4,130 matches
-
deși „obiectul muncii“, Ierusalimul, există Încă. NATO a trecut de prima tinerețe și nu mai are, ori nu va mai avea curând un „obiect al muncii“. Deci, cât timp vom putea mușca fie și dintr’o prăjitură alterată? Suntem destul de pățiți ca să nu mă gândesc și la beneficiile cu care suntem Îmbiați. Chinezul pescuiește cu ajutorul unui cormoran căruia Îi petrece peste gât un inel; pasărea prinde peștele - e „meseria“ ei -, dar nu-l poate Înghiți. Poate asta ni se pregătește și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
speculum, Își sculptează flori ce seamănă ca două picături de apă cu femela de Scolia ciliata, alegându-se cu polenizarea pe când masculul sedus Încearcă o poveste de iubire, precum soldații americani În campanie... Nefiind american - slavă domnului! - sper să nu pățesc la fel. „Sâmbătă cu prieteni“, 18 iulie 1998, ora 16,33 31. („“)Cuptor Luna lui Cuptor. Dacă n’aș fi claustrat În cabină, cu siguranță m’aș delecta cu răcoarea unui beci; chiar văduvit de ceea ce adăpostește În mod obișnuit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cărui viață, mai precis leafă, e mai ieftină decât armura, mai ales că aceea Îl face pe luptătorul căzut de pe cal client sigur al rafinat de macabru denumitului „merçi dieu“, stiletului strecurat de adversar printre zăbrelele chivărei. Cam ce-au pățit cavalerii Apusului la Nicopole... Dar cei scăpați de acolo au aflat de la armurierul care le Îndrepta săbiile și platoșele, că loviturile le primiseră pe piept, nu pe picioare. Și renunță la oarece greutate păstrând doar cuirasa și, desigur, chivăra. Înseamnă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poată juca rolul În celulă, unde ar trebui să fie ceva pe la mijloc. Ca atare, procesele fiziologice sunt frânate, iar la scara piramidei reale chiar blocate. Iată de ce, până la desăvârșirea uscării acelui animăluț, nici pomeneală de vreo descompunere bacteriană, cum pățește orice bucată de carne uitată pe masă... Și ce e neuronul, sediul tuturor trăirilor psihice, ale lui Abd-al Latif și ale animăluțului rătăcit? Tot o celulă, posedând aceeași coenzimă cu structura pervertită. Noroc că substanța În discuție e deosebit de activă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o diferență de temperatură de pildă. Și tot așa, când credem că am descoperit cu adevărat un perpetuum mobile, tot de un transformator e vorba, unul care furnizează o energie cunoscută, electrică de pildă, dintr’una Încă necunoscută, cum am pățit chiar eu, obținând o câtime de electricitate dintr’o piramidă, dar fără să cred că era vorba de perpetuum mobile. Zic oricui e dispus să mă asculte, și oricând, că substanța Închide În Natură un circuit, punctat de autotrofe - să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
imaterială - altceva. ... Fără sfărșit, ca evoluția Însăși, care nu e doar biologică. 9. Doi pui Efemerul undei radio e uneori un avantaj: acela al rapidității reacției mai ales când pleci cu un plan și te Întâlnești cu neprevăzutul. Așa am pățit deunăzi<footnote id=”84”><pentru prietenii apropiați, 24 septembrie 1999 /footnote>, pe când traversam orașul. În acel autobuz am perceput o imagine simbol - și pentru vremurile pe care le parcurgem, și pentru Viață. Undeva, Într’un cartier sărac, din autobuz a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
45 de milioane de ani, când voi nu erați nici măcar În proiect... „Meridian“, 20 aprilie 2001, ora 12,47 28. Suflete Ciudați mai sunteți voi, oamenii. V’ați blindat În legi și constituții, precum cavalerul În armură. Și știi ce pățea acela, odată căzut de pe cal? Rămânea lat, dând din mâini și din picioare ca un gândac până ce turcul lăsa cangea cu care-l trăsese jos și-i strecura hamgerul printre zăbrelele vizierei... dacă nu-l vindea la târg. La Nicopole
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
grija - enormă - a reglajelor, comenzilor și monitorizării rezultatului. Într’un cuvânt, ca’n vorba românească: „ai barbă, să ai și foarfece; sau pieptene“. Dacă ne place orașul, să fim destul de civilizați ca să-l locuim. Nu de altele, dar altminteri vom păți ca Romulus Augustulus... - Miau! Nu știu de ce, dar Înțelepciunea sau generozitatea ta Îmi pare un reflex al neputinței... „Meridian“, 18 mai 2001, ora 12,45 32. Evadare - Entropizarea e un proces general și, mai ales, spontan... - Lasă, Cristi, n’o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În parte, e o altă poveste, dar ceva care-i aduce foloase. Prea mare peștele ăsta pentru gura mea, Își spune rechinul făcând cale Întoarsă sau privind În altă parte. Și chiar dacă Îndrăznește să se apropie, clarificându-și astfel privirea, pățește ca măgarul lui Buridan: până să se decidă pe care peștișor să-l Înșface, bancul e departe, iar el rămâne flămând dacă nu se răzlețește vreun peștișor prostuț. Pe planeta noastră, albastră de atâta apă, un ocean În care uscatul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sorcova cu atâția trandafiri de plastic de toate culorile. Ha! Ha! Ha! Ce-or să zică vameșii când mă vor vedea? Nu zic nimic, că dumneavoastră n-ați cumpărat multe lucruri cum am cumpărat noi, îl încurajau femeile. Același lucru pățise un alt coleg de-al nostru căruia de asemenea doamnele i-au umplut brațele cu trandafiri de plastic. Erau foarte la modă pe atunci. Când vameșii i-au văzut cu atâtea flori, li s-au adresat: Ce faceți, domnilor, cu
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
frunte și pe gât. Era în stare să se lupte cu un urs. Cât despre lupi, el n-avea treabă cu nici unul, era în stare să-l simtă și să-l avertizeze de departe, că-i în primejdie s-o pățească, dacă se apropie de el. Eu îl vedeam și-l credeam mai viteaz decât orice lup. Dar, toate-au fost până-ntr-o zi, când am pățit-o. Am tras o spaimă, soră cu moartea!. Să vedeți ce mi s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
simtă și să-l avertizeze de departe, că-i în primejdie s-o pățească, dacă se apropie de el. Eu îl vedeam și-l credeam mai viteaz decât orice lup. Dar, toate-au fost până-ntr-o zi, când am pățit-o. Am tras o spaimă, soră cu moartea!. Să vedeți ce mi s-a întâmplat. Să fi avut vreo 10-12 anișori. Era prin noiembrie. Poate chiar în săptămâna când erau și Filipii, sărbătoarea care se zicea și se ținea pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se Împuținează șansele să te eliberezi. Cum altfel, părințele, cum? Când te văd cum te miști de când am luat camionul În primire, mă apucă somnul. Și tocmai, că un pic de odihnă ne prinde bine la amândoi după ce ne-au pățit oasele la tuburi. La ce să ne mai mișcăm? La o adică ar trebui să ne pară bine că nu se gândiră ăsta și cu fii-su și ne ia pe Încredere de sudori și mecanici auto. Porumbul ăsta crud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
toți îi mistuia același gând... Căpitanul. Ion Cârțu, prietenul din copilărie, omul cel mai devotat.. ca să-și facă de treabă, zgândărea șperla cu un vreasc, spulberând scântei. Regreta cu toată ființa lui, că nu l-a însoțit. „Poate n-o pățit nimic..!”, își tot spunea, să-și îndepărteze gândurile rele. „..s-o dus, doar, la o „întâlnire”, nimic altceva !”. De fapt, toți aveau încredere în iscusința lui... Culcați pe o parte, sprijinți în coate, respirau cu nesaț răcoarea nopții.. ascultau și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
groază. Noi nu știam cum să plecăm mai repede pe sectoare și apoi să prindem filmul de la bulgari și el credea că ne face plăcere să ne dăscălească. Ne spunea să ne spălăm pe picioare în fiecare seară, ca să nu pățim ca un soldat de la "munci" care a făcut infecție din lipsă de igienă și medicii i-au "imputat" piciorul. Cu perla asta a rămas în mintea noastră. Dar, Badea nu a rămas mult în funcție, că a venit căpitanul Scărlătescu
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
întrebat, iar Comandantul Diviziei a zis: "Nu-i treaba dumitale! Știe Friptu". Adică CI-stul. Nu m-am băgat. Simplu, ăsta-i adevărul, că pe vremea aia dacă te băgai într-o chestiune care nu era a ta, nu știai ce pățești. Și atunci nu ne băgam. S. B.: De fuga Nadiei Comăneci s-a știut în decembrie. S-a comentat? În unitate la mine s-a comentat. M. M.: Atât doar. Atât s-a auzit, că a plecat. În rest, nimic
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
să vă întrebe cum vă este. Nu-ți vine să-l iei la goană? M. M.: Mai ales atunci. S. B.: Trebuia să-i puneți un sac din acela în cap: "Uite, asta facem!" M. M.: Stați, că am mai pățit-o cu el, o să vă povestesc. S. B.: Cum ați coabitat cu ceilalți militari din Piață? M. M.: În dreapta mea, cum se coboară pe latura aceea în care este Muzeul de Artă, se afla Regimentul de Tancuri de pe Olteniței. Într-
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
-i aduci pe aceeași linie. M. M.: Să vorbească aceeași limbă. S. B.: V-am spus că la noi au venit două mașini cu cei de la aviație și au plecat apoi spre Piață. M. M.: Stați să vedeți ce am pățit cu ei! În Piață, la un moment dat, îmi spune cineva: Domnule, se trage din spatele nostru!" " Băi, cum să se tragă? De unde? Ia identificați!" Îmi spune, cică: De undeva, de la balcon sau etajul doi sau trei, de la Hotelul Ambasador". Că
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
competență. Sunt și oameni foarte buni, dar sunt și scursuri din astea. S. B.: Pe Stănculescu îl știați? M. M.: Da. Foarte bine. Un om de un caracter și o verticalitate exemplare. Îmi pare grozav de rău în legătură cu ceea ce a pățit. El era pe Înzestrare. S. B.: Îi vedeți cumva o culpă? M. M.: El e țapul ispășitor. Doar că nu s-a raliat cu ei. S. B.: Cu ei, cine? M. M.: Cu cei care vor fi descoperiți de către procurori
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
târzie, totul pare adormit, cu excepția motoarelor care pufnesc greoi dislocând munți gigantici de apă, pentru a Înainta pe ruta propusă. Ca din senin, apăru În spatele meu un marinar, care Îngrijorat mă Întrebă În șoaptă dacă mă simt bine sau am pățit ceva?! Dau din cap plictisită, și cu mâna lăsată În jos sugerez că vreau să rămân singură, eu și gândurile mele... Noaptea Își Întinde Încă perdeaua smălțuită de strălucirea puzderiei de steluțe. Acum vreau să simt paralela numită Tropicul Cancerului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pentru „păcatele pruncuciderii”. Sunt vădit marcate de opiniile Părintelui Arsenie Boca despre acest subiect, pomenesc des cartea Pravila albă, sfaturi pentru cei căsătoriți. Multe dintre ele povestesc cu voce joasă celor din jur, ca o formă de terapie, ceea ce au pățit. Una dintre aceste femei rănite a acceptat să vorbească cu mine, de fapt, era fericită pentru că reușise să-și păstreze pruncul datorită unei întâmplări pe care ea o considera de origine divină. Tânără studentă, în anii 1990, a trebuit să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Articolul UNIC Anexă la Hotărârea Guvernului nr. 851/1998 privind transmiterea, cu justă despăgubire, a unui activ din patrimoniul Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - Ș.A. București în patrimoniul Societății Comerciale "Oltchim" - Ș.A. Râmnicu Vâlcea, publicată în Monitorul Oficial al României, Pățea I, nr. 461 din 2 decembrie 1998, se înlocuiește cu anexă care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: ---------------- p. Ministrul industriei și comerțului, Nicolae Staiculescu, secretar de stat Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remeș Anexă 1
HOTĂRÂRE nr. 222 din 26 martie 1999 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 851/1998 privind transmiterea, cu justa despăgubire, a unui activ din patrimoniul Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti în patrimoniul Societăţii Comerciale "Oltchim" - S.A. Ramnicu Valcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123680_a_125009]
-
după Congresul al XX-lea, atât între comuniști cât și între necomuniști, fiecare în felul lui. Ce, a fost ușor să afle despre Stalin lucrurile care s-au prezentat la Congresul al XX-lea (sic!)? Cine nu a judecat a pățit ce a pățit, cum a fost cazul în Polonia și în Ungaria. Partidul nu a procedat așa cum ar fi dorit Miron Constantinescu și cu Chișinevschi, și anume să facă dezbateri imediate, să dăm publicității totul. Dacă am fi procedat așa
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
XX-lea, atât între comuniști cât și între necomuniști, fiecare în felul lui. Ce, a fost ușor să afle despre Stalin lucrurile care s-au prezentat la Congresul al XX-lea (sic!)? Cine nu a judecat a pățit ce a pățit, cum a fost cazul în Polonia și în Ungaria. Partidul nu a procedat așa cum ar fi dorit Miron Constantinescu și cu Chișinevschi, și anume să facă dezbateri imediate, să dăm publicității totul. Dacă am fi procedat așa, nu am fi
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu cinste înalta misiune istorică ce-i revine, el trebuie să rămână permanent în țara tinereții fără bătrânețe, să privească mereu spre viitor!". Abandonându-și orientarea proiectivă, leninismul romantic ar fi încetat să existe. "Acei care vor privi înapoi vor păți ca Făt-Frumos din poveste, care, părăsind țara tinereții fără bătrânețe, pe măsură ce se apropia de trecut a îmbătrânit și a murit" (Activitatea ideologică...: 1972, 43). Setea romantică de eroism nu l-a părăsit pe Ceaușescu nici în ceasul al doisprezecelea. Din
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]