3,588 matches
-
1898 - 27 iunie 1899 - la Tipografia C.V. Munteanu. Girant responsabil al ziarului Frumuzache Gheorghiu. A beneficiat de prezența în conducerea sa a profesorului Ștefan Neagoe și a fostului elev de la Liceul „Codreanu”, Th. Riga. G. Onișor semna rubrica „Înțelesul unor proverbe”. Se 88 publica proză politică și beletristică, rubrici de informații, poșta redacției, bibliografie, publicitate, cugetări etc. Adesea ziarul era acid și apăreau articole ca acestea: Prefectul de Tutova la bara justiției”; „Avoca t al statului gazdă de hoți”; „Regimul bâtelor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au ținut de cuvânt. În chiar primul număr se pu blica: „Din legea drumurilor”, „Prestația”; „Ce este o lege”, „Paza în comună”, „Cultura zarzavatului”, „Omizile”, „Pelagra sau roșața”, dar și o rubrică literară cu „Cei doi frați”, nuvelă de Tolstoi, proverbe, poezii, știri din țară, știri mărunte, întâmplări, din străinătate, vorbe drepte - ca acestea: „Omul este regele tuturor viețuitoarelor, nu trebuie să fie însă asupritorul lor”; „Luminează și te roagă: lucrul și rugăciunea fac pe om 98 fericit și înțelept”. Au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Al.Vlahuță - știre comunicată din partea Academiei Bârlădene de către președintele său G. Tutoveanu și Virgil Duicule scu, secretar, și consemnată în pagină. Ziarul a publicat rubrici variate în conținut și formă: informații, apel către învățători, din străinătate, anunțuri de publicitate, cugetări, proverbe și maxime străi ne ca acestea: „Stăpânirea, musafirul Și soția, și copilul Ei cer numai să le dai Nu te‐ntreabă dacă ai”! Directorul de la „Uniune”. dl A. Ionescu nu era altul decât dl căpitan Aurel Ionescu, președintele local al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Const. A. Popa, institutor; „Rolul școalei în ridicarea economică a săteanului” - de V. Pânzaru, revizor școlar; „Pentru sau contra școalei democratice?” - de I.D. Vanaga, școala de aplicație; „Congresul pedagogic al Asociației „ de D.V. Țoni; „Selecționarea elevilor” - de I. Antonovici; Predarea proverbelor în școala primară - de Ioan Taraze, învățător, Școala de aplicații Bârlad; „Rolul manualelor didactice în învățământul primar” - de I. Ghenciu, învățător gr. I; „Precocitatea și întârzierea mintală” - de C. Donose, învățător”Un mare filantrop : Stroe Belloescu” - de profesor Gh. Th.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Creangă din Bârlad: Tudor Pamfile și Mihai Lupescu. Mai ales că directorul Orfelinatului agricol de la Zorleni - Bârlad - Mihai Lupescu - a publicat folclor în colaborare cu S.Fl. M. (Legendele Maicii Domnului), bogatele sale colecții de obiceiuri, tradiții, basme, superstiții, strigături, proverbe, descântece, medicină populară, stându‐i la dispoziție folcloristului bucovinean. Mărturie stau , fără a fi relevate, scrisori in edite dintre cei doi, aflate în arhiva „Fondului memorial - documentar” S. Fl. M. de la Suceava, referitoare la „Povestea Maicii Domnului”, manuscrisul „Omul ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
băteau mereu, până la urmă a luat și mama ,,darul” băuturii că până atunci îl avea numai pe celălalt, înțelegeți d-voastră... In: Să înțeleg că îi plăceau bărbații? I: Îi ,,fugeau” ochii... până la urmă a luat și ,,darul” băuturii... știți proverbul „spune-mi cu cine umbli ca să-ți spun cine ești”. In: Da.... și... probabil certuri... scandaluri... I: Da, certuri, scandaluri... (Inculpata a trăit într-o familie cu un climat nefavorabil, tensionat, lipsită de afecțiune și sentimentul siguranței. A fost abandonată
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dialectica (sau logica) și un al doilea ciclu, quadrivium: aritmetica, geometria, astronomia și muzica. În general, o universitate avea patru facultăți: Artele, Teologia, Dreptul și Medicina. Acest învățământ alimentează noi valori: forța inteligenței, prestigiul educației, importanța cunoașterii. După cum spune un proverb al epocii, lumea este guvernată de trei puteri: Papalitatea, Imperiul și... Știința. Dacă universitatea medievală nu face să progreseze științele naturale și nu instaurează metoda experimentală, ea dotează în schimb studenții cu un instrumentar mintal, le disciplinează spiritul și îi
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
acestui clan, ci băiat de procopseală în casa lui Titircă, probabil o rudă mai îndepărtată ori copilul vreunei vechi cunoștințe, care are nevoie de adăpost și creștere. Tratamentul dur și aspru la care este supus trădează strânsa familiaritate, după vechiul proverb că „bătaia e ruptă din rai“; Zița, la rândul ei, este cumnata, dar într-un vădit raport de subordonare față de sora ei mai mare pe care o numește țață, după același cod, dar și față de cumnatul pe care îl respectă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
subliniindu-se repulsia scriitorului față de scrisul frumos, disprețul său pentru rețetele estetice, modelele și procedeele tradiționale consacrate. În continuare sunt analizate formele stilului oral pe care le cităm: fraze interogative și exclamative, ziceri tipice, construcții întrerupte, așazisele anacolute, expresii idiomatice, proverbe, locuțiuni verbale, repetarea cu inversiunea ordinii cuvintelor, rotacizarea specifică limbii muntenești, mai-mult-ca-perfectul perifrastic ș.a. De asemenea se observă că, atunci când dialogul încetează și încep comentariile scriitorului, acesta folosește și aici felul de a vorbi al personajelor sale, prin intermediul stilului indirect
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pentru greșelile de luna trecută Mărire de salariu P V N Cursuri de instruire Nu este îndeplinit obiectivul cantitativ N V N Cu alte cuvinte, pentru a fi crezut, trebuie să faceți (consecință) ceea ce spuneți că veți face (antecedent). Un proverb din bătrâni spune: „Vorba multă, sărăcia omului!”. Dar acesta nu este numai modul în care se comportă managerii și supervizorii, ci reprezintă o caracteristică a multor companii. Spunându-i unei persoane că, dacă face un lucru într-un anumit fel
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
vorbirea caracterizată prin tehnică liberă este în parte și o sumă de segmente existente deja, decupate din vorbirile anterioare și readuse de fiecare dată cu aceeași structură în vorbirea curentă. Discursul repetat are diferite etichetări în știința limbii (expresie, locuțiune, proverb, sintagmă etc.), în raport de forma lui, de relația cu alte elemente ale limbii sau de conținut. În cazul discursului repetat trebuie avut în vedere dacă acesta unește sau desparte limbile, dacă este traductibil, echivalabil sau total opac dialogului dintre
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
natură decît cea literară, precum cele sapiențiale, sînt bazate pe succesiuni de maxime și de dictoane, ceea ce le conferă o anumită structură și un anumit ritm interior, atît din per-spectiva ideilor conținute, cît și din cea a formelor lingvis-tice. Natura proverbelor, maximelor sau dictoanelor integra-te în operele literare sau în cele sapiențiale propriu-zise atestă repartizarea acestor opere la stilurile funcționale ale limbii, în sensul că cele care recurg la construcții populare sînt de obicei texte literare, iar cele care cuprind
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care de-a lungul vieții Își pune În forul său interior Întrebarea: ce pot eu da?” . Ajungem astfel la o concepție pe care diferite popoare au intuit-o cu toată certitudinea cu mii de ani În urmă și pe care proverbul o exprimă după cum urmează: mai fericit e cel ce dă, decât cel ce ia. Dacă medităm la sensul acestor cuvinte, care sunt expresia unei extrem de Îndelungate experiențe a omenirii, recunoaștem că aici este vorba de o inclinație, anume inclinația de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
viață care nu-i putea bucura pe cei care îl iubeau. În decembrie 1920, Hermine îi scria unui prieten al lui Ludwig că „nu este, firește, ușor să ai O VIAȚĂ DE EROU? 47 drept frate un sfânt și, potrivit proverbului englezesc I had rather be a live dog then a dead philosopher, adesea mi-aș dori să am ca frate un om fericit, și nu un sfânt nefericit.“53 William W. Bartley, un biograf al lui Wittgenstein de care am
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
oameni a medicamentului respectiv. Se poate recomanda în cazul în care drogurile au fost testate pe iepuri atunci pacientul ar trebui să consume morcovi și iarbă, deoarece medicamentul se asimilează și prin legarea de anumite principii active din mîncare. Un proverb Românesc spune că un corb la alt corb nu scoate ochii, adică nu se luptă un doctor cu un alt doctor, de aici lipsa de progres în domeniu științei medicale, fiecare om în halat alb caută să acopere prin ignoranța
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
timpul de staționare în prezența acelui semnal, se întîlnesc numeroase manifestări. O altă situație se întîlnește în cazul clădirilor tip hale produse pe grinzi cu prefabricate metalice ce realizează o clasă deosebită de manifestări patogene. Orbii din zilele noastre Un proverb arab persoanele care știu un lucru se împart în mai multe nivele de cunoaștere a lucrului respectiv: +persoanele care știu despre acest subiect și știu că știu. +persoanele care au noțiuni despre acest subiect și nu știu că știu. +persoanele
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
doamna Angela Merkel și doamna Viviane Reding, dacă încearcă să pună în balanță răbdarea poporului român cu măsurile de coerciție și discriminatorii ale sultanilor și kaiserin-elor de la Bruxelles. Răbdarea acestei națiuni, are și ea niște limite. În decursul istoriei, deși proverbul acela celebru spune că „mămăliga românească nu explodează”, s-a dovedit neadevărat. Nu numai în 1821, când Tudor Vladimirescu s-a revoltat împreună cu „tot norodul românesc”, împotriva unui Imperiu Otoman, anacronic și larvar, dar și în alte situații revolta maselor
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
românilor” și de austeritate acerbă. În timp ce Hollande își petrecea liniștit concediul împreună cu soția, Trăiănică suspendatul se retrăsese într-un garaj de pe o stradă obscură din București căutând febril o soluție de a ieși din impasul produs de suspendarea sa. Un proverb românesc destul de vechi spune că „ cine seamănă vânt culege furtună”. De fapt, președintele României, care se crede în continuare lup de mare a întâmpinat în viața lui multe intemperii, unele chiar foarte puternice, dar Poseidon l-a ocrotit de fiecare
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
G. Topîrceanu (Un iepure), Szabó Pál (Întâmplare de la sat), Gárdonyi Géza (Fulg de nea), G. Coșbuc (Iarna pe uliță). Merită semnalată prezentarea vieții și activității lui Veress Endre, făcută de Dankó Imre. În 1962, se publică un colaj interesant, Din proverbele românilor, dar și poezii de Demostene Botez, Mihu Dragomir, Tudor Măinescu, Petru Anton și două frumoase foto-expozeuri: Frăția maghiaro-română în oglinda anului 1961 și Imagini din viața românilor din Ungaria. Materialul din 1963 e mai ales jurnalistic și prea puțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286026_a_287355]
-
a auzi și înțelege, încât să se poată ajunge într-un an de terapie intensivă la un număr de 200-500 de cuvinte și combinații de cuvinte, de genul propozițiilor lapidare. Câteva probleme în cunoașterea și intervenția educațională a autismului Moto: (Proverb latin) Autismul este o psihoză infantilă precoce, este o tulburare primară, cu multiple dereglări secundare. P. Janet considera această entitate nosologică ca fiind pierderea simțului realului iar H. Ey, preluând această idee descrie acest sindrom ca nucleu pozitiv al psihozei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și apoi crearea celui nou, supravegheat și curățat de sincinezii, sunete parazite, clonii, încordare etc. Dezvoltarea auzului fonematic și corectarea sunetelor deficitare se face paralel cu instalarea ritmului, respirației sincronizate prin bătăi cu vârful piciorului, cu pronunțarea sau citirea de proverbe, zicale, versuri, frământări de limbă, menite a le întreține atenția și interesul. Învingerea stereotipizării se realizează greu, deși se corectează sunete și se dezvoltă sistematic mimica articulatorie și senzația ritmului. În concluzie: balbismul este o categorie nosologică foarte diversă cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
voie bună) și păstrând legătura cu viața și societatea, privind în viitor și nu în trecut. * Pasiunea pentru „a face ceva”, pentru muncă, este fermentul care vitalizează activitatea creierului și sănătatea: „Trupul care muncește, sănătatea își clădește” spune un vechi proverb românesc. * Știut este că vârsta fizică este un fenomen ce poartă amprenta individualității, de aceea după pensionare, se reduce activitatea într-un program adecvat acestor particularități; astfel spus, trebuie să știm să fim bătrâni. Rochefoucauld spunea: iar Al. Vlahuță spunea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ci poate doar ca spirite individuale ce se vor identifica cu marele Spirit Colectiv, așa cum orientalii cred că li se va întîmpla. Aceste diferite dar în același complementare imagini asupra lumii pot să acredize dar și să infirme, totodată, esența proverbului libanez "Lumea este o minciună" sau esențiala aserțiune a filosofiei vedice: "Lumea este iluzie (Maya)". Acestui punct de vedere i se potrivește de minune un alt proverb, grecesc, care conchide: Dacă lumea este o minciună, Dumnezeu vrea ca oamenii să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
complementare imagini asupra lumii pot să acredize dar și să infirme, totodată, esența proverbului libanez "Lumea este o minciună" sau esențiala aserțiune a filosofiei vedice: "Lumea este iluzie (Maya)". Acestui punct de vedere i se potrivește de minune un alt proverb, grecesc, care conchide: Dacă lumea este o minciună, Dumnezeu vrea ca oamenii să mușamalizeze lucrurile" [Barnes, 1994:75]. * În consecință, cu privire la ancorarea minciunii în spațiul cosmic și social, pe de o parte, în timpul fizic și istoric, pe de altă parte
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
necesitate este rodul unei mulțimi de motive serioase care, într-un context sau altul, nu pot fi ocolite. În ultimă instanță, această funcție a minciunii derivată din imperativele "vieții ca o pradă" este mai mult decît sugestiv sugerată de un proverb rundi: "Omul care nu minte nu-și poate hrăni copiii". Minciuna ca joc (întrecere, competiție, luptă etc.) asociază capacitatea de a minți cu virtutea inteligenței, a imaginației și a creativității, a inventivității și talentului etc., pusă atît în slujba binelui
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]