10,542 matches
-
valoare pentru istoria arhitecturii și artei vechi românești, biserica mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” și casa veche, au fost cuprinse pe lista monumentelor istorice și de arhitectură veche bisericească, încă din anul 1955. Cu mult înainte de a fi descoperită inscripția care-l pomenește pe Ghelasie ca arhiepiscop al românilor din Transilvania, locuitorii satelor din jurul mănăstirii cinsteau amintirea unui monarh cuvios, cu același nume, cu o viață plină de sfințenie, cu dragoste față de păstoriții săi. Sfintele sale moaște, descoperite în chip minunat la mănăstirea
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
măiculiță. Ai văzut ce gagici mișto au. Ai banul pe tine, poți să faci și una mică la etajul superior, repede așa, din fuga calului. - Mamă, de unde bani, nenică. Ai mei o duc nasol cu loveaua. Astea taxează, nu fac pomeni, că doar nu sunt călugărițe. Știi cum este în șantierul naval. - Am văzut, că doar acolo am făcut practica. Este muncă grupa mare, dar cu banii cam nașpa. - Atunci unde o tăiem? - Aș zice întâi laDeinos, susținu Andrei, vedem cum
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341309_a_342638]
-
bucuria sumei primite, ori de necazul ce căzuse pe capul lui, căci nu-și putea lua gândul de la Didina: „Vai de ea, cum o să-l facă bine pe conașu?...” dar, la un moment, parcă-i șoptea cineva în ureche, se pomeni rostind, cu voce tare, ideia care nu-i da pace: - Să fiu al dracului, nu-i lucru curat la mijloc!... dracul și-a vârât coarnele. A fost pus de vrăjitoare, n-ar mai răbdau-o pământul! Până la urmă înțelesese blegul
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
mânecă, boierule? Cum te văd, nu te simți în apele matale!?... - Vai de capul nostru, trecurăm pe lângă moarte, Didinico!... Da' ia spune-mi, de la cine luă pușca, imbecilul? Putea să ne omoare pe amândoi. Nu-mi trece prin minte... „Te pomenești că-i fură pușaca lui Ion Bâzdoagă!?” de la cine-o luă, idiotul!... -Idiot periculos, că o vorbă spune: nu subestima prostul că nu știi la ce-l poate duce mintea. Ia uită-te, poate-l cunoști pe cel care-l
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
împingă de mașină. Pesemne ăsta n-apucase să-mi vadă nici barba, nici mustața. La Biserică am ajuns în cele din urmă, ce-i drept la ultimul „Amin!”. Norocul meu! Altfel, intrată prea bine în rolul lui Marilyn Monroe, te pomenești c-aș fi dat din gene la Părintele (pe care de cu toootul alte lucruri trebuie să-l conving), reducându-mi considerabil șansele de-a mai vedea vreodată Raiul. Referință Bibliografică: Nume de cod `mamaia` / Florentina Loredana Dalian : Confluențe Literare
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
se alcătuiesc topurile, ce e drept suficient de provizorii, pe care eu nu-i mai numesc aici, pentru că sunt foarte cunoscuți. Despre criticii literari am vorbit mai sus. Cred că printre cei cinci s-au numărat cei despre care am pomenit. Nu este o ordine neapărat valorică. Mai sunt și alții, nu neg, și sunt chiar critici literari extrem de serioși. Văd că ești un maestru al eschivei. Există vreun program literar al USR de pe urma căruia să beneficieze membrii ei, în afara celor
CARTEA CU PRIETENI- EMILIAN MARCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341424_a_342753]
-
putea justifica.” Corect! Se petrec lucrurile ca pe timpul comuniștilor. Totul ar fi fost în regulă dacă mureau toți! Spectacol garantat! Onoruri militare, slave, tricolorul, discursuri... Dar, există înregistrări, tovarăși! Nu sunt secrete de stat. De ce nu sunt făcute publice? Te pomenești că nici procurorii-anchetatori nu vor avea acces la ele. Sau vor fi trucate. La asta, tare se mai pricep unele servicii! Sau vor fi clasificate ca la misterioasa răpire a ziariștilor în Irak! Timp de 50 de ani! „Băsescu nu
TABLETA DE WEEKEND (55): ZBOR BN2-YR-BNP de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341990_a_343319]
-
în stație!!! - Să nu vă speriați dacă vedeți pe cineva care arată fix ca mine și nu vă salută. Că ăla nu sunt eu. E fratele meu geamăn, care-i gardian la Penitenciar. Spre sfârșitul anului al III-lea, mă pomenesc cu el că mă întreabă dacă n-am un post liber la Catedra de limba română, căci tare ar vrea să rămână aici, unde toată lumea îl cunoaște, de la portar la rector - ceea ce era adevărat. Numai că Domnul Marincaș nu a
DOMNUL MARINCAŞ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342027_a_343356]
-
morții lui. Duelul cu-acesta e doar ceea ce stă la suprafață, subteranele-s mult mai misterioase. Nu francezul poartă vina, ci mânia și răzbunarea țarului. Scopul ce-l urmărea era îndepărtarea poetului. Iar acesta căzu pradă intrigilor și, astfel, se pomeni în capcană. Spre aceasta înclină mulți comentatori. Deja pe patul de moarte, Pușkin o rugă pe Natali ca, după trecerea sa în neființă, ea să nu se mărite doi ani, întru cinstirea memoriei sale, după care să-și găsească o
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
-
stimați telespectatori! În viața mea de reporter, gradu' unu, clasa A, trei premii cu coroniță, n-am ... - Ai uitat de pojar în clasa a treia! Dar, eu cred că era râie, că prea te mănâncă limba, băi premierule ! n-am pomenit așa interviu! - Ești pe fasole, vere! Ai pardon la supapă și sistolicu' găurit la vena barosană. Hai salcâm și-un bambus verde, că-ți dau eu brânci!... Să nu decartezi p'aici de frică că strici peisaju' și mirosu'!... Măi
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
fie ei scutiți!! Vis de unitate cum de putea avea, De cel din depărtare cum de stiia? Putea fi seamăn acela de pește hotar? Pe când să-și strângă darul n-avea habar... Un vis de așa unitate nu s-a pomenit, Când turcul case, moschei aci și-a zidit, Stăpânea de prea mai mult ca și acas, De și credința în mai bine nu oferea răgaz... Iubea neamul și țara impanzindu-se în ea, Regasindu-se-n voința ce nu dorea
MIHAI VITEAZUL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342167_a_343496]
-
mea instabilă mă face să mă uit și în buzunar. Doar un nasture roșu mă privea nefiresc. Cioc-cioc! Scârț-scârț!...Mă uit pe după raft la bibliotecară. Moțăie. Nici țăcănitul ceasului nu i se mai aude, iar moțăit cu scârț n-am pomenit. Poate, doar pași care scârție. Scârțiala asta devine o idee centrală, văd eu. Cioc-cioc! Vâșt-scârț!...E-te-te! E și un “vâșt” acum. Mă trece un gând fioric. De când n-am mai fost eu la medic? Fâl-fâl! Cioc-cioc! Vâșt-vâșt!...A
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
închis paranteza. - Da, sigur! Din cartea cea mai citită de pe aici. Nu mă suportă hârtia să-i spun titlul ... - Punct și de la capăt. Omul ăsta, viitorul nostru cititor, dorește ceva de la noi. Și noi? Îi povestim porcării? - Da' cine a pomenit nene' Punctule, de tobă, de caltaboși, cârnați, porcării d'stea? Vorbeam și noi așa, din plictiseală. Nu vezi că nu ne mai citește nimeni? Subliniez: nimeni! - Hai, nu te mai ambala atâta! Puteai să-mi pui ghilimelele că tot aia
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
ține morțișsă-mi dea amănunte despre incidentul care-a dus, conform diagramei cauză-efect, la întâlnirea noastră de gradul zero: - Știți, a-njurat. Spune-mi ceva ce nu știu! - A zis băga-mi-aș! - Uh! răsuflu ușurată. Mă speriasem, credeam că l-a pomenit pe necuratul... - Păi nu, dar, după cum vedeți, a pomenit-o pe necurata. Mă rog...depinde ce-ai făcut cu ea când erai mic. - Și m-am enervat și... - Cum adică v-ați enervat? N-ați ajuns la lecția cu păcatul
LUNI, LA PRIMA ORĂ de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342202_a_343531]
-
conform diagramei cauză-efect, la întâlnirea noastră de gradul zero: - Știți, a-njurat. Spune-mi ceva ce nu știu! - A zis băga-mi-aș! - Uh! răsuflu ușurată. Mă speriasem, credeam că l-a pomenit pe necuratul... - Păi nu, dar, după cum vedeți, a pomenit-o pe necurata. Mă rog...depinde ce-ai făcut cu ea când erai mic. - Și m-am enervat și... - Cum adică v-ați enervat? N-ați ajuns la lecția cu păcatul mâniei? - Ba da. Dar tot m-am enervat. Eu
LUNI, LA PRIMA ORĂ de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342202_a_343531]
-
Calciu și pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi toți. Amin”. Eu cred că trebuie reținut și subliniat faptul că interesul cărții nu stă atât în faptele relatate, cât în deschiderea duhovnicească (de care am pomenit și mai sus): căci anecdotica se completează, se întregește și se transcende prin adevărate pagini de Filocalie contemporană, relevând cu prisosință că în temnițele comuniste, în jurul unora ca: Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Daniil Sandu Tudor, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu, Nichifor
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
personalului administrației penitenciare. Plutonierul Ion Dobre (Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele), căpitanul Elena Tudor (Aspazia Oțel Petrescu, Strigat-am către Tine, Doamne), gardianul Olteanu (Liviu Brânzaș, Raza din catacombă) și un lung șir de alți anonimi dar pomeniți prin faptele lor demonstrează că mașinăria comunistă nu a funcționat fără reproș și că în ciuda oricăror eforturi ale unui sistem evident demonic, ce desfășura forțe gigantice spre a distruge omul ca persoană, aceasta nu s-a reușit. Scânteia de divinitate
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
o oaie spre junghiere și ca un miel fără de glas înaintea celui ce-l tunde". Asemenea lui Iisus Hristos, în suferința sa martirică, ca intr-o liturghie a ființei sale, mucenicul lui Iisus Hristos șoptește neîncetat cuvintele tâlharului de pe cruce: "pomenește-mă Doamne când vei veni întru împarația Ta". Alteori, martirul repetă în timpul patimii sale ceea ce Domnul său a strigat pe Cruce: "Doamne în mâinile tale îmi încredințez duhul meu". Întemnițații pentru Iisus Hristos participă real la jertfa unică și plină
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
apărători de Lyddă” -Zina Milcovici, Lucian Predescu, G.C. Nicolescu, Mihai Gafița, Mircea Popa, Ioan Adam, Al. Protopopescu și, parțial, chiar N. Manolescu - și tabăra „prihănitorilor de Lyddă”: Titu Maiorescu, H. Sanielevici, Eugen Lovinescu, George Călinescu (ultimii doi -„care n-o pomenesc în niciun fel în cunoscutele lor sinteze”!), Octav Botez, Georgeta Horodincă, Ion Negoițescu, Al. Săndulescu ș.a. - deasupra tuturora ridicându-se erudiția demostenică, foarte bine echilibrată, a lui Mircea Dinutz, care nu îngăduie excese, nici înfierbântări, mai ales atunci când cazul este
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
bâza sau fripta în care puteai să mănânci bătaie să te usture palmele două săptămâni, fără să-l prinzi pe făptaș dacă era iute de mână, șotronul sau altele și mai năroade ca: zi pește - pește; lipește - lipește și te pomeneai cu o palmă zdravănă peste obraz: de ce dai mă'? N-ai zis tu: lipește? Așa că fără supărare - toate astea făceau parte din arsenalul nostru instructiv: petreceți-vă timpul liber cât mai agreabil! Aducea cineva de acasă o minge făcută din
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
îi puneam un bețișor să nu curgă toată dintr-odată dar de fiecare dată mă murdăream de cerneală pe mâini. În ce privește penițele, aflasem de la un altul cum poți să confecționezi un stilou ad-hoc, că de cele adevărate încă nu se pomenise pe la noi atunci Făcusem rost de sârmă subțire de aramă, din acelea bune pentru siguranțele electrice, pe care o înfășuram în jurul penițelor pe care le aducea cineva de la Bilciurești că la noi lipseau, mai mult spre toc, mai puțin spre
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
asemenea, Biserica a consacrat ziua de luni a fiecărei săptămâni pentru venerarea și pomenirea îngerilor, precum și zile de evocare a unuia sau mai multor îngeri, cum ar fi ziua de 8 noiembrie a fiecărui an, când îi cinstim și îi pomenim pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Mai mult decât atât, în semn de cinstire deosebită, o parte dintre bisericile locale au ca protectori spirituali pe îngerii amintiți, iar onomastica creștină confirmă importanța deosebită pe care credincioșii o acordă acestora, prin
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
din suita ispitelor cu care mintea credinciosului are de luptat, căci orice ispită pătrunde mai întâi și câștigă războiul minții, abia apoi devenind faptă după ce parcurge mai multe trepte. Mintea omului își are aici întreaga importanță, „paza minții” fiind adeseori pomenită în scrierile ascetice, fiindcă ea poate alunga de la început „momeala”, scăpând astfel de forța prezentă pe treptele următoare. De aceea rolul rațiunii este cel de a primi adevărul revelației și a-l susține în lupta pe care omul întreg (minte
DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ A CUNOAŞTERII ŞI COMUNICĂRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341883_a_343212]
-
Timișoara, 2013 și Triptic athonit, Tempus, Timișoara, 2013. Semnatar și al altor numeroase cărți în limba sârbă, Blagoie Ciobotin a mai publicat, după știința mea, în limba română, încă un volum de poezie, Litanii, la Editura Hestia, în 2001. Îl pomenesc și pe acesta, deși nu reprezintă obiectul nemijlocit al reflecțiilor mele de acum, fiindcă am descoperit acolo, prefigurat, motivul central (sau unul din motivele centrale) ale meditațiilor lirice cuprinse în cele două cărți primite în dar. Să pornim, așadar, cât
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
are încă coroana deschisă. Când simte că vine ploaia, își ridică ramurile, ca să se apere”. Moartea căprioarei S-a născut aici, la Lupeni. A copilărit însă la țară, lângă bunici, unde a prins obiceiuri despre care astăzi nu se mai pomenește. La opt ani a stat cu oile la stână ori cu vacile la pășune, a mers la arat cu boii ori la seceriș. Pe-atunci, toată lumea muncea pe brânci, doar pentru strictul necesar. Dacă într-o familie erau, să zicem
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]