6,389 matches
-
continuă munca de judecată și selecție sub ochii noștri. În domeniul internațional, de exemplu, se conturează noi principii. Kofi Annan, secretarul general al ONU, a formulat un astfel de principiu: "Nu este acceptabil ca guvernele să retragă drepturile cetățenilor sub pretextul suveranității." Dreptul de intervenție (numit impropriu "drept de ingerință") a fost aplicat pentru a elibera Kosovo de sub opresiunea sârbă. Trebuie subliniat că, în starea actuală a lucrurilor, o astfel de rezolvare nu este posibilă decât dacă este compatibilă cu interesele
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
nu poate fi negată. 3. Or, școala publică este un "sanctuar republican" (Chirac), un loc de formare conform cu valorile Republicii, pe care se construiește unitatea națională. Este deci logic ca simbolurile diferențelor să fie estompate. Nu putem tolera ca sub pretextul libertății religioase să se conteste legile și principiile Republicii. 4. Opinia cere o stopare a tendinței de impunere a islamismului. Nu se poate să te comporți la Paris ca într-o țară condusă de sharia. Trebuie deci să contraatacăm discursul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
din rațiuni ce țin de calcule politice meschine subordonate prezentului, o structură esențială pentru democrație este calomniată, sensul său este minimalizat, funcționarea sa este perturbată, credibilitatea sa este subminată, iar membrii săi sunt denigrați din principiu, global și nediscriminatoriu, sub pretextul simplei apartenențe la acest for. În acest peisaj care-i creează predicții sumbre cu privire la viitor oricărui adept fidel al democrației parlamentare și care poate pune sub semnul îndoielii toată strădania consolidării democratice a României, o lucrare care investighează parlamentarismul în
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de renunțare la identitate este un semn al snobismului omului sărac care își neagă condiția socială pentru a avansa într-o utopie socială construită pe minciună. Chiar dacă Liviu Rebreanu declară în 1943 că realitatea a fost pentru el numai un pretext pentru a-și crea o altă lume, nouă, cu legile ei, cu întâmplările ei, Al. Piru56 critică această optică greșită a scriitorului transilvănean. Reflectarea adâncă a lumii satului românesc transforma opera lui Rebreanu "într-o creație viguroasa, de lungă respirație
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
se falsifică niște adevăruri; tatăl meu fiind primar a pri mit dispoziții de la însuși prefectul acelor vremuri - care apoi l-a demis din funcție - să adune armele și munițiile aflate pe teritoriul comunei pentru a fi apoi predate. A fost pretextul demiterii tatei din funcția de primar. Acest fapt a însemnat preludiul arsenalului de acțiuni dușmănoase îndreptate împotriva celor ce urau comunismul, acțiuni menite să introducă comunismul în România, să transforme România într-o feudă bolșevică. (chiaburie, dușmani ai poporului, lupta
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de respect decît oricare alta, admirabil redata în legendă unei femei române care, în fundul unei temnițe, îl alăptează pe bătrînul ei tata. Sînul tînăr în dreptul bărbii albe iată scenă cea mai nouă. Acest nou sîn filial este Cordelia... Tatăl este pretextul fiicei. Această minunată creatură umană, Lear, servește de suport creaturii nespus de divine, Cordelia. Tot haosul de crime, de vicii, de nebunii și suferințe se justifică prin splendida apariție a virtuții. Shakespeare, purtînd-o pe Cordelia în închipuirea să, a creat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
înțelept; Pungașul devine un fugar nebun, Nu nebunul pungaș, ce-i drept. KENT: Unde-ai învățat asta. nebune? BUFONUL: Nu-n butuci, nebunule. (Intra Lear cu Gloucester) LEAR: Refuză să-mi vorbească? -S osteniți, bolnavi, Trudiți de drumul nopții-ntregi? Pretexte doar, Semne de părăsire și revoltă! Mergi, Adu-mi mai bun răspuns. GLOUCESTER: Stăpîne drag, Stii firea înfocată-a ducelui, Ce neclintit, nenduplecat e el Cînd s-a pornit. LEAR: Moarte și răzbunare și prăpăd! Ce înfocat? Ce fire? Gloucester
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
măsura-n vrerea mea, C-am luat o stare slabă și bolnavă Drept omul sănătos. Moartea s-o ia de fire! (Privind la Kent) De ce stă-aici? Acest fapt mă convinge Cum că plecarea ducelui și-a ei E doar pretext. Eliberați-mi omul! Mergi, spune ducelui și ei că vreau vorbi Cu ei acum, pe loc; să iasă, să m-asculte, Ori bat la ușă camerei lor toba, Pîn' le ia somnul moartea! GLOUCESTER: Pace-aș vrea-ntre voi. (Iese
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și ochi, pe-ascuns Dînd știri de starea-ne. Ce s-a văzut De cerțile și lucrăturile-ntre duci, De greul frîu pe care l-au impus Bătrînului bun rege, -or din mai adînc Ceva, cărui poate-astea-s doar pretexte Dar sigur e, din Franța vine-o oaste-n Ast dezbinat regat, și ea deja Știind negrija-ne în taină-ntrat-a-n Cele mai bune porturi și-s pe punctul Deschis să-și nalte steagul. Ție-acum, Pe-al meu cuvînt dacă-ndrăznești clădi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fost percepută apoi și "simplificarea tehnică", pe motiv că aceasta n-ar avea priză asupra cititorului din cauza "placajului livresc interpus între subiect și evenimente"45. Interesantă a părut doar "metoda analizei abstracte", "intelectuale", potrivit căreia "întâmplările anecdotice" devin "un simplu pretext" pentru reflecție 46. Așadar, fie că a nemulțumit o parte a criticii, din cauza frecvent invocatei incapacități de intuiție a concretului ("placajul livresc"), fie că a făcut impresie onorabilă (din unghiul analizei abstracte), romanul nu s-a bucurat de succes, deși
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și în procesul creației artistice? Întâi de toate se cuvine invocată, am tot spus, influența lui Freud, vizibilă și în alte interpretări (inclusiv, chiar dacă nu explicit, în comentariile lui Călinescu), într-un context (anii '30) în care opera eminesciană devenise pretextul major al disputelor ideologice de tot soiul. Or, cum ideologiile constituie, la rândul lor, "traducerea politică a mitului", exegeții au depistat "trei trăsături definitorii ale funcționării mitului eminescian în perioada interbelică": 1. "utilizarea politică a acestuia"; 2. "asocierea definitivă a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la analiza exclusivă a personalității psihice, drept pentru care imaginează, în marginea documentului, un scenariu narativ-(melo)dramatic menit a ilustra o tipologie, un model abstract (psihologia erotică a artistului de geniu), biografia lui Eminescu nefiind, aici, decât un simplu pretext pentru "romanțare". Prin urmare, când cuteza să facă din poetul nostru național un personaj de roman, Lovinescu voia să-l coboare de pe soclu, pentru a-l prezenta cititorilor săi nu atât în chip de zeitate tutelară a neamului, cât ca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
literaturii 238. Într-un articol lovinescian din 1915, melodrama este descoperită chiar în miezul tragediei clasice, iar modul sentimental este considerat singurul care poate face legătura între operele literare arhaice și sufletul omului modern. Antonio Patraș se folosește de acest pretext pentru a face un periplu erudit în estetica Antichității, coborând în timp până la rădăcina disocierii eticului de estetic, moment prim al esteticii europene și referință fondatoare a gândirii românești asupra literaturii, dintotdeauna obsedată de autonomie. De la estetica aristotelică se revendică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Lameere etc.83 Dintre aceștia, Buisset, Joly, Prinz ori Rousseau au fost și titulari ai cursurilor de specialitate din cadrul Școlii Politehnice 84. I.3. O dizidenta a Universității Libere din Bruxelles: Universitatea Nouă În 1894 Universitatea Liberă s-a scindat, pretextul fiind așa-numitul "incident Elisée Reclus"85. Reputatul geograf francez, cunoscut totodată și pentru simpatiile sale anarhiste, fusese invitat să țină cursuri la Bruxelles în anul universitar 1893-1894. Consiliul de Administrație al Universității Libere, reunit la începutul lunii ianuarie 1894
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
frecvent încălcate în spațiul virtual și, în consecință, membrii comunităților virtuale trebuie să identifice comportamentele inacceptabile, să construiască permanent norme de conduită clare și mecanisme de aplicare a sancțiunilor prevăzute pentru încălcarea regulilor. Ca un efect al anonimatului și sub pretextul libertății discursului, discuțiile și dezbaterile din cadrul comunităților online au adesea un caracter mai vehement decât cele nemediate. Remarcile antisociale, discriminatorii sau ofensatoare, utilizarea unui limbaj vulgar, instigarea la ură sau transmiterea unor mesaje publicitare nedorite (spam) sunt comportamente frecvente, cu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
suficient timp pentru a susține relații sociale sănătoase, semnificative și de durată în spațiul real. Dacă la aceasta se adaugă neglijarea responsabilităților de bază (serviciu, studii, familie) și problema clandestinității (accesarea comunităților virtuale în timpul destinat muncii sau pregătirii cursurilor sub pretextul realizării sarcinilor), tabloul simptomelor clasice ale dependenței psihologice este complet. Totuși, dacă persoanele participante la aceste comunități reușesc să-și îndeplinească sarcinile zilnice, să rămână active și adaptate la existența în spațiul real, relația cu comunitățile sociale online este mai
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
titulatura de Uniunea Scriitorilor din RPR. În această perioadă apar școlile de literatură, casele de creație, spectacolele literare, congresele, omagierile conducătorilor, stimulentele și, cel mai important, cenzura. Zaharia Stancu, primul președinte al Uniunii Scriitorilor, favorizează cultura și literatura sovietică sub pretextul că pot fi folosite ca izvor de inspirație. Scriitorii trebuie să preaslăvească partidul, planul, ogorul, canalul, sărbătorile naționale, omul nou. În studiul dedicat poeziei din anii comunismului, Eugen Negrici precizează că între poet și partid se formează un fel de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care nu se putea vorbi în țară. O completare de informații privește inaugurarea Canalului Dunăre-Marea Neagră. Autoarea amintește în cronica din 29 iunie 1984, condițiile în care s-a construit canalul, mai ales în perioada dintre 1949 și 1953. Sub pretextul muncii obligatorii, se înființează primul lagăr de concentrare din țară unde au murit peste 50000 de deținuți. În a doua perioadă, 1976-1977, "În afara tineretului în muncă "voluntară obligatorie" din batalioanele de muncă ale armatei (în care au fost trimiși automat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
numeroase și simptomatice pentru cultura europeană, nu interesează foarte mult critica din România postrevoluționară, în parte din pricina complexității lor, în parte din pricina redusului instrumentar de analiză a sociologiei, politicii și filozofiei europene. Mult mai târziu, Vladimir Tismăneanu le adună sub pretextul alcătuirii unei antologii de scrieri politico-istorice. În 1988, receptând "Caietele critice" consacrate literaturii și confesiunii, Monica Lovinescu remarcă unul dintre aspectele originalității cazului românesc: teoria literară este cedată criticilor și eseiștilor, dar li se interzice abordarea altor domenii. Literatura memorialistică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
direcția dezvăluirii mitului personal emis de inconștient. Toate datele obținute astfel sunt probate, confruntate cu biografia autorului. Impresionismul, ca formă de interpretare, oferă un "discurs capricios despre operă, în care cineva face literatură pe marginea literaturii vorbind despre sine sub pretextul unei cărți citite.[...] Impresionismului i se datorește absența orgolioasă a oricărei rigori, în abordarea operei, ca și în limbaj. Nu condiția subiectivității , care îl fundamentează teoretic, e respinsă, ci rămânerea în afara operei"295. Cronicile asupra produselor literare semnalează validitatea, regândesc
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la vizitele sale bucureștene, neștiind, cu o inocență de invidiat, unde-l va duce acest periplu al memoriei. Nu ne mai rămâne nouă, care o știm, decât să așteptăm viitoarea carte a Gabrielei Adameșteanu"316. Romanul Gabrielei Adameșteanu este un pretext pentru a populariza o creație desăvârșită într-o cultură ce suferă din pricina lipsei de valoare, pentru a-și arăta la nesfârșit devotamentul față de literatură, pentru a îndruma cititorul către o lectură interesantă. Citatele au menirea de a introduce lectorul în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
însuși prin suprimare. Textul este construit sub forma unui discurs despre edictul ce înzestrează lumea cu un ideal nedefinit, fără substanță, dar simțit zilnic. Edictul menționează idealul, nu și plimbarea: fără voia lor, oamenii se transformă în plimbăreți eterni. Sub pretextul că vin după ideal, administratorii, câte trei, bine antrenați, zvelți, încălțați cu cizme, plimbă cetățenii. O parabolă pentru funcționarea securității. Analogia este clară și imprimă imaginea terifiantă a anchetatorilor. Comicul de limbaj accentuează ironia situației: pentru a scăpa de plimbările
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
odihna viitoare, poate l-am învăța cu următoarele cuvinte”. Conversația, ca metodă ce valorifică interogația, a fost folosită de Fericitul Augustin, cu scopul de a deschide o pistă problematică, de a incita la investigații. Întrebările puse de Fericitul Augustin sunt pretext pentru demonstrarea sau argumentarea mesajului biblic, ori pentru începerea expunerii sau a unui dialog. Exemplificăm: „Oare nu vedem cât de mulți sunt cei care își pierd bogățiile dintr-o dată și cât de mulți merg la pierzanie din cauza lor fie pentru că
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
fa cilitează decodarea semnificațiilor, oferind „chei de lectură“. Metaliteratura activează această func ție prin autoreferențialitate, prin discursul textualist al postmoderniștilor, prin proce deul intertextualității, al parodierii etc., care impun coduri de lectură și de interpretare spe cifice, în relație cu „pretextul“ și cu „arhitextul“ (Julia Kristeva). FUNCȚIA FATICĂ denotă capacitatea actanților comunicării de a iniția și a menține contactul, prin controlul canalului, al circuitului; se realizează de obicei prin secvențe textuale de tipul formulelor protocolare de salut, al interjecției „Alo!“, al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pentru genul epic (romanul, nuvela, povestirea, basmul, schița, snoava, parabola, fabula, balada, poemul, epopeea; apare și în scrieri de graniță de tip memorialistic). Narațiunea este esențială în operele epice tradiționale, dar își pierde relevanța în epica modernă, devenind adesea un pretext. - Seria de evenimente (fabula, istoria) este definită prin temporalitate, fiindcă întâmplările au caracter durativ și se succed pe o axă temporală. Reperele temporale multiple sunt, așadar, un indice al narativității; lor li se asociază repere spațiale unice sau multiple. - Discursul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]