KorAP: Find »[drukola/base=postmodern & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...136 137 138 ...207 >

5,162 matches

Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650

sa pentru estetică mai degrabă decât pentru etică, împinge lucrurile prea departe"). 181 Ibidem, pp. 112-113. 182 Deoarece este o referință în literatura de specialitate, redăm această schemă în Anexa prezentului capitol. 183 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 89. 184 A de vedea Steven Connor, op. cit., p. 154. 185 Comentând această afirmație, Connor consideră că poziția teoretică a lui Hassan "presupune o imaginare a postmodernismului, în parte, asemenea unui virus dionisiac din interiorul modernismului

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
teoretică a lui Hassan "presupune o imaginare a postmodernismului, în parte, asemenea unui virus dionisiac din interiorul modernismului, care îl ademenește spre limitele nebuniei și autodizolvării, și, în parte, ca tăinuitul principiu intern al modernismului" (ibidem). 186 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 88. 187 Ibidem, p. 33. 188 Mircea Cărtărescu amintește că "opoziția modern/postmodern este coerentă cu opozițiile epistemologie/ontologie (Brian McHale), autoritate/anarhie, utopie/ heterotopie (Vattimo), hermeneutică/erotică (Susan Sontag), în fine

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
presupune o imaginare a postmodernismului, în parte, asemenea unui virus dionisiac din interiorul modernismului, care îl ademenește spre limitele nebuniei și autodizolvării, și, în parte, ca tăinuitul principiu intern al modernismului" (ibidem). 186 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 88. 187 Ibidem, p. 33. 188 Mircea Cărtărescu amintește că "opoziția modern/postmodern este coerentă cu opozițiile epistemologie/ontologie (Brian McHale), autoritate/anarhie, utopie/ heterotopie (Vattimo), hermeneutică/erotică (Susan Sontag), în fine, cu celebrele opoziții care

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
spre limitele nebuniei și autodizolvării, și, în parte, ca tăinuitul principiu intern al modernismului" (ibidem). 186 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 88. 187 Ibidem, p. 33. 188 Mircea Cărtărescu amintește că "opoziția modern/postmodern este coerentă cu opozițiile epistemologie/ontologie (Brian McHale), autoritate/anarhie, utopie/ heterotopie (Vattimo), hermeneutică/erotică (Susan Sontag), în fine, cu celebrele opoziții care subîntind lumea lui Thomas Pynchon: negentropie/entropie și schizofrenie/paranoia" (Postmodernismul românesc, p. 89). 189 Linda Hutcheon

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
89. 190 Situație subliniată de Derrida în (Ex)Poziții, trad. de Emilian Cioc, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2001, p. 35 și următoarele. 191 Douglas Kellner, Cultura media, p. 21. 192 Ibidem, p. 22. 193 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 22. 194 Andreas Huyssen, "Mapping the Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, pp. 234-235. 195 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 24. 196 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 87. 197 Ibidem, nota 6

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
trad. de Emilian Cioc, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2001, p. 35 și următoarele. 191 Douglas Kellner, Cultura media, p. 21. 192 Ibidem, p. 22. 193 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 22. 194 Andreas Huyssen, "Mapping the Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, pp. 234-235. 195 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 24. 196 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 87. 197 Ibidem, nota 6 de la pagina 94. 198 De pildă: Noțiunea de modernism

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Kellner, Cultura media, p. 21. 192 Ibidem, p. 22. 193 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 22. 194 Andreas Huyssen, "Mapping the Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, pp. 234-235. 195 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 24. 196 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 87. 197 Ibidem, nota 6 de la pagina 94. 198 De pildă: Noțiunea de modernism la Hassan fără a fi cu mult diferită de aceea a multor critici englezi și americani

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
22. 193 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 22. 194 Andreas Huyssen, "Mapping the Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, pp. 234-235. 195 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 24. 196 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 87. 197 Ibidem, nota 6 de la pagina 94. 198 De pildă: Noțiunea de modernism la Hassan fără a fi cu mult diferită de aceea a multor critici englezi și americani contemporani include avangarda "istorică" în sens european (adică

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
s. a.]). 199 "Dar vine un moment în care avangarda (modernul) nu poate merge mai departe, deoarece a produs un metalimbaj care vorbește despre textele sale imposibile" (Umberto Eco, Apostille au Nom de la rose, p. 77). 200 Andreas Huyssen, "Mapping the Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, p. 247. Tot în legătură cu diferențele dintre postmodernismul american și cel european și relația lor cu modernismul, Huyssen consideră că "în contextul vieții intelectuale franceze, termenul postmodernism pur și simplu nu apărea în anul

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
păstrând o "atenție egal flotantă" față de ele (asemenea psihanalistului față de fragmentele de discurs ale pacientului)" (Ciprian Mihali, "Copilăria pe înțelesul postmodernilor", postfață la Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 104). 206 Hans Bertens, The Idea of the Postmodern: A History, Routledge, New York, 1995, p. 3. 207 Termenul indetermanence a fost utilizat prima dată de către Hassan în articolul "Culture, Indeterminancy, and Immanence. Margins of the (Postmodern) Age", apărut în anul 1977. 208 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 104). 206 Hans Bertens, The Idea of the Postmodern: A History, Routledge, New York, 1995, p. 3. 207 Termenul indetermanence a fost utilizat prima dată de către Hassan în articolul "Culture, Indeterminancy, and Immanence. Margins of the (Postmodern) Age", apărut în anul 1977. 208 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 167. 209 Ibidem, p. 168. 210 Conceptul de indeterminare cunoaște o istorie complexă în secolul XX. El intervine cu forță în disputele

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Idea of the Postmodern: A History, Routledge, New York, 1995, p. 3. 207 Termenul indetermanence a fost utilizat prima dată de către Hassan în articolul "Culture, Indeterminancy, and Immanence. Margins of the (Postmodern) Age", apărut în anul 1977. 208 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 167. 209 Ibidem, p. 168. 210 Conceptul de indeterminare cunoaște o istorie complexă în secolul XX. El intervine cu forță în disputele epistemologice și de filosofia limbajului, că să indicăm doar două

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
A History, Routledge, New York, 1995, p. 3. 207 Termenul indetermanence a fost utilizat prima dată de către Hassan în articolul "Culture, Indeterminancy, and Immanence. Margins of the (Postmodern) Age", apărut în anul 1977. 208 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 167. 209 Ibidem, p. 168. 210 Conceptul de indeterminare cunoaște o istorie complexă în secolul XX. El intervine cu forță în disputele epistemologice și de filosofia limbajului, că să indicăm doar două ilustrări. Quine, de exemplu

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
în particular, respectiv limitele înțelegerii relației dintre limbajul natural și realitatea fizică, în general. După cum se știe, soluția pe care o propune Quine este aceea a regimentării limbajului natural. 211 Cf. Mircea Cărtărescu, op. cit., p. 96. 212 Nu toți scriitorii postmoderni consideră fragmentul un simbol al scriiturii postmoderne; de pildă, Lyotard crede mai degrabă că eseul este postmodern, iar fragmentul modern. 213 În strânsă legătură cu palinodia se află și o altă caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
limbajul natural și realitatea fizică, în general. După cum se știe, soluția pe care o propune Quine este aceea a regimentării limbajului natural. 211 Cf. Mircea Cărtărescu, op. cit., p. 96. 212 Nu toți scriitorii postmoderni consideră fragmentul un simbol al scriiturii postmoderne; de pildă, Lyotard crede mai degrabă că eseul este postmodern, iar fragmentul modern. 213 În strânsă legătură cu palinodia se află și o altă caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
soluția pe care o propune Quine este aceea a regimentării limbajului natural. 211 Cf. Mircea Cărtărescu, op. cit., p. 96. 212 Nu toți scriitorii postmoderni consideră fragmentul un simbol al scriiturii postmoderne; de pildă, Lyotard crede mai degrabă că eseul este postmodern, iar fragmentul modern. 213 În strânsă legătură cu palinodia se află și o altă caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine Compagnon afirmă că "opunându-se dogmelor coerenței, echilibrului și purității

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
fragmentul un simbol al scriiturii postmoderne; de pildă, Lyotard crede mai degrabă că eseul este postmodern, iar fragmentul modern. 213 În strânsă legătură cu palinodia se află și o altă caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine Compagnon afirmă că "opunându-se dogmelor coerenței, echilibrului și purității care fundamentaseră modernismul, postmodernismul reevaluează ambiguitatea, pluralitatea și coexistența stilurilor; el cultivă deopotrivă citatul vernacular și citatul istoric. Citatul e figura postmodernă cea mai pregnantă

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine Compagnon afirmă că "opunându-se dogmelor coerenței, echilibrului și purității care fundamentaseră modernismul, postmodernismul reevaluează ambiguitatea, pluralitatea și coexistența stilurilor; el cultivă deopotrivă citatul vernacular și citatul istoric. Citatul e figura postmodernă cea mai pregnantă" (Antoine Compagnon, op. cit., p. 144). 214 În domeniul artelor, adoptând principiul rebeliunii împotriva autorității, principiu extins și la autoritatea discursului, a obiectului de artă și a artistului, se creează oportunitatea pentru o "participare democratică" la determinarea valorilor

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
democratică" la determinarea valorilor. Astfel, audiența votează pentru finalul piesei sau filmului, actorii cooptează publicul în dezvoltarea piesei de teatru, ajungându-se la jocuri de puteri proprii, personalizate. Arta, în același timp, poate deveni ușor propagandă, căci ea utilizează "mitologii" postmoderne care încarnează "demoni precum bărbați albi, sănătoși, corporațiile multinaționale, sfinții, femeile, homosexualii, săracii, minoritățile rasiale și oricare altă victimă, incluzând artistul suferind" (Gene Edinard Veith Jr., Postmodern Times. A Christian Guide to Contemporary Thought and Culture, Crossway Books, Illinois, 1994

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
personalizate. Arta, în același timp, poate deveni ușor propagandă, căci ea utilizează "mitologii" postmoderne care încarnează "demoni precum bărbați albi, sănătoși, corporațiile multinaționale, sfinții, femeile, homosexualii, săracii, minoritățile rasiale și oricare altă victimă, incluzând artistul suferind" (Gene Edinard Veith Jr., Postmodern Times. A Christian Guide to Contemporary Thought and Culture, Crossway Books, Illinois, 1994, p. 107). 215 Friedrich Nietzsche, Voința de putere, p. 317. 216 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 21. 217 Ibidem, p. 22. 218 Jean

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
modalităților de utilizare a ironiei și parodiei, Hutcheon subliniază că "nu este vorba de faptul că modernismul era serios și important, iar postmodernismul este ironic și parodic, așa cum au susținut unii; diferența este dată mai curând de faptul că ironia postmodernă respinge acea imperioasă nevoie de închidere sau măcar de distanță a modernismului. Complicitatea însoțește întotdeauna critica" (ibidem, p. 105). 221 Susan Sontag, Împotriva interpretării, p. 338. 222 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 171. 223 Ibidem. 224 Pentru detalierea acestui

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
diferența este dată mai curând de faptul că ironia postmodernă respinge acea imperioasă nevoie de închidere sau măcar de distanță a modernismului. Complicitatea însoțește întotdeauna critica" (ibidem, p. 105). 221 Susan Sontag, Împotriva interpretării, p. 338. 222 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 171. 223 Ibidem. 224 Pentru detalierea acestui tip de artă a se vedea Susan Sontag, "Happening-urile o artă a juxtapunerii radicale", în Împotriva interpretării, pp. 301-313. 225 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 172. 226 Ibidem, p.

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
p. 338. 222 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 171. 223 Ibidem. 224 Pentru detalierea acestui tip de artă a se vedea Susan Sontag, "Happening-urile o artă a juxtapunerii radicale", în Împotriva interpretării, pp. 301-313. 225 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 172. 226 Ibidem, p. 173. 227 Stanley Fish, "Rhetoric", în Frank Lentricchia, Thomas McLaughlin (eds.), Critical Terms for Literary Study, The University of Chicago Press, Chicago and London, 1990, p. 205. 228 Friedrich Nietzsche, "Despre adevăr și minciună

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
a mai multor ego-uri, a mai multor poziții-subiect, pe care clase diferite de indivizi pot veni să le ocupe" (Michel Foucault, Ce este un autor?, p. 47). 304 Ibidem, p. 48. 305 Calvin Schrag, Resursele raționalității. Un răspuns la provocarea postmodernă, trad. de Angela Botez, Argentina Firuță, Editura Științifică, București, 1999, pp. 51-58. 306 David Harvey, op. cit., p. 52. În formularea lui Baudelaire, modernitatea este "tranzitoriul, trecătorul, contingentul, jumătatea artei, a cărei cealaltă jumătate este veșnicia și imuabilul" (Charles Baudelaire, Pictorul

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
discursului filosofic este neschimbat în postmodernism față de modernism și că întotdeauna filosofia a avut o "înclinație" către literatură (și nu către știință, deși a sperat a atinge calitățile discursului științific). De asemenea, încercând să creioneze un "diagnostic" al discursului filosofic postmodern, Codoban afirmă: "Ceea ce rămâne sigur este diagnosticul filosofiei la posibilul capăt al modernității: ea a ajuns să fie un discurs de comentariu într-o cultură de citate. Este o filosofie nonfigurativă, care trăiește din exploatarea semnificațiilor gândite fie altcândva, fie

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]