5,828 matches
-
cunoscătorii sunt de părere că moartea imperiului aztec a fost mai degrabă o sinucidere. În plină vigoare istorică, aztecii se simt totuși dintr-o dată la sfârșitul istoriei lor. Stelele și miturile le spun că nu mai pot avea nici o speranță. Profeții lor nu fac decât să le anunțe înfrîngerea. În consecință, nu luptă decât pentru a fi învinși. Fascinați de ideea unui sfârșit inevitabil, fac totul ca el să se împlinească. Acum, mexicanul se întreabă care este adevărata sa identitate. E
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Forul roman, invadat de iarbă, a devenit târg de vite. Fără să vrea, omul care taie bălăriile transformă de aceea incinta arheologică într-un amfiteatru și gestul său într-o demonstrație filozofică... O, ce prelegeri ar fi putut rosti aici, profeții zădărniciei! Ce scenă admirabilă pentru a vorbi despre deșertăciune ar fi avut în altarele de piatră putrezite sub liane și în templele abrutizate de junglă! Acum, ei nu mai au ce căuta în Palenque. Ruinele nu mai sunt o tribună
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
istoria a fost amestecată în multe lucruri urâte pe care elegiile ruinelor le escamotează... Memfîs, jefuit și ajuns carieră de piatră, Teba, cea cu o sută de porți, cum o slăveau cei vechi, prădată și distrusă, Babilonul cel detestat de profeți, dărâmat, locuitorii uciși și pământul risipit în cele patru vânturi, cetatea Ninive arsă cu oameni cu tot, Persepolis incendiat, Capua și Corintul nimicite, Teba greacă făcută una cu pământul, ca și Halicarnas, templul zeiței Artemis din Efes, una din minunile
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
are ceva în ea sau nu, o ține strâns la piept cu dreapta îndoită deasupra ei, ca și cum ar ține, N-ați avut impresia că parcă ar ține o carte?! cu voce de tunet vorbește fără șir, acuză, vox clamantis, un profet, Ați stat vreodată să-i ascultați cu atenție vorbele? Radu întreabă și Doru râde de întrebarea fără rost a lui Radu, la mine în suflet totul se preface în noroi, Fii serios! E o propoziție care revine în toate discursurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
interpretările spirituale ale existenței, religiile sunt o multitudine de definiri culturale, la fel ca și limbile popoarelor. Oamenii însă nu au învățat să înțeleagă dincolo de aparențe, de forme și exprimări încremenite esența mișcătoare a fluxului universal manifestat în simboluri, legende, profeți, obiceiuri și pentru că în sufletul lor simt că acesta este sprijinul cel mai important pentru a da sens vieții lor, majoritatea refuză să privească în mod universal credința, din teama de a încerca să schimbe felul în care înțeleg, drept urmare
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
pe care stătea o șopârlă cenușie, uitându-se ca și el, cu ochii pierduți, spre dealurile Betleemului. Sau poate urmărind o muscă invizibilă pentru Fima. Cândva pe aceste dealuri și prin văile șerpuitoare dintre ele umblau judecători și regi, cuceritori, profeți care consolau și amenințau, salvatori și reformatori ai omenirii, escroci, impostori, vizionari, preoți și auzitori de voci, călugări, trădători, mântuitori, prefecți romani, guvernatori bizantini, generali musulmani și prinți cruciați, asceți, pustnici, făcători de minuni și martiri. Până În ziua de azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
privească. Din ce provincie Îndepărtată a Împărăției evoluției, din ce peisaj primar, obscur, plin de vulcani aruncând nori de fum, jungle și aburi cețoși ridicându-se din pământ, cu mult Înainte să apară cuvintele și cunoașterea, cu ere Întregi Înaintea profeților, a regilor și a mântuitorilor care umblau pe-aici, pe dealurile Betleemului, venea această creatură care Îl privea acum pe Fima de la un metru distanță, cu un fel de tandrețe neliniștită? Ca o rudă Îndepărtată, Îngrijorată de sănătatea ta. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
condiția ca În timpurile ce vor veni oamenii să mai folosească sarea. Și adică de ce nu ar mai folosi-o? Doar cu Dimi ar putea eventual vorbi despre aceste viziuni. În orice caz, mai bine să-i Împuie capul cu profeți, șopârle, frunze de viță și neutroni decât cu bombe făcute din lac de unghii. Într-o clipă, șopârla se desprinse de pe locul ei, se arcui și țâșni ca un fulger Într-un șanț sau În spatele lui. Dispăru. Tăios și neted
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pantele Întunecate, licărea câte o luminiță palidă: căsuțe arăbești din piatră, risipite printre livezi și bolovani. Umbrele dealurilor se răsfrângeau pe ele. De parcă acestea schimbau Între ele mângâieri tainice, care veneau din altă lume. Cândva umblau prin Ierusalim regi și profeți, mântuitori, reformatori ai lumii, lunatici care auzeau voci, fanatici, asceți, visători. Iar Într-o zi, În viitor, vor trăi aici În locul nostru alți oameni, complet diferiți de noi. Oameni inteligenți și stăpâni pe ei. Toată suferința noastră li se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
asupra Ierusalimului. Întuneric peste turle și cupole, Întuneric peste ziduri și turnuri, Întuneric peste curțile de piatră și peste păduricile antice de pini, peste mânăstiri și peste livezile de măslini, peste moschei, cripte și peșteri, peste mormintele regilor și ale profeților adevărați sau mincinoși, Întuneric pe străduțele bătute de vânt, Întuneric În clădirile guvernamentale și peste ruine, peste porți, peste câmpurile de piatră și terenurile virane, Întuneric peste comploturi, pofte și viziuni nebunești, Întuneric peste dealuri și peste deșert. Spre sud-vest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să sune banal. Amintește-mi Într-o zi. Spune numai „A Treia Stare“ - și imediat am să ți-o explic. Deși poate e doar o prostie. N-are importanță acum. Fiindcă aici, În Ierusalim, fiecare a doua persoană e sau profet, sau prim-ministru. Inclusiv Țvika Kropotkin. Inclusiv Șamir În persoană, acest Brejnev al nostru. Balamuc, nu oraș. Dar am venit să vorbesc despre Dimi, nu despre Șamir și Brejnev. Dimi spune că mă numiți bufon pe la spate. Atunci poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
destul de potrivită pentru unul pe care până și propriul său tată Îl consideră zăbăuc și ghinionist. Deși e și el ridicol. Bătrânul, adică Baruch. Din unele puncte de vedere e chiar mai ridicol decât mine și decât Dimi. Încă un profet al Ierusalimului cu o formulă personală de mântuire În trei faze. Are el o povestioară despre un cantor care a fost părăsit pe o insulă pustie În Zilele Cumplite. N-are importanță. Apropo, În ultima vreme a Început să șuiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
bucătăriei din apartamentul nostru din Kiriat Yovel Înmugurise. Iar cerul, la fel ca și astăzi, era limpede și albastru. Dimineața dăduseră la radio cântecele Șoșanei Damari. Iar eu am plecat cu un taxi gălăgios la ginecologul acela rus din strada Profeților care mi-a spus că Îi amintesc de Giulietta Masina. După două ore și jumătate m-am Întors acasă, Întâmplător chiar cu același taxi cu o fotografie mică a prințesei Grace de Monaco deasupra capului șoferului, și totul era deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
obosească să verifice ce număr avea și Încotro mergea. Se așeză În spatele șoferului și continuă să fredoneze, falsând fără rușine, cântecul despre Johnny Chitară. Nu văzu nici un motiv să coboare din autobuz până la capătul liniei, care era Întâmplător pe strada Profetul Samuel. În ciuda ploii și a vântului, Fima era În cea mai bună formă. 29 Înainte de intrarea sâmbetei 1 Era atât de fericit, Încât nu simțea foamea, deși nu mâncase nimic de dimineață, În afară de biscuiții pe care Îi Înfulecase În bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
observație inspirată și plină de miez. Poate va plesni ceva În fântâna astupată și se vor naște poeme noi. Poate vor veni ca de la sine relații ușoare, vesele, fără nici un fel de obligații, care erau imposibile În Ierusalimul plin de profeți. Citise nu de mult Într-un ziar că agenții de voiaj ultrareligioși știau să aranjeze lucrurile de așa natură, Încât să vândă bilete de avion la jumătate de preț. Acolo, la Roma, În mijlocul palatelor impecabile și al piețelor pietruite, viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
degete ca niște cârnăciori, Îmbrăcat În cămașă albă apretată, dar cu gulerul și manșetele murdare, era mai mult sau mai puțin de vârsta fiului pe care Yael Îl lepădase la două minute distanță de-aici, Într-o clinică de pe strada Profeților. Își zâmbi trist, căci În afara tichiei care Îi acoperea capul și a vocii cantorale de tenor, era posibil ca un observator imparțial să descopere unele asemănări Între el și agentul acesta de voiaj, tânăr, grăsuț, cam neîngrijit, lingușitor și atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
nu va renunța, nu se va lăsa convins, nu va permite, va rămâne ferm pe poziții și va scoate o dată pentru totdeauna degetele lui Baruch din buzunarele sale și din viața sa. Lângă Centrul Medical, la Încrucișarea străzilor Strauss și Profeților, se adunaseră câteva persoane. Un bărbat scund, cu nas ascuțit și cu accent bulgăresc greu de descifrat Îl informă că se găsise un pachet suspect și că Îi așteptau pe geniștii poliției. O tânără cu ochelari spuse: Da’ de unde. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de pe dealurile ce Înconjurau Ierusalimul, ruinele și zidurile de piatră cu cioburi de sticlă colorată pe deasupra, ce adăposteau mânăstiri neștiute, porțile grele de fier, grilajele de fier forjat, pivnițele Întunecoase, stelele, Ierusalimul fanatic și complotist, scufundat până la gât În coșmarurile profeților lapidați, ale mântuitorilor răstigniți și ale izbăvitorilor tăiați În bucăți, Înconjurat de un șir de dealuri pietroase, goliciunea pantelor pline de grote și canale, măslinii părăsiți care aproape Încetaseră să mai fie copaci și se alăturaseră Împărăției lucrurilor neînsuflețite, căsuțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
din pricina asemănării ce o are cu doctrinarul vagabond, gonit de apostolii săi din răsărit, după ce săvârșise marea reformă socială. Moșul Isidor are sânge albastru, din nefericire necorcit. Ținea să se cunoască acest amănunt, afirmând cu orgoliu că se trage din profeți. E foarte probabil însă, că dacă bunica lui ar fi fost siluită, la timpul ei de vreun gardist, moșul Isidor ar fi trecut prin lume cu sângele albastru primenit, cu altoiul prins, și poate astfel dezlegat de blestemul beției. Marți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mersului pe două picioare și, în final - după ce a schițat scheletul unui alt basm; să fi fost Hänsel și Gretel? -, a ridicat iadeșul, acel așa-numit os al minciunilor, de pe care rosese toată carnea, i-a poruncit capului său de profet să lumineze, invocând acum principiul său frecvent citat, pentru ca imediat să dea tonul pentru un imn întru slava poveștilor mincinoase în general și în particular. La masă, copiii - Franz, Raoul, Laura și micul Bruno - ședeau cu gura căscată și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să-mi găsesc un loc de ucenic pietrar și sculptor în piatră. Un meșteșug pentru care se găsea de lucru din belșug. Monumentele funerare aveau oricând căutare. În încheiere, consilierul meu profesional și-a oferit plăcerea de a face pe profetul - lipsit, ce-i drept, de barbă, dar convingător: „Când ai terminat cu asta, tinere, vii și faci o cerere de înscriere la noi. Până atunci, precis că o să avem iarăși cărbuni“. Fără „dacă“ și „dar“. Eu, care, de la sfârșitul războiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de aceea incurabil pus pe contrazicere, al războiului; eu, care între timp învățasem cu efort să mă îndoiesc de orice promisiune, eu - sau oricine voi fi fost eu atunci - am acționat după cum mi s-a indicat, chiar dacă nu orbește. Cuvântul profetului îmi arăta singura direcție în care se putea merge. Așa că nu a fost posibil să fiu convins - indiferent de a cui voce - să aleg alt drum decât pe acela al forțelor de muncă. El a vorbit, eu m-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a poeziilor. Ele au luat naștere, cu o peniță capabilă de linii foarte fine, dintr-o multitudine de schițe, cu orătănii filigranate împrăștiate de vânt, cu păianjeni coborând în pahare, cu lăcuste ocupând un oraș și fiind totodată hrană pentru profeți. Și o păpușă care privește cruciș și din această cauză nu este lovită de săgeți. Foarfeci care zboară ciripind. Iar țânțarii se transformă în metafore, luând proporții omenești. Într-o viziune extrem de personală și concretă asupra lumii, cuvânt și semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
premiant al mașinilor de gătit Vulcan nu m-a atras. Din pricina ochelarilor-bicicletă, a cravatei cu nod și elastic, a mănușilor de culoarea smântânii, m-am crezut În fața unui pedagog din noianul pe care ni l-a pus la dispoziție Sarmiento, profetul genial, de la care e absurd să cerem pedestrele virtuți ale prevederii. Dar plăcerea negrăită cu care a ascultat o cunună de triolets pe care-i dăltuisem din fuga condeiului În trenul-landou care unește moderna fabrică de zahăr din Jaramí cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ogradă, după obicei. Știți doar matale că la cei care au mas acolo li se furlandisesc talentele la cap; de-un paregzamplu, Paiu Fioros, care cerșeștorește dă pamplezir, deși unii zic c-ar fi milionist. La Început a plouat cu profeți care zicea că peizanu o să-și deie arama pă moacă pă loc, care nu iera dă nasu lui. Da visau imere. Uite, de vă cade la Îndemână, ziceți o plângere, numa una, făcută dă chiriașii dân cotezzo. Nu vă luați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]