KorAP: Find »[drukola/base=pasa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...136 137 138 ...274 >

6,839 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271

altcineva decât Joey Ciufutul. Ce caută el aici? a strigat Jacqui. —Te iubesc. — Trage perdelele, dobitocule! Da, scuze. A tras perdelele după el. —Te iubesc, Jacqui. Îmi pare rău, mai rău decât mi-a părut pentru orice altceva. —Nu-mi pasă! Dispari. Sunt în agonie și e numai din cauza ta, lua-te-ar dracu’! —Jacqui, împinge! —Jacqui, te iubesc. —Taci Joey, ÎNCERC să împing. Și nu contează dacă mă iubești sau nu, pentru că n-am de gând să mai fac sex

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389

și ridicând brațele spre copacii înfloriți înainte de a-l îmbrățișa. Scutură din cap. — Ce spui? — Instructorii mei nu sunt educați să-i trateze pe începători ca pe niște fii de principi, răspunse Manteus, aranjându-și furios tunica. Și apoi, ce-ți pasă de ceilalți? Toți sunt sclavi. Sclavii nu contează. — Pentru mine sunt oameni, oameni ca tine și ca mine. Știu prea bine că Aristotel al tău nu gândea așa. El considera că sclavii sunt o rasă inferioară - dar pentru mine toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
mai mare cinste, învățându-l pe un începător arta luptei într-un timp atât de scurt, dacă nu Proculus? Vitellius încuviință iritat. „Orpheus“, se gândi. „O să-l omor. O să-l omor la Ludi. Am învins la Bedriacum, ce-mi mai pasă de Antonius Primus? Pun pe cineva să-l otrăvească. Îl plătesc pe Manteus să-l omoare. Dacă moare Orpheus... Oare nu așa a zis preoteasa? «Dacă moare Orpheus, tu vei trăi și vei domni multă vreme.» Dar preoteasa a mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621

să aduni cifre când, la tine în stomac, cantitatea de mâncare e egală cu zero? întrebă triumfătoare. — Pune ce vrei în cutiile pentru prânz, îi strigă nervos. Ce contează? De ce nu te gândești și la altceva, ca diversitate? Ce-ți pasă ție dacă-i cade cerul în cap nepotului tău, atâta timp cât are în gură niște gulab jamun? Nici nu mă mir că băiatul a ajuns așa, să-și ducă viața la partea de jos a unei scări. Sampath ședea între ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
Cred, domnule, că, din păcate, chestia asta are legătură cu cotletele. I-am spus: Te rog să-ți muți imediat lucrurile de pe alee. Dar spune că e prea bătrân ca să mai facă ceva repede și, în condițiile astea, nu-i pasă deloc. — Of, Doamne, o să-ntârziem, spuse perceptorul districtual; fură obligați să se dea jos din jeep și să mute ei înșiși toate ciudățeniile și resturile pe care bucătarul le adunase pe parcursul a mai mult de șaizeci și cinci de ani în slujba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201

de ce, a încercat să mă facă să rămân întins pe pat. Sper, însă că a fost mulțumit de francii pe care i-a primit. Îmi place să arunc cu banii. Dacă ai fi lângă mine acum, probabil că ți-aș pasa niște biștari, douăzeci, treizeci, poate mai mult Cât vrei? Tu ce ai? Frate, soro, tu ce mi-ai da mie? Ți-ai pune o mână pe umărul meu și mi-ai spune că sunt genul tău. Aș plăti pe chestia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
de făcut. În regulă, căsătorește-te cu ea. Sau găsește-ți un alt tip de fată: cu pistrui și premiantă, o femeie care face carieră, divorțată, cu doi copii, o soră grasă... — Ah, ce mincinos ești. Nici nu-ți mai pasă ce spui. Cam cum e să fii mincinos? — Nu-i chiar așa de rău. Cam cum e să fii idiot? Să te plimbi prin Lake District? M-am uitat prin cameră, la patul răvășit, la peria de păr, la valiza

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
e să fii bătrân. Eu sunt produsul anilor ’60 - an produs ascultător, serios, supus al anilor ’60 - dar din acest punct de vedere, simpatiile mele coboară mult mai jos în timp, spre zilele de mult apuse, când nimănui nu îi pasă că arăta tot timpul ca un mort. Am continuat să mă uit pe ferestrele fantomatice, poluate, pătate cu nicotină ale casei mele, la alergătorii în echipamentul lor de copii. Duceți-vă acasă, am spus. Duceți-vă acasă și umflați-vă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
auspiciile pornografiei, totul e în ordine, totul e OK. Merge. Până să-ți povestesc secretele mele de alcov cu Selina, va trebui întâi să te cunosc mai bine. Dar poate că o să-ți spun și așa. În fond, cui îi pasă? Mie nu. E infidelă? Face amor cu alți bărbați pentru bani? Nu, în nici un caz Selina mea. Pur și simplu face filme pornografice pentru vizionări private, atunci când nu sunt eu în oraș, dar asta se întâmplă numai în bătrânul meu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
nici un caz Selina mea. Pur și simplu face filme pornografice pentru vizionări private, atunci când nu sunt eu în oraș, dar asta se întâmplă numai în bătrânul meu cap. Diseară voi căpăta ce mi se cuvine. N-aș zice că îmi pasă prea mult de faptul că pornografia e în drum spre mine într-un taxi. În timp ce șampania se răcea în micul dar puternicul meu frigider, am deschis o cutie de bere și am înghițit zece capsule de vitamina E. Sunt dependent

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
piatră de moară. Uneori, când merg pe stradă - trebuie să mă războiesc cu vremea. Atunci mă iau de zeii vremii. Îi fac praf. Îi izbesc ca picioarele, cu pumnii și mârâi. Oamenii se uită și uneori râd, dar nu-mi pasă. Brațele și picioarele mi se avântă cu mișcări îndesate, ca în dansul unui karateka, țintind cerul. Și țip cât mă ține gura. Lumea crede că am înnebunit, dar prea puțin îmi pasă. Așa, ceva nu admit. E cineva care nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
se uită și uneori râd, dar nu-mi pasă. Brațele și picioarele mi se avântă cu mișcări îndesate, ca în dansul unui karateka, țintind cerul. Și țip cât mă ține gura. Lumea crede că am înnebunit, dar prea puțin îmi pasă. Așa, ceva nu admit. E cineva care nu permite ca vremea să fie așa de posomorâtă. De la o vreme, Selina Street mă tot bate la cap să-i deschid un cont bancar. Nu are un cont în bancă și vrea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
mea, care tocmai mi-a venit. Ei, eu nu sunt scriitor. Am scris niște scene, desigur, de fapt eu, de fapt asta e ideea. Tânărul, corect? Nu știu pe cine dracu ai distribuit în rolul ăsta și nici nu-mi pasă, dar noi doi ne batem o dată, nu-i așa? — Ta și cu fiul tău. Așa e. — Și în scenariu, John, scrie că el învinge. — Corect — Ei, eu nu cred că din punct de vedere dramatic asta e prea convingător John

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
nivelul real, intensitatea exactă. Ochii mei au panoramat Harlemul cu un zumzet grav de premoniție, de parcă acolo, printre hornuri și furnale, se afla recompensa mea, marea mea recompensă care aștepta nașterea, eliberarea sau puterea. * Există un singur pământean căruia îi pasă cu adevărat de mine. Cel puțin, această ființă umană mă urmărește constant peste tot, nu mă scapă din ochi și îmi dă telefon tot timpul. Nimeni altcineva n-o mai face. Selina nu e niciodată unde ar trebui. Toate celelalte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
eu. „Aici“ a insistat ea cu o mișcare vioaie dai cap. De unde ai știut că mă întorc? „N-am știut“ a continuat ea încăpățânată Și așa cum ți-am mai spus, nimeni n-a știut, nici chiar Ella Llewellyn. Cui îi pasă, mi-am spus eu, și am încercat să o înghesui imediat în pat Aveam o mare dorință să o posed iar. M-a lăsat să o mozolesc, scoțând acele suspine de căpriță care știe că îmi plac, pline de promisiuni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
nu tot teancul, dar suficient ca să-și plătească datoriile, să cumpere toată fabrica de bere, să facă curat în Shakespeare, să instaleze masa de biliard, stripteuza și luminile stroboscopice... Susține că mă va răsplăti într-o bună zi. Cui îi pasă. N-are nici o importanță. Rana aceea nu se va mai vindeca niciodată. Și nici nu cred că el are intenția să se țină de cuvânt. Până la urmă am făcut factura - una cât se poate de folositoare, ajutat și de șirul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
Barry, ca Barry Self: un habamist ca bărbia ascuțită, un petrecăreț fără judecată, însuși prototipul îngâmfatului feroce, dar care exploatează, totuși, o mică dar consistentă moștenire de farmec și noroc... De ce-mi bat capul cu tatăl meu? Cui îi pasă? Ce așa mare scofală cu tații și fiii? Nu știu - nu e vorba că e tatăl meu. E mai curând faptul că eu sunt fiul lui. Sunt paralel cu el, cu mine i se încheie neamul, eu sunt negarea lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
Lorne! Lorne? Oh, Lorne? — Rubine, smaralde, diamante, perle și un ametist în valoare de un milion și jumătate de dolari. — Lorne. — Dă-i drumul, John. Spune ce ai în cap. — Lome, dacă Gary e așa de bogat, cui îi mai pasă că are îa bucătărie heroină în valoare de două milioane de dolari? — Poftim? — Se duce naibii toată drama, mu? Ia gândește-te. Dacă Gary e bogat, păi și Doug e Sigur că vor returna heroina. Nici o problemă. Și nici an film

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
facă. Am ridicat din umeri și mi-am băut paharul. — Vreau să spun, am continuat eu, că dacă ai lucra cu un actor englez, pe care îl cheamă, știu eu, Jizz Jenkins, ar trebui... — La dracu cu Anglia. Ce-mi pasă mie de Anglia? — E o problemă, trebuie să recunoști... Ar putea face o mică schimbare. Ce ai zice de Spank? — Spank? Ia mai scutește-mă. Ce fel de nume mai e și Spank? Sunt niște nume americane de felul ăsta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
singură dată și bine. Din toate direcțiile voi fi împroșcat cu căcat. Și tu, amice, va trebui să te descurci, pentru că în seara asta mă car de aici. Și să-ți mai spun ceva. Nu mă mai întorc. Nu-mi pasă. Mă întorc la C.L. & S. și mă apuc iar de reclame până când mi se va ivi adevărata ocazie. Ori ea ori eu. Ea. Renunță la ea, altfel plec definitiv. Fielding stătea încordat pe scaunul lui. Doris își bea absentă cafeaua

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
va crede că poate exista un asemenea nume. — Da, da. Tocmai încercăm să-l convingem de chestia asta. Numai că, vezi, sunt o mulțime de americani cu astfel de nume. Toți au nume ca Gaură și Labă. Nici nu le pasă. Li se pare că e mișto. — Păi, cred că e o problemă. Oricum, să încercăm așa. El îl lasă pe Lorne să-l bată. — Spunk? — Spunk. — De ce? — Pentru a-i demonstra că el e mai presus de chestia asta. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
și a împachetat sule artificiale, nimic mai mult. Respinge cu maximă indignare ideea că ar fi avut vreun amestec în dușurile cu companie din spatele magazinului. Eu mă îndoiesc de cuvântul ei, atâta timp cât le plătește avocaților o avere. Dar cui îi pasă? Străzile sunt pline de forfotă, dar aproape nimeni nu merge acolo unde ar dori, ci încotro îi împinge nevoia de bani. Doar oamenii cu bani își permit așa ceva. La volanul Culprit-urilor și Alibiurilor stau bărbați nervoși cu facturi și comenzi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
apa peste tine de data asta. Ooh, e atât de nerușinată. Uite-o cum se întinde după ouăle tale. De fiecare dată teama își bagă picioarele în rușinea de a face un lucru. Ea nu se teme. Ei nu-i pasă. Ieri am căzut în baie și am spart o halbă de scotch. Mai târziu am cules o ștoarfă de pe stradă. Nu s-a întâmplat nimic. Ea nu putea fi mai drăguță de atât. Știi de ce? Pentru că i-a fost teamă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
la dispoziția ambelor vedete. I-am povestit lui Lorne cum stau lucrurile și el mi-a răspuns că, dacă Spunk are un Autocrat, atunci lui, lui Lorne, nu i se cuvenea decât ceva de la Jefferson Succčs în sus. I-am pasat-o lui Spunk, care mi-a spus plin de dispreț că va face un jogging până la sala de repetiții, ca de obicei. M-am întors la Lorne, care îmi spuse că el va fugi, va înota, sau va veni în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
nebăgați în seamă, neluați peste picior. Ia uitați-vă la puicuța aia neagră cu pantaloni bej, ale cărei desuuri ies în relief ca sforile pe un pachet voluminos. Uite-i pe Marii Grăsani tăind brazde prin ziua fierbinte. Nu le pasă. Nimănui nu-i pasă. În Londra ar fi fost o adevărară răscoală, o adevărată revoluție a veseliei dacă unul din acești munți de untură s-ar fi ivit pe stradă. Dar aici, în marea harababură, nu poți să găsești nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]