13,778 matches
-
spion spaniol, Spania îl acuză de o apropiere prea mare de Richelieu, iar Vaticanul era reticent față de eficacitatea să, Mazarin a încercat să-și apropie diverse persoane influente, care l-ar fi putut proteja. Devine prieten cu Antonio Barberini, nepotul Papei Urban al VIII-lea, despre i-a facilitat accesul la aristocrația română și care l-a învățat să studieze natura umana, să-și formeze o părere despre profilul psihologic al oponenților săi și apoi să dea lovitura de grație, nemailăsând
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
ocazia sfanțului Charles Borromeé, la un ceas după miezul nopții. Fratele Fiacre a auzit, pe când stătea în fața unei cruci, un copil care plângea și a văzut-o pe Maica Domnului învăluita de lumină, cu o coroană imperiala pe cap, asemeni Papei, ținând un copil în brațe. Dansa i-a spus că acel copil nu este Cristos, ci copilașul pe care Dumnezeu vrea să îl dăruiască Franței. Această viziune, care a durat cinsprezece minute a fost urmată de o a doua viziune
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Rurik Viking-ul, și al lui Giovanni de Medici, ultimul mare membru al celebrei caste Condottieri <footnote http://www.dictio.ro: Condotter, condotieri, s.m. (Înv.) Căpetenie de mercenari, care se angaja în serviciul unui oraș, al unui principe sau al papii, în Italia. [Pr.: -ti-er] Din it. condottiere. (site accesat la data de 2 apr. 2009) footnote>, precum și al lui Carol cel Viteaz, ducele Burgundiei. Pe linie paterna - și de aici dreptul de a revendică tronul Franței - era descendentul legitim al
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
atât de atrăgătoare pentru oamenii din toată lumea. Contrar părerilor greșite răspândite, taoismul nu este, de fapt, o religie, ci mai curând un întreg mod de viață. Deși o religie populară cunoscută sub numele de „Tao Chiao”, având chiar și un „papă” ereditar, s-a dezvoltat din corpul principal al gândirii taoiste ca reacție la afluența budismului din India în secolele al III-lea - al V-lea d.Hr., adevărata linie a teoriei și practicii taoiste, cunoscută în mod tradițional sub numele
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
-ncheietură, În dreapta și în stânga, în inimă, -n rărunchi, Pîn' ce-n sfârșit... (face mișcarea căderii) Sfârșitul prea mult, prea mult îmi ține. Nu-i vorba, ani de zile lucrez ca un paingăn Și pânza mea ajunge la craiul și la papa, De n-a muri degrabă tot trebuie să cadă... La Roma-n cartea neagră trecut e al său nume Ca dușman și protivnic al legii apusene: Se știe că el singur mulțimea oarb-o ține În turma legii grece celei răsăritene
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
viața, De zece luni acuma cu tine sunt părtaș L-această fărdelege ce nici nu trebuia Ca netedă cărarea să-mi fie... BOGDANA Una-i una, Dar două sunt mai multe. Ascultă-mă! Ce-mi pasă De craiul și de papa? Chiar astăzi meargă Dragul La Ludovic să-i spuie din fir în păr cum toate Sunt neadevărate câte se spun de dânsul. Azi Ludovic desigur că l-ar cuprinde-n brațe Ș-alăturea l-ar pune pe tronul lui crăiesc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
asta îmi e frică: Când Dragul spune-o vorbă oricine îl va crede, {EminescuOpVIII 71} Căci este-n a lui vorbă acea mândrie rece Ce sparge țesătura minciunii. Pe când tu, dragul meu, Verși picături de vorbă la craiul și la papa În cupa lui de aur eu picuram venin. Eu cred că e mai sigur. Căci papa te iubește, Dar este om și moare. Și Ludovic asemeni: Te are la *** el... dar este om și moare. În toată lumea asta cătat-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
este-n a lui vorbă acea mândrie rece Ce sparge țesătura minciunii. Pe când tu, dragul meu, Verși picături de vorbă la craiul și la papa În cupa lui de aur eu picuram venin. Eu cred că e mai sigur. Căci papa te iubește, Dar este om și moare. Și Ludovic asemeni: Te are la *** el... dar este om și moare. În toată lumea asta cătat-am un prieten. Prieten al iubirii ș-a patimelor mele Și n-am găsit niciunul mai sigur
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu mintea așa-n prostia mea Că trebuia norodul, boierii, ostășimea Să giuruie credință copilului Bogdan. Prea șubrede sânt Doamne, tocmelele în țară. De, eu cam cârtesc cu vorba, cioplit cam din topor, Căci n-au stătut nici craiul, nici papa (se descopere). (Pe amândoi Să-i ție Domnu-n lume ani mulți și fericiți) Dar numai, vorba vine, nu m-au cioplit nici ei. E vorba despre mine... eu caut totdeuna Nu al Măriei Tale folos, ci pre al meu, Căci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stăpânul O pune-n al meu suflet. ROMAN De! n-ai ce-i face gurii Făcîndu-ți tot sprâncene îți scoți odată ochii. DRAGUL Destul Bodei... Puține sânt clipele vieții-mi, Stau rău cu craiul Ludvic și și mai rău cu papa, Nu-i vreme să se strângă a țării Direptate, Se poate ca chiar astăzi să fim în sânul morții... Și trebuie să fie un om care să-mpace Stăpâni așa puternici precum e craiul Ludvic, Și fața noastră pare un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pricepi tu aceea ce îți spun? ROMAN Ei? și ce-mi pasă mie ce vrei să-mi spui, moșnege Care în loc de crieri ai pleavă-n cap... și care Nu ești de Domn cum nu sânt eu făcut spre a fi papă... De la copil luat-ai și pînea lui din gură... La câni ai azvîrlit-o... Sas nu-i decât un câne. [DRAGUL] Tu ești în lume singur căruia m-aș încrede Și singur tu acela ce nu mă înțelegi... [ROMAN] Nu te
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cu milă și bun fuși în părere-ți... {EminescuOpVIII 83} Ei, strana-n mănăstire e scaunul ce meriți... Ai îngrijit de oameni s-aibă pământ și apă... N-ai fost de Domn în lume cum n-am fost eu de papă. [SCENA V] SAS Preaînălțate Doamne, venii să pun la cale Urmările dietei... [vrerea] Măriei Tale. [DRAGUL] O, ochii mei, sărmane ferești ale gândirii, Sânt prinși de flori de gheață, de pânzele pieirii; Zadarnic îmi silesc eu natura răzvrătită, Eu văd
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe Dumnezeu {EminescuOpVIII 297} [ȘTEFAN CEL MARE] 1 2260 Și când lumea biruință a putut s-o înțeleagă Clopotele de la Roma au sunat o zi întreagă De-au cutremurat văzduhul și zidirile cetății Și dentîi i-a zis lui Ștefan Papa: "Scut creștinătății". 2 2270 Și lipsiți suntem de focul și de razele ideei: Azi coboară în mormîntu-i Domnul nostru: Umbra Dei. 3 2287 E ca și când Soarele ar apune pentru totdeauna Și lumea-ar rămânea în întuneric Etern. Se pare Că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a celui dintâi cu Anna Comnena, a celui din urmă cu Maria, fiica împăratului Teodoros Lascaris, apoi căsătoria lui Bela II (1131 - 1141) cu prințesa sârbească Elena, fură în cursul veacului al doisprezecelea și al treisprezecelea o ocazie binevenită pentru papa ca prin reginele acestea să exercite liniștitul rol de mijlocitoare sau împăciuitoare între Roma și Constantinopol, mai ales când cazurile de litigiu erau grele, de vreme ce reginele, prin poziția lor, erau legale să aibă oarecare considerație pentru religia soților lor, purtători
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de vreme ce reginele, prin poziția lor, erau legale să aibă oarecare considerație pentru religia soților lor, purtători de coroană. Pe de altă parte regii ungurești, în desele lor războaie cu mongolii, cumanii, polonii și turcii aveau mereu nevoie de ajutor, iar papii puteau și erau pururea gata de-a le fi la-ndemînă, scoțîndu-le ajutor în război de la mulți potentați creștini și prin aceasta interesele lumești ale Ungariei și cele religioase ale Romei se acordară, nu o dată, pacinic și prin bună înțelegere, potrivindu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari fără deosebire se țineau de biserica orientală și ațâțau cu atât mai mult pofta de convertire a Scaunului roman cu cât propaganda catolică ajunsese la mai mari rezultate vădite în olatul de pe malul stâng al Dunării. Și într-adevăr papa Grigorie al IX-lea declară într-un anume edict, adresat capelanului Aedigius, că onoarea Scaunului apostolic cere neapărat ca locuitorii de lege grecească ai acelei părți de țară să fie convertiți la legea catolică de rit roman; papa le îngăduie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-adevăr papa Grigorie al IX-lea declară într-un anume edict, adresat capelanului Aedigius, că onoarea Scaunului apostolic cere neapărat ca locuitorii de lege grecească ai acelei părți de țară să fie convertiți la legea catolică de rit roman; papa le îngăduie sirmioților să-și {EminescuOpXIV 76} păstreze episcopul, de l-or fi avut pîn-atunci și de se va uni cu biserica romană; la din contra însă episcopatul catolic, întemeiat pentru o jumătate a Sirmiei, va cuprinde în eparhia-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui deplin deveni problematic din cauza favorabilei poziții geografice a țării și a fanaticei cerbicii a locuitorilor, de vreme ce scăderea în număr, rezultată din convertire, era pusă la loc prin deasa imigrare din țara vecină a altor sârbi, înrudiți prin lege. Totuși papa Grigorie al IX-lea făcu tot ce putu pentru a smulge acele țări de la legea grecească și de la patriarhul ecumenic și nu se mărginea numai la mijloace spirituale și blânde, ci apelă adesea la constrângerea cu de-a sila. Tuturor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
patriarhul ecumenic și nu se mărginea numai la mijloace spirituale și blânde, ci apelă adesea la constrângerea cu de-a sila. Tuturor cruciaților din Ungaria, bunăoară, cari s-ar fi arătat gata de-a merge în Slavonia pentru stârpirea ereticilor papa le dădea ocrotirea sa, pre cât de zeloasă pre atât de puternică, în contra oricării supărări sau împresurări în vremea campaniei, i recomanda spre acest sfârșit îngrijirii deosebite a episcopului Bosniei și a celui din Agram, autoriză pe cel dintâi să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puse de gând s-o prefacă pur și simplu în mănăstire catolică, socotind că înflorirea ei ar fi cu putință numai atunci când ar încăpea pe mâinile unui personal monastic tot de-o samă în trai și limbă cu bisericile învecinate. Papa Onorie al III-lca încuviință cererea regelui maghiar și în anul 1221 îngădui ca să intre călugări latini în posesiunea mănăstirii, să evite însă prea marea scandelă și să rânduiască călugărilor grecești obroc de la mănăstire, până se vor stinge unul câte unul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și schismatici, între cari cei de lege grecească formau majoritatea, Roma le și trimitea dese aduceri aminte ca să-și împlinească riguros această datorie, lucru ce i se impunea și repeta cu aceeași rigoare și clerului catolic. În an[ul] 1221 papa Onorie III trimise pe capelanul său, magistrul Accontius, în calitate de legat papal în Ungaria pentru ca, atât în țara ungurească principală cât și în provinciile ei laterale, să surpe nu numai pe eretici și pe apostați, ci să strice totodată cuiburile lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în țara ungurească principală cât și în provinciile ei laterale, să surpe nu numai pe eretici și pe apostați, ci să strice totodată cuiburile lor și să pedepsească pe dositorii și patronii lor. Mai cu seamă subjugarea Bosniei luă ochii papei, și atât legatul Accontius cât și arhiepiscopii din Gran și Kalocsa primiră ordine stricte în această privire, iar un asemenea ordin se dete și unui nepot al regelui. Sora regelui Andrei al II[-lea], Margareta, se măritase după împăratul grecesc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin făgăduința juruită să întreprindă o cruciată contra ereticilor din Bosnia. Mai târziu acest prinț fu cuprins firește de remușcări, care-l opreau de la îndeplinirea acelei făgăduințe nesocotite, de vreme ce ar fi trebuit să se oștească împrotiva coreligionarilor săi proprii, însă papa Onorie al III[-lea] se adresă cu serioasă mustrare cătră cruciatul trăgănător și, în caz de împrotivire, îl amenință cu toate cenzurele bisericești indicate de canoane în cazul unui asemenea sperjuriu. Ca și regele Bela IV sub Grigorie IX, tot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trăgănător și, în caz de împrotivire, îl amenință cu toate cenzurele bisericești indicate de canoane în cazul unui asemenea sperjuriu. Ca și regele Bela IV sub Grigorie IX, tot astfel Vladislav IV se văzu silit în anul 1279, în zilele papei Nicolae III, să rostească public și solemn prin jurământ supunerea sa cătră scaunul papal și împlinirea exigințelor bisericești ce i se propuneau, pe care le și întări în mod dăinuitor prin anume hrisov. În ființa de față a episcopului de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bosniacilor, cari, în urma prozelitismului latin, zelos cu asupra de măsură și patronat puternic de regii Ungariei, treceau într-adevăr cu grămada la biserica catolică, pentru ca peste puțină vreme să se-ncline iar cu grămada spre legea greco-răsăriteană. Spre acest sfârșit Papa Bonifaciu al VIII-lea porunci lui George, arhiepiscopul Granului, să aibă asprime necurmată, vegheare și precauțiune în tot cuprinsul Ungariei contra ereticilor, schismaticilor și păgânilor, precum și contra patronilor, protectorilor, dositorilor și apărătorilor lor, să-i tragă la răspundere și la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]