27,702 matches
-
prezentă, iar motto-ul Revoluției franceze, "Libertate, egalitate, fraternitate" este văzut încă într-un mod negativ. Dar pentru a rămâne în cadrul Bisericii mele, cea catolică: nu doar adepții lui Lefebvre, reacționarii și tradiționaliștii, dar și mulți prelați de la Vatican ar prefera să restabilească condamnările ecleziastice împotriva liberalismului și socialismului de sfârșit de secol XIX și să restituie puterea de decizie despre "adevăr" în problemele privitoare la credință și morală unui "magister" ecleziastic, așa cum se cere chiar în enciclicele cele mai recente
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să se înalțe dincolo de "rugăciunea medie". În viața mea, care este solicitantă din punct de vedere spiritual, iar uneori și psihologic, nu există o metodă specială de rugăciune sau meditație care să fi devenit decisivă, dar unul din pasajele mele preferate din Predica de pe munte spune: Când vă rugați, nu spuneți multe, ca păgânii, care cred că vor fi ascultați pentru vorbăria lor. Așadar, să nu vă asemănați cu ei, căci Tatăl vostru știe de ce aveți nevoie, înainte ca să-i cereți
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ales după divinizarea Führerului de către naziști se puneau limite celui ce o deținea. Credința religioasă iluminată poate efectiv să reprezinte un răspuns serios la iluzia atotputerniciei oamenilor, pe care psihoterapeutul Horst-Eberhard Richter o numește "complexul lui Dumnezeu". Din principiu aș prefera alte predicate divine ale Noului Testament, precum "cel mai bun dintre toți", "cel mai milostiv dintre toți" (prezent și în Coran). Sau chiar, dacă expresia nu ar fi fost atât de diminuată, "bunul Dumnezeu", ca expresie a ceea ce, văzut dintr-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
strigătul omului devine al lui Dumnezeu, atunci și păcatele omului (de exemplu crimele naziștilor) ar trebui, într-un anumit fel, să devină păcatele lui Dumnezeu. Un "Dumnezeu crucificat" deci? Nu pot fi de acord cu această teză a teologilor creștini. Prefer să urmez Noul Testament și Biblia ebraică, nu speculațiile gnostico-cabalistice. Pe crucea lui Isus Cristos nu a fost crucificat direct Dumnezeu: nu Dumnezeu, ho théos, care în Noul Testament este totdeauna Tatăl, Deus pater omnipotens. Altfel cum ar fi putut Isus Cristos
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în acest punct extrem, la această întrebare foarte dificilă, mi se pare mult mai potrivită o teologie a tăcerii. Dacă l-aș cunoaște aș fi El", spune un proverb ebraic. Iar unii teologi evrei, care în fața suferinței imense a Holocaustului preferă să renunțe la a-l justifica pe Dumnezeu, citează doar fraza lapidară ce urmează relatării morții celor doi fii ai lui Aron, uciși de focul divin: "Aron tăcea" (Lev., 10, 3). Nici unul din marile spirite ale umanității pe care le-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
totalitate o ființă umană. Există și persoane în măsură să trăiască împăcate cu boala lor. Alte greutăți, ca de exemplu o vină gravă, ispășită sau nu, pot fi mult mai greu de dus decât boala însăși. Unul din versetele mele preferate din Predica de pe munte este: "Nu vă îngrijorați așadar pentru ziua de mâine... Fiecărei zile îi ajunge amărăciunea ei" (Mt., 6, 34). Isus însuși, deși luând în serios viața, nu era deloc un ascet și, precum este știut, participa la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Profiluri socio-demografice /141 4.1 Obiectivul general /143 4.2 Definirea variabilelor /143 4.3 Designul cercetării /144 4.4 Profilul părinților adoptatori /146 4.5 Profilul copiilor adoptați în România /151 4.6 Motivația adopției /155 4.7 Copii preferați pentru adopție /161 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale /164 Capitolul 5. Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptatoare /167 5.1 Abordări teoretice /168 5.1.1 Definirea conceptelor /170 5.1.2 Ipotezele cercetării /172 5.2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cele mai multe ori posibilitatea comunicării mediate de un alt specialist: avocat, asistent social etc. În acest caz confidențialitatea se păstrează într-o anumită măsură. Această clasificare adopții deschise adopții mediate/semi-deschise, poate însă supra-simplifica tabloul complex al adopțiilor deschise 23. Forma preferată de comunicare între membrii triadei, frecvența comunicării, persoanele implicate, evoluția în timp a relațiilor sunt factori care pot defini o infinitate de forme de cunoaștere și interacțiune între membrii triadei, în interiorul adopțiilor deschise. De altfel, Triseliotis considera adopția deschisă ca
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
iar pe de altă parte influența acestor factori asupra reușitei adopției. Prezentăm în rândurile care urmează o serie de rezultate ale acestor studii. Din punct de vedere al genului rezultatele studiilor nu sunt convergente pentru a putea afirma că, se preferă copii de sex masculin sau feminin. De altfel și studiile care au încercat să determine influența genului copilului asupra succesului adopției oferă rezultate mixte. Smith et al125, studiind un număr de 15.947 de cazuri de copii adoptați în SUA
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familii adoptatoare din SUA întrerupte Masculin 9,7 Feminin 9,26 Barth et al., 2002 8.647 familii adoptatoare din Carolina de Nord desfăcute Masculin 0,60 Feminin 1,00 Cercetările referitoare la vârstă sunt mult mai relevante. Majoritatea cuplurilor preferă și adoptă copii mici, cu vârsta sub patru ani. De exemplu statisticile naționale arată că, în Anglia și Țara Galilor 56% dintre copiii adoptați au vârsta cuprinsă între 0 și 4 ani, în Norvegia 78% dintre copiii adoptați sunt din aceeași
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
EMPIRICE Capitolul 4 Părinți adoptatori și copii adoptați 284 4.1 Obiectivul general 4.2 Definirea variabilelor 4.3 Designul cercetării 4.4 Profilul părinților adoptatori 4.5 Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol al lucrării ne propunem să prezentăm rezultatele unui demers de cercetare descriptiv și explorator, care a avut ca obiectiv principal investigarea trăsăturilor actorilor individuali
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge la adopție? Pornim de la ipoteza potrivit căreia, trăsăturile psihosociale ale părinților adoptatori și rațiunea pentru care se adoptă conduc la structurarea unor categorii specifice de adoptatori care vor prefera și vor adopta copii cu profiluri specifice. În mod evident mai departe vom încerca să răspundem la întrebările Care este profilul general al copilului preferat pentru adopție? și Care este categoria de copii preferată pentru adopție de către cuplurile infertile? În
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
rațiunea pentru care se adoptă conduc la structurarea unor categorii specifice de adoptatori care vor prefera și vor adopta copii cu profiluri specifice. În mod evident mai departe vom încerca să răspundem la întrebările Care este profilul general al copilului preferat pentru adopție? și Care este categoria de copii preferată pentru adopție de către cuplurile infertile? În mod deosebit suntem interesați de profilul părinților care adoptă copii cu nevoi speciale, așa cum vor fi ei definiți mai jos. Acest interes decurge din analiza
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
categorii specifice de adoptatori care vor prefera și vor adopta copii cu profiluri specifice. În mod evident mai departe vom încerca să răspundem la întrebările Care este profilul general al copilului preferat pentru adopție? și Care este categoria de copii preferată pentru adopție de către cuplurile infertile? În mod deosebit suntem interesați de profilul părinților care adoptă copii cu nevoi speciale, așa cum vor fi ei definiți mai jos. Acest interes decurge din analiza statisticilor naționale privind copiii aflați în sistemul de protecție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
98*) Maternitate recunoscută (2,3*) Paternitate recunoscută (-1,98*) Protecție specială (3,6**) Plasament in centru de plasament (-1,96*) Plasament familial (2,8**) Analizând comparativ datele din tabelele 4.11 și 4.12 constatăm că probabilitatea ca profilul copilului preferat să corespundă cu profilul copilului adoptat este redusă cel puțin din punct de vedere al vârstei și al etniei. Chiar dacă majoritatea cuplurilor își doresc copii cu vârstă sub 1 an, este mult mai probabil să adopte copii cu vârstă între
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Iubirea instantanee" pe care ei se simt responsabili să o manifeste la întâlnirea cu copilul, o doresc să vină și din partea copilului, iar imixtiunea asistentei maternale este văzută ca o piedică în crearea legăturii dintre copil și mama adoptivă. Majoritatea preferă să țină legătura pe perioade scurte, prin telefon, poștă sau e-mail. Pentru toți copiii adoptați după vârsta de 6 luni, mamele au recunoscut dificultățile de relaționare care s-au întins, în funcție de situație de la câteva săptămâni la câteva luni. Ca și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
șase dintre respondente este legat de momentul în care trebuie să dezvăluie copilului adopția. Toate respondente afirmă că-i vor spune copilului faptul că este adoptat, fie pentru că "trebuie" sau "este important să știe", fie pentru că "oamenii sunt răi" și preferă să fie ele cele care-i comunică despre adopție copilului. Deși vârsta copiilor este cuprinsă în momentul studiului între 2 și 8 ani, niciuna dintre respondente nu au găsit "momentul potrivit" pentru a-i spune copilului faptul că a fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
populației față de adopție. Se constată atitudini ambivalente. Deși, majoritatea populației are o opinie favorabilă despre adopție și consideră adopția ca fiind un proces care servește unui scop social, totuși păstrează anumite retincențe față de adopție. Astfel, jumătate consideră că, este de preferat a adopta un copil decât a rămâne fără copii, dar a adopta un copil nu este la fel de preferabil ca a avea un copil biologic. Opiniile cu privire la părinții adoptatori au fost și ele, în mare măsură pozitive: peste trei pătrimi dintre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nu pot avea copii biologici 29,3 67,3 3,4 0 Adopția este cea mai potrivită soluție pentru copiii care nu pot fi crescuți în propriile familii 22,4 70,1 7,5 0 Pentru cuplurile infertile este de preferat adopția inseminării artificiale 2,7 23,8 70,1 3,4 Cu toate acestea, remarcăm importanța pe care românii o acordă existenței legăturilor de sânge. Astfel, 73,5% dintre respondenți consideră că, pentru cuplurile infertile este de preferat inseminarea artificială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este de preferat adopția inseminării artificiale 2,7 23,8 70,1 3,4 Cu toate acestea, remarcăm importanța pe care românii o acordă existenței legăturilor de sânge. Astfel, 73,5% dintre respondenți consideră că, pentru cuplurile infertile este de preferat inseminarea artificială adopției. Este aceeași opinie ambivalentă identificată în studiile anterior prezentate. 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori Opinia respondenților cu privire la părinții adoptatori este, în general, favorabilă. Astfel, respondenți consideră că părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ulterioare a istoricilor, judecată pe care o cred însă tot subiectivă, dar într-un grad mai redus. De-a lungul timpului, gândirea umană a așezat curajul printre virtuțile sale cele mai de seamă și, din suma de definiții născocite, o prefer pe cea a lui Plutarh, care considera curajul drept condiție fundamentală a începutului unui triumf în lupta pentru o cauză. Însă acest triumf este departe de a deveni realitate ținând cont de dimensiunile reduse ale dezvoltării cremațiunii în țara noastră
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
apoi expediați la Mânăstirea Căldărușani. Vina lor era, conform lui Arghezi, că prin gazeta lor bisericească săptămânală, Glasul Monahilor, se luptau "împotriva unui lucru indiferent din punctul de vedere al cadavrului; nu primeau cremațiunea, înființată de curând pentru cei ce preferă viermilor cenușa"41. În acest context, acuzele nefondate ale preotului Marin C. Ionescu împotriva celebrului doctor Mina Minovici, publicate în Glasul Monahilor, constituiseră motivul arestării celor doi. Arghezi arăta că această gazetă era inofensivă, fiind "vândută în tren și tramvaie
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
-i converti la greco-catolici pe țigani), însă Direcția Generală a Poliției le-au considerat ca fiind reale si a acționat împotriva inițiativei lui Șerboianu 61. Întrebarea care se pune este de ce anume forurile superioare ale Bisericii Ortodoxe Române l-au preferat pe Lăzurică și nu pe Șerboianu în acțiunile lor printre țiganii vremii. Conform lui Petre Matei 62 a fost preferat Lăzurică, deoarece Șerboianu era suspectat de simpatii catolice și, astfel, ar fi fost posibil ca el să lucreze pentru convertirea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
împotriva inițiativei lui Șerboianu 61. Întrebarea care se pune este de ce anume forurile superioare ale Bisericii Ortodoxe Române l-au preferat pe Lăzurică și nu pe Șerboianu în acțiunile lor printre țiganii vremii. Conform lui Petre Matei 62 a fost preferat Lăzurică, deoarece Șerboianu era suspectat de simpatii catolice și, astfel, ar fi fost posibil ca el să lucreze pentru convertirea țiganilor înspre aceasta confesiune. De remarcat este faptul că pe coperta lucrării sale dedicate țiganilor, publicată în 1930 la Paris
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]