5,068 matches
-
să i se facă somn și atunci va prefera canapelele onctuoase, dacă nu direct patul, respectiv așezarea televizorului în dormitor. Unii preferă fotoliul, dar atunci se îngrijesc să-și sporească bunăstarea, recurgând la un taburet pentru picioare. Există și genul pragmatic, care plasează lângă fotoliu o bicicletă de casă. În felul acesta, ești simultan sedentar și sportiv. Te uiți și transpiri. Să nu uităm categoria destul de ciudată a telespectatorului itinerant, care se uită de-a-n pi cioarelea, când se întâmplă să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pronunțat, puternic influențat de realitatea nemijlocită din provincie, de ideile iluminismului european și de reformismul absolutismului iosefinist. Ideile politice emise acum au fost puse în slujba unor necesități politice imediate ale societății românești din Bucovina și au avut un caracter pragmatic, de modernizare a societății civile în ansamblu. Comparativ cu memoriile politice din Principate, axate în principal pe problema obținerii unui nou statut politic al acestora în raport cu Imperiul Otoman 123, cele din Bucovina conțin o serie întreagă de termeni ca: națiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ca pierdută... "strigând" pe câmpul de bătălie că timpul menit stăpânirii lor s-a terminat..."58. De aici urmează concluzia firească a lui Balș că: "otomanii... își subminează ei înșiși, cu propria mână, căderea lor..." și "demonstrează națiunilor în mod pragmatic justețea maximei, că: "adesea teama față de o pierdere fictivă a statului face mai multă pagubă decât însăși pierderea reală""59. Decăderea Turciei și avansul rapid al Rusiei până la Nistru și Marea Neagră încălca un principiu ce domina lumea politică a Europei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ridică moralul trupei, decât să înainteze, ține deja bătălia ca pierdută, dezertează și ucide conducătorul îndrăzneț, ce riscă să-i insufle curaj și bărbăție și vrea să-l oprească. Otomanii, la fel ca odinioară grecii constantinopolitani, demonstrează națiunilor în mod pragmatic justețea maximei, că: "adesea teama față de o pierdere fictivă a statului face mai multă pagubă, decât însăși pierderea reală. De-abia ar face-o!" Soldatul care se teme de urmările unei acțiuni pierde curajul și face această acțiune singur cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
seama de sensul creștin al luptei noastre”. Acceptarea necondiționată a iconomiei lui Dumnezeu a dat figuri luminoase, care au întărit viața duhovnicească în temnițe și minți luminate și inspirate, care după ieșirea de acolo au pus în pagină în mod pragmatic, dar și cu mult har, cele ce s-au întâmplat acolo, ca să ne fie pildă și învățătură pentru vremurile destul de tulburi pe care le trăim și noi, vremuri în care credința este atacată mult mai viclean. Din fericire, după cum am
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
ni se oferă o prăjitură (oare à la Medici?) cu multă frișcă și cu moțul de rigoare, aderarea la NATO. Cofetarul e darnic, căci lanțul cu care suntem priponiți e prea scurt ca să ne putem Înfrupta. Dar el e și pragmatic: cu o mână ne Întinde prăjitura, iar cu alta ne strânge lațul de gât: să semnăm un tratat cu Ucraina; față de care să n’avem „pretenții teritoriale“. Să le vedem pe toate. Prăjitura s’ar putea să fie puțin alterată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Și, à propos de saponine, ele sunt În general deosebit de toxice pentru pești, motiv pentru care o variantă primitivă de pescuit face apel la ele; și, totuși, Natura a avut grijă, separând vâscul și peștele În ecosisteme diferite... Poate mai pragmatici, celții i-au atribuit - și pentru asta l’au sacralizat - puterea de a asigura fertilitatea tuturor ființelor. Nici ei nu erau prea departe de realitate căci, Într’adevăr, vâscul conține vitamina zisă a fertilității, E, iar frunzele sale intră În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sufletul, aș Îndrăzni să spun - planul transcendent, adică. Și așa prelungim metafora până ajungem, chiar dând timpul Îndărăt, la Buna Vestire, ca la o extremă a unui continuum substanță-spirit care definește lumea noastră În general, omul În particular. Să redevin pragmatic: Floarea e un mănunchi de frunze modificate. Frunza care rămâne frunză Începe prin a fi verde spre a sfârși ca roșie. Tot ROGVAIV, spectrul culorilor, ne spune că ea pleacă de la reducător, negentropic, spre a ajunge la oxidantul entropic. De
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de o plantă. Ne plac florile? Desigur, dar flori nu sunt doar acelea pe care le oferim iubitelor - fie ele neveste, nota bene -, cu toatele flori colorate, dar și acelea care nici măcar nu seamănă a floare - aparent - precum aceea a grâului, pragmaticului grâu; dar Îndeplinesc același rol: regenerarea. Atunci când nu devin regretul unui „C’etais le temps des fleurs“... Dar nici o floare n’are voie să devină un astfel de subiect... „Radioalmanah“, 18 aprilie 1998, ora 18,37 27. Calul troian Ce-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rezultatul unei evoluții - mereu evoluția! - desfășurată Într’un lanț de patru zodii, evoluție reluată deci de trei ori Într’un an și care decurge, ca orice ține de știința spirituală, invers decât În acelea pozitive. Ca, de exemplu, succesiunea Taur - pragmatic -, Berbec luptător chiar și pentru o cauză dinainte pierdută, un visător deci -, Peștii - nedeciși Între două ape -, În așteptarea spiritualizatului, aproape desprins din material, Vărsător care, visând viitorul, poate-l creează; dar care, de atâta vis, cade În realitate, Într
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar și pentru o cauză dinainte pierdută, un visător deci -, Peștii - nedeciși Între două ape -, În așteptarea spiritualizatului, aproape desprins din material, Vărsător care, visând viitorul, poate-l creează; dar care, de atâta vis, cade În realitate, Într’un nou pragmatic, Capricornul. Tot așa, mai departe, Gemenii vor deveni similarul abia invocatului Vărsător, punându-și și ei alte probleme, aparent exterioare existenței umane. Dar, pentru a deveni gazda Zilei mediului, zodiei Îi mai trebuie ceva, iar Gemenii au: ambivalența. Căci nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
creat atâtea, a operat cu dimensiunea. Și trebuie să mărturisesc că nici nu se putea mai bine; sau putea, căci asta face și acum, și o va face de-a pururea. Și, ca acel inginer, am să Încerc să rămân pragmatic, cum am fost toată săptămâna, adică să mă opresc aici, amânând, inversând o ordine firească: imaginar, dimensional, măsură, adică traversarea de la ideea pură la materie; continuând discursul cu concreta măsură, pentru a putea apoi visa concluzionând; barem În week end
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu concreta măsură, pentru a putea apoi visa concluzionând; barem În week end... Și Încep cu sfârșitul - chiar dacă delicata noastră prietenă a vrut altfel - măsura, mergând de la simplu la complex, de la ceea ce este integrat la integrator, de la particular la general. Pragmatice, ca viața Însăși, toate ființele trăiesc măsurând: din ochi ori altceva - din simțuri. Măsoară temperatura, lumina, umiditatea, oxigenul, hrana, În sfârșit, dușmanul sau partenerul... și copiii, precum noi le Însemnăm pe tocul ușii câștigul de la o zi la alta, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
așa dar, pentru domniile voastre voi ucide planta, căci doar așa suflețelul ei se va detașa și-l voi putea prinde Într’o „plasă“ iscusită: o substanță care, Înglobându-l și echilibrându-se cu el, va deveni o alta, pe care pragmatica chimie o poate decela. Ce dovadă poate fi mai bună decât Însăși schimbarea stucturii chimice când, de exemplu, sarea din bucate devine sarea lui Glauber, adică un purgativ? Deci... Punem la Încolțit o mână de semințe, de grâu de pildă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al coacervatului, el Însuși succesor al unui mineral, care Încheie cu biologia, revelând chimia. Dar nu Într’acolo găsesc răspunsul datorat delicatei noastre amfitrioane. Mă pot ajuta Însă legile evoluției extinse, aceea care acceptă - s’ar putea să mă contrazică pragmaticii mei colegi - că ceea ce am aflat de la evoluție, la nivelul biologic, e doar un caz particular al unei evoluții globale În care strategia -Înălțarea adică - Îmbracă rând pe rând haine diverse, tot mai frumoase, cea pe care o știm fiind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca prezență „decorativă“: o floare care-și dechide gingașa corolă, o pisică care toarce. Ambele trezindu-i sentimente vechi de când mai era unul din cei trei, dar pe care le-a crezut abolite odată cu „vânătoarea“ de prosperitate. Căci, oricât de pragmatic a devenit, omul a dobândit odată cu rațiunea și un suflet mai complex, care-l chinuie, mîntuindu-se doar În biodiversitatea pe care, paradoxal, o distruge sistematic. Biodiversitate care Înseamnă, căci totul În jur are suflet, mult mai mult. Să nu aflăm
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ghilimele, adică prezența unor elemente de mediu abiotice: metale, roci, fie fără ghilimele, când e vorba de prezența unor vietăți. Și așa apa ajunge și cărăuș de spirit, când devine aghiazmă, adică Înglobând, prin aceeași structurare supramoleculară, ceea ce eu numesc pragmatic informație. Zilele trecute a nins. Eu, care nu’s șofer, m’am bucurat și iată de ce. E vorba de cea mai fascinantă marfă pe care o poate căra apa. Lumea evoluează spre entropizare, degradare. Doar că nu se lasă schimbată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deveni manifestare. Dar potențialitatea este primul pas pe care-l face evoluția În drumul ei; manifestarea doar consolidează acel pas, Întru următorul, dacă a fost acela bun. Adică aflat pe calea evolutivă. Mărturisesc că m’a Împlinit - fie și ca pragmatic profesionist - tot femeia. Prin Îndemn sau, dimpotrivă, opoziție. Că am și sângerat, e altă poveste. Și m’am Împlinit spiritual numai când femeia m’a silit să văd că rana androginului pe care trebuia să-l reconstitui, eu - andros - cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acceptând-o pe aceea de sălaș al zeilor, dar și al celor care aspirau, Într’o inițiere dură, soră cu moartea, la această calitate: faraonul și preotul. Și spun unii că Însuși Zamolxe a trecut prin asta... Dar egipteanul devine pragmatic, iar piramidele devin implicit tot mai palide replici ale prototipului keopsian, cedând apoi locul unei arhitecturi complicate dar mai puțin grandioase. Negentropia simplității diminuează, iar zeii nu-și mai găsesc locul. Invincibilitatea de două milenii a Egiptului devine o amintire
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
va părăsi pe el. Chiar dacă cineva a atribuit veacului ce urmează superpozarea religiei. a oscilat Între independența cunoașterii - câtă era - În raport cu religia, proprie antichității, și pe care a subordonat-o religiei, și emanciparea unei cunoașteri superioare. Între vechea eră, stăpânită pragmatic și războinic de Berbec, și noua eră stăpânită de spiritualitatea Vărsătorului. Dar, dacă am da Înapoi timpul cu Încă o eră, am vedea că pragmatismul războinic al Berbecului a fost precedat de teluricul erei Taurului. Una peste alta, avem de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Desigur, un domeniu atât de inedit suscită discuții și poate chiar polemici, având În vedere și mijloacele de investigație, diferite de la un cercetător la altul, dar Întotdeauna Încă primitive și, mai ales, subiective. Și, ca urmare, accept un dialog, dar pragmatic, bazat pe datele ce se pot obține cu dotarea curentă a unui laborator, mai puțin prin utilizarea detectorului uman, cum este cazul baghetelor, anselor și altora asemenea. „Radioalmanah“, 29 aprilie 1995, ora 16,34 3. Cristalin(„“) Dintotdeauna, chiar de când eram
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe aceea adăugată la „botezul“ oficiat de cârciumar. Că François Villon i-a condamnat pe aceia la toate torturile și execuțiile - cu rafinamentul ajuns la apogeu - medievale, e o treabă. Alta e că bețivul e mai milos sau, poate, mai pragmatic: are nevoie de cârciumar, așa ticălos cum e, și mâine... Și deșartă ulcica ce i-a răsărit În față În paharul scos din sân; strunjit În lemn de iederă. Cumplită așteptare, dar apa de prisos mustește prin peretele paharului, că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sărăcia laboratorului, care nu i-a scăpat. Și-mi permit o metaforă, ca „punte“ Între filologul din față-mi și mine: Cercetarea e poezie, căci ambele instituie o ordine, o negentropie, una În date, alta În cuvinte. Și astfel redevin pragmatic: Ca și poezia, cercetarea nu produce bani, adică În ea nu se pot - cum cred mulți, din păcate cu putere de decizie - investi bani pentru a-i recupera, după un „ciclu“, cu „pui“ cu tot, ca În parabola biblică. Cercetarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bogat În energie, respectiv În forma oxidată, benzochinona, atunci când se află Într’un mediu cu deficit energetic, fiind silită să cedeze, Întru echilibrarea cu acesta, ceva din energia ei. N’am decât să fac o analiză, cât se poate de pragmatică/materialistă pentru a afla cât din substanța inițială s’a transformat și, mai mult, În care direcție, caracterizând astfel nivelul energetic al mediului. Și am plasat substanța În piramidă, pe o bucată de metal, În mâna unui om, ba chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înseamnă ceva, o chestie de genetică. Păi preponderența roșului, a feomelaninei, e semn de consangvinizare. Cristi nu se supără din atâta căci iubește entropia Într’atâta Încât Își caută În asta un semn de evoluție spirituală. Doar că viața e pragmatică. Trăiește aici și acum. Iar aici, genetica spune că e nevoie de heterozis, efectul diversității. Iar semnul ei e prezența pigmentului negru, eumelanina. Vedeți câtă grijă am eu de biodiversitatea pe care voi, bipezii, vă străduiți s’o reduceți? Atentă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]