150,059 matches
-
dincolo de Ocean). Dl Carageani face bine că ne reamintește despre orașele vlahe de altădată, mai ales, de Moscopole (Voscopole) situat în Albania de astăzi, cu o populație apreciată, după mărturii de la 1800, la 40.000-60.000 locuitori, dl M. Peyfuss propunînd, relativ-recent, cifra de 20.000 locuitori. Aici, finanțate de bogații păstori și negustori moscopoleni, funcționau școli, o tipografie, o Academie inaugurată la 1750, o bibliotecă și zeci de biserici. Din cauza invidiei provocată de bogăția lui, a conflictelor cu albanezii musulmani
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
și în Albania. Dl Gh. Carageani își pune, firește, această întrebare și încearcă să răspundă deși nu dispune de rezultatele unor recensăminte actuale (nici înainte existente). Aprecierea d-sale se face prin analogie. Să o citez: "Evaluările cele mai credibile propuneau, prin anii '20, cifra de 35-40.000 de persoane, o cifră care poate fi considerată probabilă și în zilele noastre din cauză că normalei creșteri demografice i s-a contrapus progresiva lor deznaționalizare. Se va putea păstra (și chiar recupera în anumite
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
-ne striga numele din catalog, fiecare răspundea cu porecla: „Bibanul”, „Tremurici”, „Dop”, „Hăitiș"... Păcat că „Țamblac”, „Corcodel”, „Căcâcea”, „Băiatul Popii” și atâția alții rebotezați de Șefu nu mai puteau răspunde la apel. Dop, și cred că și Tică Perovici au propus că ar fi bine ca cineva dintre noi care are mai mult timp liber să aștearnă pe hârtie anii petrecuți în liceu și să descrie Râmnicul Vâlcea așa cum arăta înainte de a fi desfigurat de o urbanizare inumană. Și dacă individul
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
Lexic, Stilistică etc.), se organizează diferit față de cele cu caracter recapitulativ, dar și față de cele care au în vedere clarificarea unor aspecte mai accentuat teoretice (Segmentarea frazei, de pildă). Atît alegerea temelor, cît și fixarea - în cadrul fiecărui test - a problemelor propuse spre rezolvare dovedesc din partea autoarei nu numai o profundă cunoaștere a domeniului de specialitate, ci și multă experiență didactică. Selecția ține seamă de punctele nevralgice și de aspectele delicate ale "obiectului", dar și de dificultățile curent constatate în practica didactică
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
asupra situațiilor ambigue, a chestiunilor dificile, a posibilității interpretărilor multiple și, în unele cazuri, a soluțiilor divergente. Atît prin "cerințele" cuprinse în diversele teste, cît și, mai ales prin rezolvările explicitate și comentariile care le însoțesc, lucrarea Gabrielei Pană Dindelegan propune reflecției profesorilor de limba română o bogată informație capabilă să contribuie atît la ameliorarea învățării, cît și la perfecționarea predării în sensul aducerii la zi a informației științifice, teoretice și metodologice. Preocuparea armonizării cunoștințelor predate în învățămîntul preuniversitar cu concluziile
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
amintesc de doi clasici autohtoni care s-au impus atenției mapamondului cinematografic în deceniul șase : Raj Kapoor și Satyajit Ray, unul supralicitînd sentimentalismul conflictelor specifice, celălalt convingînd prin austeritate, rafinament și ironie. Meritul esențial al acestei pelicule în două serii propusă cu mari și îndreptățite speranțe în plin sezon estival constă în faptul că dinamitează cu umor atît tipice precepte de viață, cît și rutiniere canoane artistice. De exemplu intriga- ca mai totdeauna în acest perimetru geografic - gravitează în jurul incompatibilității de
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
romantică. Și atunci cum se poate răstălmăci o concluzie atît de aparent evidentă în tocmai contrariul ei, care returnează compoziția sub patronajul recunoscut de celelalte discipline umaniste? Simplificînd mult, dar numai de dragul argumentului și fără a aluneca în trivializare, Faigley propune o filtrare atentă a mai multor straturi teoretice, conceptuale și metodologice din cadrul compoziției, ajungînd pînă la urmă la cel care îi convine: așa-numita comunicare în mediu electronic. Numai aici izbutește să reaproximeze un jargon postmodernist și deopotrivă un mod
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
Chicago Press, nr. 1/1998) o recenzie semnată de G.L. Ebersole care îmi atrage atenția prin vehemența cu care îl atacă atît pe Eliade - "această figură dominantă de la mijlocul secolului" (!) -, cît și pe autorul volumului amintit, pentru faptul că... "își propune să îl ia pe Eliade în serios" (!), astăzi cînd atacurile împotriva lui ar fi "devenit un fel de sport la modă în cercurile academice". De fapt, chiar aceasta e premisa de la care își începe, intrigat, recenzentul demonstrația critică, și nu
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
exclusiv pe criteriul modei (literare, culturale, academice ș.a.m.d.) nu implică întotdeauna utilizarea instrumentelor celor mai adecvate înțelegerii ei. Mai ales că, așa cum arată Rennie, în interpretările operei lui Eliade și-a făcut loc, deja, destul subiectivism. Volumul își propune să pătrundă "sensul implicit al religiei" prin discutarea temelor și motivelor operei eliadești, care astfel pot deveni operante pentru cei interesați de istoria culturii sau disciplinele înrudite, mai ales dacă nu le este accesibilă întreaga operă a gînditorului (formată din
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
în vedere mass-media în varianta normală și sănătoasă, teritoriu unde cunosc destul de multe persoane, unde fără excepție le respect pe toate, dar... Căci există un "dar". Căci și aici mai sunt unii care se dedau la acțiuni piraterești. Mi-am propus ca în astfel de situații să dau la rândul meu dovadă de inocență, să ignor pirateria în văzul lumii. Nu mă refer, evident, la presa scrisă, căci aici fiecare își poate prezenta în scris opiniile după cum dorește. Un ziar sau
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
Rapsodia", unde se puneau la punct detaliile unui videoclip al centralelor sindicale. Hohotind fericiți de "comicul" situației, cei doi "demascatori" au reluat de câteva ori la rând caseta, să învățăm tot românul ce tari sunt ei. Același tandem și-a propus apoi s-o "demaște" pe actrița Rona Hartner, într-o emisiune penibilă în care, lăsat pe merit singur în emisie, invitatului lui Tucă i s-a blocat din regie sonorul când a trecut la insultarea patronului postului. Momentele deplasate au
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
glumele" din corespondența lui Călinescu, să citim într-adevăr opera lui Caracostea în lumina marelui sistem în care a conceput-o el însuși; și în acest sens poate că adăuga o nuanță în plus și planul bibliografiei pe care o propune el prin 1947-'48 Bibliotecii Academiei, de oarecare importanță pentru că arată unde este sprijinul adevărat al tuturor noilor perspective, în științele umaniste cel puțin: în cunoașterea temeinică a trecutului. Cartea Ioanei Bot este o foarte bună pledoarie în favoarea rejudecării acestui
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
Z. Ornea Perpessicius a propus odată o sintagmă care a prins și, de aceea, s-a menținut. E o sintagmă care apreciază scriitorii în funcție de valoare și, potrivit valorii, e și locul în care le așezăm cărțile în bibliotecă. Sintagma propusă e "scriitori de raftul doi
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
și în spectacolul vienez, semnat de Wolfgang Zörner. Deschis unor multiple interpretări, textul wagnerian a fost citit ca dramă socială, ca poveste fantastică sau întrupare a eternului conflict dintre artistul creator și mediu. Așa cum l-am perceput, spectacolul de față propune o altă lectură: oameni oarecari, ce obișnuiau să povestească o legendă, sunt aruncați dintr-odată ca actanți în desfășurarea ei și zdrobiți de tăvălugul unor fapte pe care nu le înțeleg pentru că au altă dimensiune decât cea a omenescului. Cu excepția
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
Bettman: înfrumusețarea ca formă de vindecare a psihicului uman, menită a permite individului să-și împlinească un destin fericit. A fi urît, neatrăgător, neplăcut vederii e echivalent cu a fi invalid, bolnav, nefericit. Reparînd un cusur fizic, medicina estetică își propune mult mai mult decît o simplă corecție adusă unei nereușite a naturii: scopul final este acela de a porni de la suprafața pielii pentru a accede la sfera mentală, de a vindeca nu doar un nas strîmb sau o buză despicată
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
de frumusețe acceptate la un moment dat într-o comunitate e semnul unei slăbiciuni sau inferiorități interioare. Capitolele dedicate nasului diform, ca trăsătură distinctivă a evreilor, ilustrează această chestiune. Cartea nu are un capitol-concluzie separat, din păcate, iar Gilman își propune cam multe pentru un singur studiu: un studiu de istorie a psihiatriei, unul de istorie a chirurgiei, unul de istorie al teoriilor eugenice, unul al rasismului. Dar analiza pe care o face antisemitismului din perspectiva chirurgiei estetice scoate la iveală
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
tirajului i se adaugă câte un poem nemaiîntâlnit în nici o altă carte, astfel încât cine ar vrea să citească toate cele trei poeme inedite ar trebui să cumpere trei exemplare din actuala ediție! Dacă iubitorii de poezie ar intra în jocul propus de Daniel Bănulescu, cartea ar deveni un best-seller. La fel de șocant este și autoportretul poetului: " Am ratat totul/ Cum am găsit un bun prilej de ratat l-am ratat/ Cum am dat peste o ocazie din care să mă fi salvat
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
de școală, mici variante la o normalitate a instanțelor critice. Pentru a fi convingătoare să le privim drept ceea ce și sînt: acte ale unei evoluții a codurilor de lectură. Apelăm la ele pentru că între atribuțiile lor complementaritatea și convergența curentelor propun o perspectivă în mișcare. O perspectivă capabilă să actualizeze valorile clasate, să le extindă funcțiile creative.
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
vară de schiori și serile tiroleze cu bere și jodlere) orașul are și o ofertă culturală de ținută. Chiar în lunile acestea călduroase programele se anunță foarte promițătoare: Festivalul "Vara dansului" (Tanzsommer) care adună trupe semnificative în evoluția coregrafiei contemporane propune, printre altele, renumitele Dance Theatre of Harlem și Nederlands Dans Theatre; curioșilor care vor să afle ce se petrece în culise li se va arăta cum se pregătește un spectacol iar în work-shopuri va fi vorba și despre jazz, flamenco
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
de forme (muzici de cult, de curte etc.) deocamdată - așa cum am putut constata - preocupările au rămas centrate totuși pe Europa, mai ales pe zona centrală și sud-est europeană unde materialul muzical de sorginte etnică este încă vital. Cele două teme propuse spre discuție au avut ca idee centrală transformările stilistice ale repertoriului și interpretării, privite într-o optică diacronică și întrebările pe care acest fenomen le ridică: mecanismele producerii lui? cine îl induce? de ce? ce rămâne și ce se pierde în
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
fost deosebit de fructuoase. Despre desfășurarea acestei a 13-a ediții prof. dr. Tilman Seebass, Directorul Institutului și Coordonator al celor 12 Grupe de studiu al ICTM, și-a exprimat satisfacția pentru calitatea manifestării și a anunțat că viitoarea întîlnire, își propune discutarea unor aspecte metodologice. De altfel, aceste discuții sunt continuate în prezent la București unde se întâlnesc conducerea ICTM și colegii etnomuzicologi români în vederea viitorului Congres Mondial care va avea loc în Brazilia.
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
Călin, distins coleg de generație, care se ocupă de foarte multă vreme de poetul Bacăului, a izbutit, în vremurile grele de astăzi, să editeze o foarte bună revistă Sinteze, scrisă, în bună măsură, de d-sa. De astă dată ne propune o lucrare (numai primul ei tom) nu despre lirica poetului ci, cum promite de mult, o biografie. Este, de fapt, această carte intitulată cam anodin Dosarul Bacovia (I), o viață a poetului, în toată cuprinderea ei de timpuriu nevrozată. Indiferent
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
Vartic) a marcat în chip aparte operele "cerchiștilor", conferindu-le o notă distinctă, de înaltă, frenetică intelectualitate. Un amănunțit istoric al baladei românești, populare și culte, de până la apariția Cercului Literar s-a dovedit foarte util pentru ceea ce și-au propus autorii, adică pentru evidențierea originalității "resurecției" înfăptuite de tinerii poeți ardeleni. Spiritul ludic (Ioanichie Olteanu scrie balade parodic-umoristice) și propensiunea livresc-intertextuală (Radu Stanca și Doinaș prelucrează motive elegiace din antichitatea elină) i-au determinat pe semnatarii prezentei exegeze să-i
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
insistat îndeosebi asupra afinităților "cerchiste", "euphorioniste" ale literaturii lui Ion D. Sârbu. De aceea au și selectat, din vasta dramaturgie a autorului, o singură dramă, Pragul albastru, comediile-eseu fiind considerate drept principalele sale realizări în acest domeniu. Sârbu și-a propus și a și reușit, cred autorii, să exploreze scenic "situații nebizantine, antibalcanice", dând astfel o replică "ardelenească", mitteleuropeană, peste timp, lui Caragiale. Un fel de conte philosophique, o scriere tot "euphorionistă", așadar ar fi romanul Adio, Europa!, cea mai importantă
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
cea - atît de neașteptată, întrucît trasată în alt plan - a lui... Caragiale. Discursul se impregnează de sarcasmul balcanic al propriei sale blocări. Pe urmele lui Cristian Tudor Popescu, un alt nouăzecist, T. O. Bobe (născut în 1969, la Constanța) ne propune o soluție intermediară. Și anume o deschidere a realului (descris cu minuție și aplicație) spre vis, adică spre acea "poezie involuntară", cum ar fi spus Jean Paul, care-l corectează precum un factor aparent neutru. Independent de cel ce visează
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]