3,831 matches
-
război și perioada nefastă prin care am trecut după aceea. În timp ce în coșmarurile cu tentă didactică nu pot face nimic, sunt nula nulelor, în cele de natură militară ori politică acționez cu agerime și responsabilitate, văd clar pe unii dintre ostașii mei, îi strig pe numele știut, le dau povață și comenzi - după caz - mă agit, mă frământ să fac față situației, am o satisfacție privind modul de rezolvare și mă trezesc „lac de sudoare” spre deosebire de cele didactice când eu sunt
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și ceilalți din neamul său, încât nu m-am mirat de o blestemăție pe care a făcut-o ca jandarm în timpul războiului, pe teritoriul sovietic. Eu m-am purtat cavalerește în timpul războiului, tratând cu compasiune populația civilă și instruindu-mi ostașii ce-i aveam sub conducere să se poarte omenește, fără a-și aroga dreptul de cuceritori - fapt contrastant cu mentalitatea soldatului rus - trecător pe teritoriul nostru, precum hoardele barbare de altădată. Numitul Vatas, cel care m-a bușit de pământ
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ar trebui să mai apară un volum, de aceeași mărime. Pentru a simplifica lucrurile, mă voi opri doar asupra anilor duri ai războiului la care amândoi am luat parte nemijlocit. Ioan Enache - încorporat în februarie 1941, face parte dintre tinerii ostași pe care eu i am instruit pentru războiul iminent ce avea să ne antreneze și pe noi cu toată răspunderea. Din 1937 și până în 1941 eu trecusem prin grele încercări ca militar, lucrând conștiincios ca ofițer și așa am mers
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nostru la o viață demnă în rândul popoarelor lumii. Urmărind luptele pe zile și uneori pe ore la care Ioan Enache a participat activ cu „o bravură și vitejie ieșite din comun”, putem vedea suma de calități de luptător ale ostașului român eliberator nu numai al propriului teritoriu al țării, ci și al Ungariei și Cehoslovaciei, până în adâncul Munților Tatra. Cu pregnanță autorul în memoriile de pe front evidențiază nu numai eroismul românilor, ci și omenia proverbială a poporului nostru prin aceea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
numai al propriului teritoriu al țării, ci și al Ungariei și Cehoslovaciei, până în adâncul Munților Tatra. Cu pregnanță autorul în memoriile de pe front evidențiază nu numai eroismul românilor, ci și omenia proverbială a poporului nostru prin aceea că în loc de cuceritor, ostașul român în totalitate își asumă responsabil rolul de eliberator protector al vieții și avutului cetățenilor țărilor respective. Din noianul de fapte concrete de OMENIE, consemnez doar cazul micului prizonier maghiar - component al formației de muzică dintr-o unitate militară care
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
component al formației de muzică dintr-o unitate militară care, în loc să fie predat ca prizonier de război, este însoțit să-și vadă mama și surorile, după care este lăsat familiei. E suficient un gest umanitar ca acesta pentru ca, pe fruntea ostașului român să apară încă o virtute, pe care tovarășii noștri sovietici de arme nu puteau s-o aibă - OMENIA. Din consemnările zilnice ale jurnalului de front și din gândirea matură a memorialistului mai aflăm încă un fapt semnificativ al felului
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
jertfe. Mi-am dat seama că marea armată cuceritoare (eliberatoare) din est avea o oarecare teamă de o întoarcere armată împotriva lor și de aceea chiar din momentul 23 August 1944 în calitate de aliați au luat samavolnic peste 100.000 de ostași români ca prizonieri și emiteau zilnic buletine operative enumerând localități românești cucerite de ei din teritoriul eliberat de armata română în confruntările dure cu unitățile hitleriste - lucru nemaiîntâlnit în analele istoriei mondiale. Și încă un lucru semnificativ e faptul că
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
vestind PACEA. În acele momente sufletele noastre erau golite de ură și adversitate. Erau pline de dragoste și speranță” (pag.153-154). După acest moment unic și memorabil, memorialistul afirmă descătușat de orice temere că în viața lui de om și ostaș s-a produs „prima mare minune” și anume că scăpase cu viață din încleștarea războiului. Cât privește celelalte minuni care s-au produs în viața memorialistului erou, urmează ca cititorii să le descopere singuri - mai ales că ele sunt consemnate
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de la sfârșitul lui decembrie cu titlul „O declarație repetată în susținerea adevărului”, ce se referă la întâmplări din 1940-1941. După cedarea forțată a Basarabiei, Bucovinei și a ținutului Herța din 28 iunie 1940, umiliți ca cetățeni și mai ales ca ostași, resturile regimentului nostru s-au repliat, la Focșani, în cazarma Regimentului 10 Putna. Cu plutonul meu am continuat instruirea prin preajma satului Mândrești, apoi la Câmpineanca - apropiat de Focșani - astăzi cred că face parte din municipiul Focșani. Trăiam momente amare în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
care ceilalți camarazi nu l-au semnalat și anume că - după ce componenții regimentului nostru, majoritatea din județele Cahul, Bolgrad și Ismail din Basarabia de sud, au plecat să-și pună familiile la adăpost, am rămas circa 200 de oameni dintre ostașii ce proveneau din Regat. Colonelul Dumitru Burducea, bunul nostru comandant, ne-a adunat pe batalioane și companii, cerând comandanților în subordine numărul exact de ostași, starea morală și dacă e posibilă o rezistență față de invadator. Abia după ce a avut răspunsul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
au plecat să-și pună familiile la adăpost, am rămas circa 200 de oameni dintre ostașii ce proveneau din Regat. Colonelul Dumitru Burducea, bunul nostru comandant, ne-a adunat pe batalioane și companii, cerând comandanților în subordine numărul exact de ostași, starea morală și dacă e posibilă o rezistență față de invadator. Abia după ce a avut răspunsul concludent al tuturor comandanților că nu e posibilă o împotrivire, colonelul Burducea a concluzionat ca fiecare să se descurce cum va putea. În acest fapt
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
se deosebea de a celorlalți camarazi ofițeri și din acest motiv s-a vrut clarificarea situației. Menționasem și faptul că a încredințat sublocotenentului Cireș Sterian, normalist de la Bârlad, drapelul unității pe care acesta salvându-l, a salvat onoarea noastră de ostași și faptul că regimentul nostru nu s-a desființat, dezonorându-se, ci a continuat să existe și să-și facă ulterior datoria ostășească... Declarația mea repetată a avut darul de a clarifica poziția colonelului Burducea, care în ajunul declarării războiului
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
soldați, a comandat tot ceea ce trebuia pentru ospățul nenorociților flămânzi înainte ca ei să pornească la lungul drum ce-i aștepta. „Erau ucigașii părinților, ai surorilor lui. Erau ucigașii neamului nostru.” Autoarea face aici un reușit tablou colectiv asupra acestor ostași ca și când iar plasa sub lentila unui microscop. Fiecare se comporta în felul lui la acest ospăț nesperat care le-a dat tărie să meargă mai departe... Un ofițer, mai marele lor a căutat să mulțumească în numele comesenilor și a rămas
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
zi de 6 martie 1945 mă aflam chemat de urgență la partea sedentară a Regimentului 10 Vânători, cu ordin special din partea Biroului Mobilizării, cu scopul de a fi trimis pe front cu un nou detașament abia format, pentru reîmprospătarea rândurilor ostașilor căzuți în luptele din vest. Nu pot uita însă un lucru și anume că deși eram clasat ca invalid de război, deci inapt serviciului militar activ, partea sedentară nu mai știa nimic de mine din momentul rănirii și ca atare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
omenirii, ceea ce, cu siguranță, nu e de dorit. De unde și viața, a toate știutoare, scoate din arhivele ei genetice, ființe gata să-și asume sacrificii. Răsplata? Da, există și o lege a dorinței de a fi răsplătit pentru sacrificiul tău. Ostașii primesc decorații, deși cunosc oameni, unul este chiar în această carte, care și-a periclitat viața nu pentru decorații și citări pe Ordin de Zi - ci pentru patrie - mama lui spirituală, cu tot ce este în ea: părinți, copii, iubite
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
fața, întorcîndu-și privirile împotriva lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego. A luat din nou cuvîntul, și a poruncit să încălzească de șapte ori mai mult cuptorul, de cum se cădea să-l încălzească. 20. Apoi a poruncit unora din cei mai voinici ostași din oștirea lui să lege pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego, și să-i arunce în cuptorul aprins. 21. Oamenii aceștia au fost legați cu izmenele, cămășile, mantalele și celelalte haine ale lor, și aruncați în mijlocul cuptorului aprins. 22. Fiindcă porunca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
brișcă, urmat de Titu. Voi luați-o înainte! Pe dreapta, începea gardul de uluci pe sub zidire de cărămidă, cu stâlpi pătrați din loc în loc. Era conacul Iuga. În dosul împrejmuirii un șir de plopi bătrâni străjuiau ca un front de ostași de gardă. Printr-o poartă deschisă, se vedea ograda cu clădirile pentru logofeți, argați și alți slujitori, cu grajduri, cotețe, hambare... Mai încolo, după vreo sută de pași, venea intrarea principală la casele boierești. Poarta era înaltă și largă, cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sus din colț și poarta oilor. $4 1. Cînd a auzit Sanbalat că zidim iarăși zidul, s-a mîniat și s-a supărat foarte tare. Și-a bătut joc de Iudei, 2. și a zis înaintea fraților săi și înaintea ostașilor Samariei: "La ce lucrează acești Iudei neputincioși? Oare vor fi lăsați să lucreze? Oare vor jertfi? Oare vor isprăvi? Oare vor da ei viață unor pietre înmormîntate sub mormane de praf și arse de foc?" 3. Tobia, Amonitul, era lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
s-au aflat monede romane în multe locuri. Regiunea dunăreană (Moesia și Sciția) este apărată cu numeroase trupe, iar opera de "curățire" în zonă se face și cu ajutorul populației locale, țăranii sunt înarmați împotriva barbarilor și lucrătorii din mine devin ostași. Prin acțiunile sale militare energice, împăratul Teodosiu a înlăturat frica de barbari. Este o evidență faptul că acești țărani de la Dunăre, cu origine amestecată, sunt tot mai mult temeiul, în noile împrejurări, de mai bine de un secol, viața rurală
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o "necesitate logic-istorică" (Pârvan), dar izvoarele literare nu ne dau nimic sigur înainte de 250, doar o inscripție din Napoca, anterioară retragerii aureliene, care se încheie cu monograma creștină. Între oamenii de multe neamuri care au fost aduși în Dacia, ca ostași, ca muncitori în mine și în ocnele de sare, sau care au venit ca întreprinzători și negustori s-au aflat și aderenți ai acelei "superstitio iudaica"creștinii. Acei creștini, existenți aici încă din secolul al III-lea, sunt veniți din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la începutul secolului al IV-lea. În acest context, sunt amintiți mai mulți martiri creștini. Mama lui Galerius era o păgână originară din nordul Dunării, îndârjită împotriva creștinilor, dar cei mai mulți dintre ei erau din orașe, Sf. Dasius era din Durostorum, ostaș roman sărbătorit la 20 nov. Martirii creștini din zona Dunării, în secolul al IV-lea, proveneau din medii sociale diferite, soldați, veterani,orășeni, iar numele lor erau latine sau grecești. În momentul în care, în 313, împăratul Constantin a acordat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ei vechi (obișnuite) și în bună conviețuire cu goții, se întindea, la sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea, stăpânirea hună, un nou tip de dominație barbară. Anume, acela din lagărul închis care strângea pe toți ostașii în ring, grupare concentrată de oameni, pe care o întâlnim de la Peking (China) până la Kremlin (Rusia), și la tătari, grupați în hoardă. Attila, asupra căruia se exercită, atotputernică, influența milenarei concepții a imperiului "ceresc" universal al Chinei, a fost pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din nord-vestul Transilvaniei. Conducărorul acestuia (dux) era Menumorut, cu reședința în cetatea (fortificația) Biharea (in castrum Byhor), mai erau și alte fortificații, la Zotmar și Zyloc. Voievodatul lui Menumorut era locuit de populații diverse, iar armata lui era alcătuită din ostași luați (adunați ) din neamuri diferite". Anonymus îi amintește pe chazari (cabari), iar alte cronici amintesc, ulterior, pe români (vlahi) și secui. Între cele două părți (români și unguri) se desfășoară tratative Menumorut spune solilor lui Arpad, ducele Ungariei, că "regretă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
salinele de-aici pentru hrana animalelor. Gelu, înștiințat de atacul ungurilor, a vrut să-i oprească la Porțile Meseșului, dar aceștia au traversat pădurile și au ajuns în valea Almașului. Aici, românii și ungurii "s-au luptat cu înverșunare, dar ostașii voievodului Gelu au fost biruiți, mulți dintre ei uciși și încă și mai mulți făcuți prizonieri" (Anonymus). Retrăgându-se spre cetatea de scaun, situată lângă Someș, Gelu a fost urmărit de ostașii lui Tuhutum și, în urma luptei, voievodul și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și ungurii "s-au luptat cu înverșunare, dar ostașii voievodului Gelu au fost biruiți, mulți dintre ei uciși și încă și mai mulți făcuți prizonieri" (Anonymus). Retrăgându-se spre cetatea de scaun, situată lângă Someș, Gelu a fost urmărit de ostașii lui Tuhutum și, în urma luptei, voievodul și-a pierdut viața pe valea Căpușului. Locuitorii țării sale, români și slavi, aflați într-o situație fără ieșire, s-au supus și au ajuns la o înțelegere cu ungurii la Așchileu (Esculau), apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]