3,790 matches
-
asta. — Cu mare plăcere. Mi-ar prinde bine un păhărel după ziua pe care am avut-o. Ridică paharul plin și sorbi din el cu recunoștință. — Știi, habar n-aveam că există un departament special în Gestapo care să-i persecute pe catolici. — Nici eu, dar nu pot zice că asta mă surprinde prea mult. Naționalsocialismul permite un singur tip de credință organizată. Am dat din cap spre dosarul din poala lui Illmann. — Ei, ce ai acolo? Ceea ce avem este victima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
intersecții fără să aștept culoarea verde a semaforului. Parcurgeam străzile și fâșiile de lumină care mă prideau, cu ochii dilatați și cu o expresie amenințătoare... Nu m-aș fi eliberat niciodată de ea, imaginea ei ar fi continuat să mă persecute. Italia mă domina, scrijelea orice intenție a mea. Vocea ei îmi lovea tâmplele. Era atât de prezentă, încât îmi întorceam capul căutând-o. Dacă ar fi stat pe scaunul de lângă mine, cu jacheta deșirată, cu mâinile albe vârstate de albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
c-o întâlnești pe Ludmila... Explicația ta era că nu reușeai să nu te gândești la ea, ca o dovadă că erai îndrăgostit Acum, învârtindu-te prin casa Ludmilei, te lovești de urmele lui Marana. E o obsesie care te persecută? Nu, încă de la început ai avut o premoniție că între ei există o relație... Gelozia, care până acum era un fel de joc cu tine însuți, te cuprinde fără scăpare. Și nu e numai gelozie: e bănuială, neîncredere, căci intuiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
aceea aveau nevoie în Moldova de un domn de toată încrederea pentru realizarea acestor planuri<footnote Ion Nistor, op. cit., p. 123 footnote>. Acesta ar fi fost motivul pentru care Poarta rămăsese surdă la plângerile moldovenilor împotriva lui Duca. Acesta îi persecuta mai ales pe orheieni și lăpușneni. Ei au fost primii care au dat semnalul revoltei la 20 noiembrie 1671”<footnote Nicolae Costin, op. cit., p. 7 footnote>, locuitorii acestor ținuturi în frunte cu biv vel stolnicul Mihalcea, cu bil serdonul Apostolul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cățelul în brațe -, ce crezi tu că trebuie să fac? Cum să mă apăr de asta până când mă voi hotărî, în fine, să mă-nsor? Ah, da, am o idee, o idee luminoasă, Orfeule! Să facem din femeia care mă persecută astfel un obiect de studiu. Ce-ai zice dacă m-aș consacra psihologiei feminine? Da, da, și pentru că acum se poartă monografiile, voi face două: una se va intitula Eugenia, cealaltă Rosario, subintitulate: studiu de femeie. Ce zici de ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și, văzând că li-l refuza, l-ar fi copleșit cu insulte și l-ar fi făcut comediant, trădător și renegat. Căci există o liotă de nebuni care suferă de mania persecuției, cea care se transformă în manie de a persecuta, și acești nebuni încep să-l persecute pe Don Quijote când el nu se coboară până la a-i persecuta pe presupușii său persecutori. Dar ce voi fi făcut oare eu, iubite Don Quijote, ca să devin magnetul nebunilor care se cred persecutați? De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ar fi copleșit cu insulte și l-ar fi făcut comediant, trădător și renegat. Căci există o liotă de nebuni care suferă de mania persecuției, cea care se transformă în manie de a persecuta, și acești nebuni încep să-l persecute pe Don Quijote când el nu se coboară până la a-i persecuta pe presupușii său persecutori. Dar ce voi fi făcut oare eu, iubite Don Quijote, ca să devin magnetul nebunilor care se cred persecutați? De ce vin să se oploșească la mine? De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
trădător și renegat. Căci există o liotă de nebuni care suferă de mania persecuției, cea care se transformă în manie de a persecuta, și acești nebuni încep să-l persecute pe Don Quijote când el nu se coboară până la a-i persecuta pe presupușii său persecutori. Dar ce voi fi făcut oare eu, iubite Don Quijote, ca să devin magnetul nebunilor care se cred persecutați? De ce vin să se oploșească la mine? De ce mă acoperă cu elogii dacă în cele din urmă au să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de ce nu te măriți, totuși? - Cred că ar fi și mai rău. Sunt bătrână (are 31 de ani!) și mi-am făcut praf reputația venind aici. Un soț ar fi disprețuit dacă m-ar lua și din cauza asta m-ar persecuta rău. Categoric, vârstele femeilor de acolo au alte înțelesuri. Jawida mi-a spus că trebuie să aibă grijă de mama ei bătrână. Cât de bătrână?, am întrebat-o eu. - Ehei, mama are deja 49 de ani. - Cu doi ani mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
decât ale sale. Alexandru și-a Înălțat Încrezător umerii. „Oamenii mei, a spus el, luptă ca să Învingă, oamenii lui Darius luptă ca să moară!” Djamaledin păru să scotocească prin amintiri. Atunci i-am spus lui Mirza Reza: „Dacă fiul șahului te persecută, nimicește-l, În loc să te distrugi pe tine!” Este acesta, În fapt, un Îndemn la crimă? Și credeți realmente, dumneavoastră, care-l cunoașteți pe Mirza Reza, că aș fi putut Încredința o asemenea misiune unui nebun pe care mii de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
În care revin, poate, ca marea spre aceleași stînci, dar o fac pentru că ele dau un sens vieții mele... Celebrul carpe diem al lui Horațiu n-are, desigur, nimic comun cu frigul resimțit de Împărații romani de după Marc Aureliu care, persecutați de nesiguranță, se aplecau cu violență sa epuizeze prezentul de toate voluptățile posibile. Și de ce m-aș justifica pentrul faptul că iubesc viața? De ce-aș spune „nu” unor zile cu care nu mă voi mai Întîlni? Vreau să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
să fii și tot aveai și tu nevoie de o mângâiere în puterea nopții, era bărbat de casă, așezat, îngândurat, tăcut, dar plin de foc, când mă prindea la-ncheietură dădeam dracului și servici, și jalea din mine că mă persecutase la Facultate, era aprig de ziceai că zăcuse nemângâiat prin cine știe ce ocnă, mă lovea în draci de urlam ca ursoaica împușcată în buci, mă zvârcoleam de-mi rupeam mațele, ficații, splina, toate organili interne le lua la căsăpit, cum taie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
poate să deschidă și să țină anul și chiar l-a ținut și după două-trei luni au început să mai vină și alții de prin alte părți, cu probleme, că și ei pătimise și se dăduse anunț că dacă fuseseși persecutat așa ca mine puteai să te înscrii direct în anul de care aveai nevoie și dacă m-am înscris și am urmat am fost prima absolventă din prima promoție de la Facultatea de la Universitatea ce-o ține Wintris care a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
din Facultate, fără ca motivul să fi fost cunoscut celor care redactaseră nota. Lăudau însă strădaniile lui de a fi încercat să studieze acele creații folclorice care puteau fi interpretate și ca fiind împotriva regimului comunist. Probabil și de-asta fusese persecutat. - Chiru ăsta, continuă Magda, se spune că stă și petrece acolo în ascunzișul lui din Baltă și din când în când mai cheamă pe câte una de aici și-i face copil. Adică trimite ca un fel de sorb după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
venise din vale de la iaz. S-a ascuns după un pop din snopi de cânepă și era atentă să înțeleagă ce se vorbește la adresa ei. Așa făcea de când era mică. Fiindcă rămăsese fără părinți i se părea că bunicii o persecută, în schimb ei o pierdeau din ochi. -Bine, ștrengărițo, bine, făcând cu ochiul fetei, apoi își aruncă privirea către bunica ei. Bunica Saveta, deși nu era scutită de boală, cu picioarele deformate și de culoare violet din cauza nenorocitelor de varice
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să aibă amintiri. Unii și-au schimbat și numele ca să rezolve drastic problema "integrării". Apoi, sunt fie oameni practici, care au venit să facă bani, și suferă că n-au reușit, se uită cu ciudă la cei mai norocoși, fie persecutați de politică, oameni trecuți prin anchete, prin beciurile Securității, prin închisori. Dan nu intră în nici una din aceste categorii. Nu pare frământat de faptul că n-a izbutit să-și asigure o "situație". E interesat de lucruri gratuite, care nu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
perpetuă. Obișnuința ne ajută fără voia noastră. Vacanța veni tot atunci. Trebuia să plec în străinătate pentru câteva luni, și acolo aveam timpul tuturor reflexiilor. Aveam prilejul de a înceta aventura mea. Prea pierdusem timpul... Nasul scurt al Irinei mă persecuta. Îmi aduceam aminte de drumurile lungi pe străzile mărginașe, apoi de toate descoperirile asupra cunoștințelor ei simple; mai ales o vorbă de a tatălui meu mă convinsese: Cine era urâțica ceea cu care te-am văzut pe stradă?" De ar
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de a schimba ceva ca să dau o viață vorbelor, sau poate aveam chiar indiferența după unul din instinctele mele ciudate de a-mi fi brusc indiferent un fapt pentru care lucrasem, la care visasem ani de zile, de a mă persecuta brusc, în miezul unor gânduri, pe care le crezusem primordiale, o prăjitură colorată pe care n-o puteam s-o alung din minte cu cât mă încăpățînam mai mult s-o uit, conștient în același timp că mă amuz, neputînd-o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
priceapă un eveniment care nu avea rost în casă la el. În schimb, spălătoreasa familiei noastre, Dumitra, avea despre moarte, cu toată neghiobia ei, idei mai precise. Nu doară că pricepuse cine știe ce sisteme filosofice complicate în legătură cu ea, nici că o persecutau curiozități metafizice și nici măcar nu închipuia, pentru folosul ei, vreo poveste copilărească, în care îngerii ar cânta fără grije. Numai când freca rufele de dimineață până seara, îndoindu-și corpul schilod deasupra albiei, reflecta cu toată sinceritatea: "De-aș muri
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ca pe un om bine înfipt pe pămînt: scurt și bondoc, cu surâsul jovial, care marchează o eternă bună dispoziție. Îți închipui că nu puteam să iubesc un astfel de om, căci în dragoste fizicul joacă un rol important. Îl persecutau tot felul de probleme fantastice și le povestea oricând cu un mare lux de amănunte. Avea o memorie admirabilă și nu uita nimic. Deseori îmi vorbea despre nemurirea sufletului, de viața viitoare, de păcat și ispășire; în direcția aceasta ne
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pe Calea Victoriei. Mă găseai ostenită și rea!" Trăiești clipe teribile și apoi ele se așează la întîmplare în memorie. Nu le mai retrăiești cronologic și nici nu le alegi pe cele mai importante. Deodată, o scenă neînsemnată prinde proporții, te persecută, o analizezi cu toate puterile tale de interpretare. Ți se pare că ea este vinovată de tot ce ți s-a întîmplat. În clipa aceasta, Ioana e convinsă că m-a părăsit numai pentru că a trebuit să mă aștepte de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
dintr-o dată!") Cum Viky e bolnavă, are toate drepturile, și mă simt umilit de insuccesele mele. Ioana are uneori, dintr-o dată, remușcări că nu ajută cu nimic pe Viky, și atunci se ostenește pentru vreo treabă neînsemnată. Complică inutil. O persecută mereu gândul să intre la Viky, ca și cum ar putea fi de folos, și de fiecare dată trebuie să-i demonstrez inutilitatea imprudenței ei. Discuția se transformă, pe tema aceasta, în ceartă. La un moment dat, când stăm într-un colț
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
domnișoară care nu umblă cu picioarele goale și care-și păstrează o ținută de fată ce se crede frumoasă. Cu madame Pitpalac se salută, dintr-amîndouă părțile o înclinare delicată din cap și un zâmbet fin, și cred că le-a persecutat mult timp chestiunea care trebuie să salute mai întîi, iar acum fac tot posibilul să dea din cap în aceeași clipă. Și iată că Mașinka păcătuise și ea în misterul vreunei magazii sau poate chiar pe pământ, la jocul razelor
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de fel și n-avem nici un strop de rușine, nici un dram de rușine. Fiecare e foarte hotărât să fie exact ceea ce este: acesta este viitorul. Femeile vor să iasă de sub noi, bărbații. Curiștii și lesbienele nu mai vor să fie persecutați de heterosexuali. Negrii s-au săturat de puterea albilor. Borfașii preferă să-și vadă nestingheriți de treabă, fără să fie deranjați de poliția care tot încearcă să-i aresteze și să-i arunce în închisoare. Acum până și pedofilii - genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nici descrie după canoanele genului. Ea conține amintirile unui ofițer de elită, participant la marea conflagrație, în Est ca și în Vest, scos din cadrele armatei pe motiv de nealiniere la noile directive, în plin proces de sovietizare a României, persecutat din cauza atitudinii ostile față de regimul “democrat popular”, arestat în împrejurări spectaculoase și silit a îndura nu numai privațiuni de libertate dar și mizerii de tot felul, a căror înșirare, numai, ar necesita multe pagini”. Gheorghiță Savel, din nou în rama
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]