3,683 matches
-
al studiului comparativ al guvernării. Acesta trebuie întreprins în combinație cu studiul modificărilor din tiparele comportamentale din cadrul acestor instituții și al schimbării valorilor pe care aceste instituții sunt bazate. Studiul dinamicii sistemelor politice este numit în mod tipic, poate și optimist, studiul dezvoltării politice (sau, așa cum s-a spus în trecut, cu și mai mult optimism, studiul "progresului" politic). Sprijin, autoritate, legitimitate și coerciție Instituțiile sistemului politic și sistemul politic în sine sunt mijloace prin care se iau decizii din partea societății
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și-au îndreptat atenția spre rolul grupurilor în noua ordine politică "burgheză", în special cel al grupurilor de afaceri. Dar pentru majoritatea teoreticienilor din secolul al XIX-lea, analiza politică se limita la examinarea organelor constituționale. Teoria grupurilor și abordarea optimistă O schimbare a început să se producă, în două sensuri. Mai întâi a fost recunoscut faptul că sistemele politice constituționale, care la sfârșitul secolului al XIX-lea puteau fi numite democrații liberale, erau în realitate pluraliste altfel spus, se bazau
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
casa, ascunsă de regulă sub un înveliș de pânze de păianjen, nu apare niciodată ca spațiul protector bachelardian. În aceste condiții, spiritul tentat de libertate al artistului nu are decât speranța supraviețuirii (firește, ipotetice) prin creație. Dacă un cititor funciar optimist ține cu tot dinadinsul să caute undeva în carte lumina revelatorie, nu o poate găsi decât în puținele texte dedicate acestui fel de supraviețuire. Însăși vocabula supraviețuire sugerează nevoia unei escatologii în acest caz, una individuală, nu una universală de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
câte ceva despre mine/ în nopțile tulburi când scriu/ cu aceeași încrâncenare cu care aș urca muntele/ fericit ca mirii aceia care făceau dragoste în cimitir/ pe iarbă verde ca să umilească moartea (Alt poem care și-ar fi dorit un final optimist). Martirajul scriptural idee modernă, instrumentată însă postmodern constituie, de altfel, Blazonul de arhonte și marea obsesie a lui Daniel Corbu. O dovedește, cu asupra de măsură, cultivarea excesivă a imagisticii devoțiunii totale și a supliciului voluntar: răni, cuie, ghilotină, eșafod
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
administrarea de anticorpi policlonali sau monoclonali anti-limfocite T, administrarea de citokine imunosupresoare. La rândul lor, Kolb și Gale (111) abordează și ei același subiect, întrebându-se dacă intervenția terapeutică imună pentru persoanele cu T1DM este în prezent justificată. O abordare optimistă a subiectului este poate necesară, chiar dacă primele trialuri clinice de prevenire a diabetului de tip 1, cel folosind insulina și cel folosind nicotinamida, și-au anunțat eșecul total. Eșec de altfel predictibil luând în considerație gândirea „mecanicistă” care a stat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
produs de glandele suprarenale și controlat de hipotalamus. Conform lui Baroga (1977, apud. Drăgan, I. 2002), efortul fizic sistematic îndepărtează stresul cotidian prin stimularea secreției de hormoni pe axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian, reprezentând secreție de adaptare. Specialiștii susțin că stările euforice și optimiste, generate de efortul fizic prelungit și constant, sunt datorate endorfinelor (hormoni eliberați în organism în urma efortului fizic). Acești Dan Iulian Alexe 16 hormoni „modifică” în sens pozitiv multe procese și funcții interne, reușind să combată cu succes stările de neliniște
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
mai mici, diminuării masei musculare și masei osoase etc. Plecând de la semnificația expresiei „a îmbătrâni frumos”, considerăm că joggingul la această vârstă este și poate fi un mijloc la îndemâna oricui, care contribuie direct și generos la suportarea mult mai demnă, optimistă, a „poverii” determinate de specificul vârstei a III a, comparativ cu o viață sedentară, monotonă, inactivă, pesimistă. Susține acest lucru prin argumentele științifice numeroase pe care cercetătorii le au evidențiat și continuă să le evidențieze, o parte a lor prezentate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
mai grave urmări se pot ivi. Totuși, bolnavii ajunși să dețină puterea nu renunță lesne la ea și află de regulă mijloace să o păstreze, ignorând urmările sau amăgindu-se asupra lor. Încheierea la care ajunge autorul nu e deloc optimistă. Deținătorii puterii ar fi adeseori niște bolnavi incurabili. Patografiile propuse în volum sunt convingătoare. Carol VI a fost schizofren, Francisc I sifilitic, Napoleon I suferea de pancreatită, Hitler era un maniac, Goering un morfinoman. S-ar putea spune că bolnavii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se îndreaptă deopotrivă spre V. Hugo, E. Quinet, Proudhon: un vizionar, un liberal și un anarhist, toți trei definind cumva atitudinea franceză față de viitor. Ce era de făcut? Interogația lui Cernîșevski, fie și sub formă românească, era semnificativă pentru fervoarea optimistă a unei întregi categorii de militanți ai progresului, de apostoli ai schimbării, ai noii pedagogii sociale. Deosebirea de tonus față de intelectualii francezi, dispuși a trata cu puterea (Proudhon) sau retrăgându-se pur și simplu (E. Quinet, V. Hugo), e frapantă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
vînzător nemaipomenit pe nume Jack. E angajat acolo de peste 20 de ani și a văzut destui manageri venind și plecînd. Cred că Jack e un vînzător formidabil; în plus, consider că are toate calitățile necesare unui manager excelent. Este vesel, optimist și bine informat și are anumite standarde pe care și le impune atît sieși, cît și celor din jur. Cînd l-am întrebat pe Jack de ce nu a preluat niciodată postul de manager, a ridicat din umeri și a spus
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
precum și companiile pentru care lucrează. Nu întîmplător, am descoperit că persoanele cu o atitudine pozitivă au mult mai puține confruntări cu șefii lor. Un șef care se așteaptă ca fiecare angajat să fie plin de energie, entuziast, bine dispus și optimist dă dovadă de lipsă de realism. Totuși, este de înțeles să-și dorească o atitudine pozitivă din partea subordonaților. Rezultatele Atunci cînd un șef stabilește scopuri sau obiective juste și realiste pentru angajați, este rezonabil din partea sa să aștepte rezultate. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
ai să ajungi acolo și ai să-i dai gata. Roagă un prieten să te ajute și repetați împreună, pe roluri. Pregătește-te pentru următoarele întrebări: De ce vreți să vă schimbați slujba? Răspunsul tău trebuie să fie unul pozitiv și optimist. Dacă spui ceva de genul „Pentru că șeful e un idiot”, în acel moment interviul s-a încheiat. Indiferent de aptitudinile și cunoștințele tale, majoritatea angajatorilor te expediază imediat dacă percep ceea ce se numește o atitudine negativă. Răăpunsurile tale trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
produse de consum. Deși membru al Școlii de la Frankfurt, Walter Benjamin se opune teoriei lui Adorno și Horkheimer, accentuând caracterul democratic și participativ al culturii populare contemporane. Fără a minimaliza impactul industriei și tehnologiei asupra culturii, Benjamin arată, mult mai optimist, că participarea maselor la forme culturale populare nu înseamnă impunere sau acceptare oarbă, ci schimbare a stilului de viață, a modului de existență 7. Astfel, în timp ce diferența de terminologie, "înalt" / "jos", "de elită" / "de masă" este estompată, legile economice și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
scriitor extrem de talentat, Dickens și-a câștigat popularitatea ilustrând acele teme (sărăcia, orfanii, boala și succesul) pe care oamenii le recunoșteau ca aparținându-le și despre care le făcea plăcere să citească, inserate în tipare narative care se terminau întotdeauna optimist. Dickens știa exact care erau cerințele pieței și răspundea ca atare. În consecință, era extrem de apreciat de publicul cititor, dar ușor depreciat de critica literară. Se prea poate ca Dickens să nu fi avut lecturile literare ale lui George Eliot
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
tip star system, arta de masă și mass-media. Teoriile integrării Școală și integrare Sociologia franceză, care s-a instituționalizat sub cea de-a III-a Republică, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost purtată de un curent mult mai optimist decât cel din Germania aceleiași epoci. Émile Durkheim nu urmează deloc tradiția marxistă când se interesează de problema solidarității sociale. El preferă să insiste pe temele integrării și regularizării decât pe cele ale dominării, conflictului, luptelor sau revoluției. Școala obligatorie
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este "ceea ce trebuie să se întâmple, nu în vederea unor scopuri personale sau sociale, ci ceea ce trebuie să se întâmple după legea imanentă a substanței sufletești, pe care individul și poporul o au în sine." "Fatalismului cosmic îi corespund splendida etică optimistă, păgâno-creștină, care dă celui nedreptățit siguranța că răutatea nu va rămâne nepedepsită și că deci el poate aștepta cu resemnare filosofică această pedeapsă imanentă nedreptății". În prima sa lucrare de anvergură, Essai pur la création artistique - Contribution à une esthétique
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o dată la divinație. Mulți au susținut că au făcut acest gest din curiozitate. La acest capitol, cele mai multe declarații sunt reținute și atestă o atitudine destul de prudentă și evazivă față de fenomenul cercetat. Cum putem înțelege atunci proliferarea fenomenului și declarațiile destul de optimiste ale persoanelor care practică divinația? Raymond Bloch explica multitudinea practicilor divinatorii din Antichitate prin "nevoia profundă și constantă a ființei umane de a-și depăși limitele, de a ști cât mai mult"24. Această definiție este perfect valabilă și astăzi
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pricină nu puțini sunt cei care mărturisesc că gestica și limbajul sunt armele prezicătorilor: cu ele reușesc să seducă și convingă oamenii. Strategia este foarte diversă și adaptabilă. În funcție de situație, se pot adopta atitudini ferme sau misterioase, șovăielnice sau extrem de optimiste. Gestica și limbajul sunt mai ușor de urmărit în cazul divinației artificiale decât în cazul celei naturale. În cele ce urmează vom trata câteva manifestări, așa cum reies din cercetările întreprinse. 13.2.1. Gestica și expresiile sale în actul predictiv
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în țară la desființarea unor unități sanatoriale și la desființarea progresivă a rețelei de chirurgie toracică antituberculoasă. S-a ajuns chiar ca anumite secții de chirurgie toracică să nu mai opereze bolnavi tuberculoși. În ciuda tuturor acestor progrese înregistrate, cele mai optimiste statistici ale ultimilor ani nu dau un procent mai mare de 85% vindecări la primul și la al doilea tratament. Bolnavii care rămân nevindecați se transformă în bolnavi cronici sau hipercronici, dintre care unii mai pot beneficia de tratament chirurgical
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Gesturi violente și fără grație, merge ținând capul sus. Vorbește pe un ton aspru, voce amplă și forte, cu accent jovial, conversație deschisă și zgomotoasă. Caractere psihologice (Caracter) Caracter vioi, vesel, afabil, voluptos, inconstant, îndrăzneț la nevoie și mărinimos. Natură optimistă, conciliantă, generoasă, expansivă, dar iritabilă, impulsivă, cu accese foarte violente de mânie, rapid trecătoare însă și neurmate de ranchiună. Foarte supus instinctelor, gurmand, voluptos, înfocat și schimbător în afecții. Memorie normală, ușoară, inteligență vie, dar superficială. Capabil de energie, dar
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
nemulțumit, Alan nu-i băga în seamă: se uita la câte un trecător, începea să ciugulească absent din sandvici sau citea ziarul. După puțin timp, comportamentul studentului s-a schimbat complet și, în compania lui Alan, a devenit amabil și optimist. De fiecare dată când îl întâlnea pe Alan, îl saluta și îi zâmbea și-i dădea vreo veste bună. înainte ca Alan să se întoarcă în California, studentul i-a mărturisit că adesea acele discuții constituiau pentru el cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
doar epistemologice, este cea mai criticată. Astfel, zarurile fiind aruncate de profeții inteligenței artificiale la extremitatea periculoasă a gândirii, se întrevede posibilitatea „descărcării” minții umane în cadrul computerului (vezi în capitolul al treilea discuția despre transumanistul Moravecă. Dacă Dennett (1978Ă este optimist cu privire la presupoziția că o posibilă achiziționare a unui nou tip de trup/hardware ar lăsa intactă personalitatea/software umană, împotriva acestui tip de atitudine s-a luat imediat poziție, problematica însăși care stă la baza inteligenței artificiale fiind socotită discutabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vezi Causey, 2001Ă, de la tehnici de vizualizare artistic-științifică la metode de reteritorializare corporală și identitară, demarează însă o serie de probleme sociale și etice complicate (vezi mai josă, de care artistul australian nu ține cont în discursul său. Ilustrând exemplul optimist al tehnoevoluționismului, dar și imaginația ficționaliștilor cyberpunk, cyborgii stelarcieni, „obiecte” terminale conectate prin electrozi și cabluri la un sistem cibernetic, sunt propulsați într-un laborator al viitorului. Golirea noțiunii existenței de orice sens uman prin constituirea cybersistemelor, funcționale și postevolutive
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mintale de tipul „mai rezistent”, „mai inteligent”, „mai talentat” etc. Astfel de puncte de vedere sunt radicale, fie că vin din partea utopiilor transumaniste, fie din partea distopiilor bioconservatorilor. Întrucât respingem orice formă de discurs radical, propunem o perspectivă situată între discursul optimist de promovare a postumanului (și a transumanuluiă și critica extremă a acestuia. Așadar, recurgem la o critică a entuziasmului tehnoștiințific în diverse accepții ale acestuia, de la viața și inteligența artificiale la postulatele tehnologiste cvasireligioase ale omniscienței și ale nemuririi, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
comercială și culturală. Fie că urmărește celebrarea activității subversive a femeilor online, fie că se angajează să conteste practicile de excludere, violență și hărțuire, cyberfeminismul este o multiplicitate de voci, care se întind de la utopism la distopism. Dacă perspectivele cyberfeministe optimiste descoperă noi posibilități pentru conexiune rizomatică și pentru democrație și noi spații publice în rețea doar pentru femei, această descoperire înseamnă cel mai adesea neglijarea problemelor realității fizice și virtuale, de la corporatism la globalism, de la comercialism la rasism. Aceste probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]