10,986 matches
-
fundamentale: teoria psihanalitică a lui Jacques Lacan „traduce” inconștient liniile de forță ale gândirii lui Martin Heidegger, litera S a semnăturii postume a lui Sade și spiritul laocoonic al lui Diderot sunt aspecte înstrăinate ale numinosului și, în același timp, „proiecții” degradate ale cercului hermeneutic, iar „holomerul”, entitatea care stă la baza „logicii lui Hermes” descrise de Constantin Noica, este monada leibniziană. Pornită din sfera esteticului, gândirea critică a lui I. se manifestă retoric prin aglomerarea barocă de tensiuni speculare și
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
care le posedă individul, însoțite de o • Mihai Sorin Rădulescu, În jurul noțiunii de elită, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»“, Iași, XXX, 1993, p. 613-614 (în continuare: AIIX). • Florea Ioncioaia, Revolta ierarhiei. O discuție asupra temei elitelor și a proiecției sale istoriografice, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 74. • Ibidem, p. 87. • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 614. pregătire specială a acestuia 5. Pentru mulți dintre specialiști, însă, fundamental rămâne criteriul ierarhiei sociale, deci condiția apartenenței la una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fantezii macabre (Necrofilul, Prințul Ral), Al. Obedenaru, cu desfășurările sale în fantastic și bizar (Cadavrul și scheletul), se numără printre imitatorii marelui poet francez. Sub influența lui Baudelaire apare (la Mircea Demetriade mai ales) o poezie a spleenului. Peisajul devine proiecție interiorizată și evocă tărâmurile visului. Regresia în trecut ajunge la identificarea cu stări vechi (avataruri), în decorul epocilor revolute. Călătoria e fie nedefinită, fie exotic îndepărtată. Se cultivă o poezie a pietrelor prețioase. Explorarea universului floral incitând la fiori, extaze
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
G. însoțește cronica lui Șincai de un lung Preambul hronico-istoricesc și de o „mare” dramă „mitho-literară”, Monumentul Șincai-Klainian. Curioasa piesă, concepută ca o satiră a moravurilor contemporane și o apoteoză a lui Gheorghe Șincai și Samuil Micu, este doar o proiecție scenică a ideilor lor culturale: personajele sunt fie entuziaști militanți pentru cultura românească, fie zei care afirmă originea romană a neamului, vorbesc despre gazeta „Albina românească”, despre scriitorul Costache Stamati sau dau informații despre geografia Transilvaniei. Sunt luate în discuție
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
aceste date apriorice Întâlnirii cu fantasmele unui text. Corin Braga: Chiar la așa ceva mă gândeam când defineam demersul anarhetipic drept o continuare a latențeler simbolice și imagistice ale discursului. Sugestia ar fi ca noi, În calitate de critici, de analiști, să deculpabilizăm proiecția de fantasme, să nu ne mai simțim vinovați că o facem, ci să ne devină un instrument de lucru, un instrument legitim, să Îl legitimăm ca instrument de analiză. Desigur, nu poți proiecta orice, dar sunt unele fantasme care sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
există totuși și o cale de compromis, aceea ca analistul să ia drept obiect cutare imagine fantasmatică recurentă Într-o cultură sau alta, și să-i urmărească ramificațiile pe cât mai multe din liniile de asociații simbolice”. Asta ar fi o proiecție, o soluție. Dar nu e suficient, cum spunea Mihaela. Acesta e un nod gordian care trebuie tăiat. Apelezi de pildă la niște referințe pe care e bine să le explici: Bion, Emotional Body Process pot servi Într-adevăr ca repere
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o anumită reduplicare, te transpui În spațiul acesta utopic. Mircea Muthu: Da, dar acesta e un spațiu mitizat deja. Ștefan Borbély: Este un spațiu mitizat, fără Îndoială, dar nu are absolut nici o conotație... Mircea Muthu: Și la piesa cu Thailanda, proiecția e tot pe cerul albastru. De pildă, o reclamă foarte interesantă, cu o loțiune de ras, la care sticla stă ușor Înclinată spre dreapta. Atunci când citesc mă duc de la stânga la dreapta și ușor Înclinat (de aceea e bine să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
argumente pentru a susține un termen postmodern. De pildă, Doru Pop vorbea de un „refuz al explicării”. Nu este un refuz. Refuzul stârnește o anumită tensiune, refuzul este un termen tipic modern. Dimpotrivă, În anarhetip este o anumită permisivitate, o proiecție plurală, o geneză multiplă. De aici vine și recursul la ontologie - dar nu la cea heideggeriană, ci la cea nietzscheană, dacă e să luăm foarte strict de unde vine povestea. Pe de altă parte, celălalt termen pomenit a fost imersiune: de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să mai aibă realitate esențială, subiectul auctorial este tratat În actul critico-teoretic (chiar și În cele mai deconstructive discursuri) ca și când ar fi mai mult decât o funcție, respectiv ca o presupunere ficțională, un personaj probabil, cu viață proprie, ca o proiecție imaginală de care depinde lectura critică. Interesant este că tocmai dinspre medicii legiști ai autorului ne vin sugestii În această direcție: În Plăcerea textului, Barthes contemplă probabilitatea Întoarcerii subiectului: „Probabil că subiectul se Întoarce nu ca iluzie, ci ca ficțiune
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
despre genul și specia În discuție. Pentru mine, ficțiunea e foarte precis delimitată - ea desemnează mai ales ficțiunea heterocosmică despre care vorbește Doleäel, adică lumea care este posibilă În lumea mea de acum, spre deosebire de utopie, care e și ea ficțiune, proiecție de lume posibilă, dar, fiind imposibilă În toate lumile, nu mai interesează În ficțiunea despre care vorbesc. Pornind de la exemplul pe care l-ai dat, despre cum Îi scrii un e-mail lui Corin, iar cel care Îți răspunde de dincolo
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Pornind de la exemplul pe care l-ai dat, despre cum Îi scrii un e-mail lui Corin, iar cel care Îți răspunde de dincolo este chiar Corin, și nu ficțiunea lui, te-aș corecta spunând că acela care-ți răspunde e proiecția ta ficțională despre Corin. Eu am pățit-o la modul cel mai neficțional scriindu-i lui Doru, soțul meu, pe chat. La un moment dat am uitat pagina deschisă la Internet-café-ul unde eram, iar cineva a Început să-i scrie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi așezate sub un A sau sub un B, rezultatul unei superpoziții va fi: xAxyB. Deci va fi o combinație a stărilor posibile A sau B. Ceea ce eu gândesc despre pisica ce va mânca șoarecele va fi o combinație dintre proiecția pe care o am despre un final fericit, În care pisica mănâncă șoarecele și vine să-mi toarcă fericită În brațe, și unul nefericit, când pisica scapă șoarecele și apoi vine și mă zgârie din cauza frustrării. Ceea ce gândesc despre situația
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
altfel s-a sesizat CNA-ul din pricina ei - În care „comedianții” spânzurau un bătrân. Toți studenții puși să „citească” programul nu au reușit să treacă de momentul „m-am simțit groaznic”, deci de momentul „povestirii despre”. Pasul următor presupune detașarea, proiecția În imaginar, stricta referire la imagine, imersiunea În descrierea profundă pentru a arăta care este fenomenul, cum se manifestă el. În lipsa acestui pas, foarte dificil, nu poate avea loc analiza. Nicolae Turcan: După descrierea fenomenologică inițială, ca prim pas, urmează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai văd niciodată acel cal așa cum a fost el În acest moment. Credința este absurditatea de a spera că ai acces la calul Însuși prin urmă. După aceea Îți dai seama că acel cal la care ai acces este o proiecție constitutivă pe care o realizezi pe baza unor convenții cât ești În timpul credinței, pe baza unei investiții personale, existențiale. Câtă vreme ești În timpul nădejdii și dacă ai noroc să fii Împreună cu cineva În „aura verzuie”, atunci Îl constitui Într-un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sale culturale relativ recente, preferând să o suspende În uitare. Un lucru important În sprijinul ideii că uitarea ori indiferența sunt atitudinile prevalente este remanența, ecourile, fie și Îndulcite ale vechiului limbaj comunist, În sens generic. În atitudinile și tezele, proiecțiile de după 1990, problema limbajului care trebuie să distingă drumul de ieșire din societatea totalitară a fost remarcată doar de grupul intelectualilor. Limbajul a rămas, cel puțin pe parcursul anilor 1990-1996, același. Un limbaj În oglindă, anamorfoză a celui folosit Înainte. Am
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acest tip depinde de saturația psihologică a diverselor zone, variabilă de la un areal la altul. Totodată, ea are o coloratură emoțională variată, unele locuri ori trasee fiind socotite, după caz, mai periculoase ori mai agreabile decât altele. Hărțile psihologice sunt proiecții cognitive la scale inegale ale zonelor unui anumit teritoriu, neuniform saturate psihologic, dobândite prin investigarea proprie a mediului sau prin consultarea bazei de cunoștințe despre teritoriul respectiv 1. Devine clar În acest punct că, pentru a evita confuziile, trebuie distins
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
posibile chiar și pentru acest timp revolut. De pildă, viziunea cartografilor medievali asupra lumii lor poate fi stabilită cu relativă precizie pornind de la portulane și hărți de epocă, evidențiindu-se atât limitele descoperirilor și cunoașterii geografice, cât și cele ale proiecțiilor simbolice asupra spațiului. În acest din urmă sens, proiectarea Ierusalimului În centrul lumii din reprezentările creștine, ori prezența inscripției hic sunt leones, ca și diversele Însemne convenționale care marchează câmpul hărții sunt, desigur, grăitoare. Dincolo de asemenea fertile similitudini, trebuie marcate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
confesiunii, cultura română modernă este activă În special În cadrul statalității recente, desemnată după 1918. Liantul limbii nu a fost coeziv pentru comunitățile românești din afara României, cum nici liantul credinței religioase nu a avut un efect pragmatic, rămânând În planul unei proiecții etniciste, naționaliste. Este adevărat că Întrebării dacă factorul etnic poate fi sublimat complet În modernitate Într-o cultură civică nu i se poate da un răspuns afirmativ cu valabilitate generală care să Întrunească validitatea experiențelor europene. Ideea că o cultură
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu i se poate da un răspuns afirmativ cu valabilitate generală care să Întrunească validitatea experiențelor europene. Ideea că o cultură poate fi exclusiv civică, fără a avea o fundamentare etnică sau o contextualitate etnică definitorie, Îmi apare ca o proiecție utopică. Chiar dacă efectele globalității (și nu ale globalizării) culturale trebuie reevaluate continuu, consider că o percepție culturală de extracție etnică va dăinui, chiar datorită mijlocului de comunicare dat de limba națională. Aceasta va continua să fie vorbită, chiar În cadrul general
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale sale, fascistul ori comunistul, mai puțin Însă democratul), În postmodernitate, odată cu destructurarea avangardei ideologice, și atacul asupra oricărui fundamentalism cultural, printre care și cel al eurocentrismului, asistăm la o revenire a unor teze ale românului transcendent, citite Însă altfel. Proiecțiile despre un român generic ori transcendent nu au fost o invenție autohtonă, ele au aparținut unui proces de „Împrumut” până la un punct al formelor culturale moderne europene, și apoi, de la acest punct, de acomodare și invenție locală. Apariția interesului pentru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ierarhii de putere (internațională, În cele din urmă) care țin de simbioza simbolică dintre cultural și politic. Ceea ce importă privind „Întârzierea” ce caracterizează modelul cultural românesc este absența unei „conștiințe a crizei”, cea care să declanșeze nevoia unei autoexaminări, analiza proiecțiilor noastre culturale, investigarea resurselor noastre imaginare și critica propriu-zisă (nu demolarea ori denigrarea pamfletară). Puține surse creditabile azi depășesc configurația unui model cultural autohton, socotit a fi original fiindcă este unul al sintezei (dintre Occident și Orient), ori este excentric
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o caracterizare, „modele ale rezistenței” În istorie, dovedind la o repede privire abilitatea insului generic de a se autoconserva, dăinuind „În sine”, o victorie asupra istoriei, și foarte puțin ori deloc „pentru sine”. Atât Blaga, cât și Ralea Își construiesc proiecțiile culturale sub amprenta unei gândiri a istoricilor, obsesia lor fiind cea a ființării istorice a românului generic. Prin urmare, mi se pare firesc, chiar dacă proiecțiile lor diferă considerabil, fie și prin dimensiunea operei lor, ca autorii respectivi să nu fie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istoriei, și foarte puțin ori deloc „pentru sine”. Atât Blaga, cât și Ralea Își construiesc proiecțiile culturale sub amprenta unei gândiri a istoricilor, obsesia lor fiind cea a ființării istorice a românului generic. Prin urmare, mi se pare firesc, chiar dacă proiecțiile lor diferă considerabil, fie și prin dimensiunea operei lor, ca autorii respectivi să nu fie conectați la problema pe care Încercăm să o tratăm, cea a societății civile, și pentru că la ceasul istoriei la care scriau, statalitatea etnică era cea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cultural nivelator. Acesta este Încă un aspect al demontării gândirii fundamentaliste care vede În coerența unui model cultural (coerență Între laturile sale culturale și politice) un exemplu de „hegemonism”. Aș Îndrăzni să spun că dorința unei egalități culturale este o proiecție a utopiei ideologiei drepturilor, care ignoră de fapt forța habitusului cultural și se direcționează Împotriva acestuia. Deși timpul modelelor culturale stabile, autarhice, ușor recognoscibile după chiar indivizii care le Încarnau „generic” ori „transcendent” a trecut, avem totuși nevoie dacă nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poți trăi fără o anumită modelare ori fără să realizezi că o asemenea „modelare” se face. E o criză Între două situații liminare. Pe de o parte, modelele tari, structurale, sunt subminate de criticile antiesențialiste, iar pe de altă parte, proiecția lor intră În aria identității culturale, etnice, naționale. În tranziția de după Războiul Rece, În era globalității culturale, renașterea elementului local implică nevoia unei reprezentări a naționalului. Temeiurile diferențelor culturale sunt prezente și În proiectul integrării europene, deoarece Întrebarea despre felul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]