4,155 matches
-
propria persoană, de mediul familial, de mediul natural, de mediul școlar, de mediul social), execută corect comenzi verbale simple (ia, stai jos, închide / deschide ușa), pronunță parțial corect cuvinte/propoziții pe baza comenzilor verbale recepționate; formulează cu suport ilustrativ și psihopedagogic, propoziții simple, corecte din punct de vedere gramatical și logic, ca răspuns la întrebarea „ce face?”, „cum?”, „cand?”, „unde?”; pronunția reflectată (prin imitație) este mai bine dezvoltată decât pronunția independentă; utilizează comunicarea non-verbală; prezintă dificultăți în ordonarea cuvintelor pentru alcătuirea
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cadrelor didacticetc " 1.1. Locul didacticii științelor juridice și administrative în sistemul de formare inițială a cadrelor didactice" În ceea ce privește formarea inițială a cadrelor didactice, aceasta se va realiza organizat, în sistemul Departamentelor pentru Pregătirea Personalului Didactic. Structura curriculară a modulului psihopedagogic cuprinde o serie de discipline omogene ca procesualitate și finalitate: psihologie educațională, pedagogie, didactica specialității și practica pedagogică. Deși formarea inițială a cadrelor didactice ar trebui însoțită și de o serie de discipline cu caracter opțional (elemente structurale indispensabile ale
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
o serie de discipline omogene ca procesualitate și finalitate: psihologie educațională, pedagogie, didactica specialității și practica pedagogică. Deși formarea inițială a cadrelor didactice ar trebui însoțită și de o serie de discipline cu caracter opțional (elemente structurale indispensabile ale modulului psihopedagogic), informațiile și competențele didactice esențiale formate și dezvoltate prin intermediul disciplinelor cu caracter obligatoriu pot constitui o premisă favorabilă a viitoarei cariere didactice a absolvenților. Pentru majoritatea absolvenților instituțiilor de învățământ superior, importanța modulului psihopedagogic este minimalizată de credință sau, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
opțional (elemente structurale indispensabile ale modulului psihopedagogic), informațiile și competențele didactice esențiale formate și dezvoltate prin intermediul disciplinelor cu caracter obligatoriu pot constitui o premisă favorabilă a viitoarei cariere didactice a absolvenților. Pentru majoritatea absolvenților instituțiilor de învățământ superior, importanța modulului psihopedagogic este minimalizată de credință sau, mai corect spus, de reprezentarea socială potrivit căreia profesorul eficient este produsul interacțiunii dintre trăsăturile înnăscute de personalitate și tactul pedagogic izvorât din intuiție și că, pentru aceste temeiuri, cadrul didactic nu necesită o pregătire
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
potrivit căreia profesorul eficient este produsul interacțiunii dintre trăsăturile înnăscute de personalitate și tactul pedagogic izvorât din intuiție și că, pentru aceste temeiuri, cadrul didactic nu necesită o pregătire suplimentară (specială). Preconcepția anterioară poate fi contracarată prin apelul la argumente psihopedagogice concretizate în studiile dedicate carierei didactice, care atestă că rolul suportului informațional, al pregătirii metodice și al antrenamentului practic, incluse în programul de formare inițială, este fundamental. O analiză științifică a cauzelor nereușitei în cariera didactică (vezi Birkinshaw, 1995) identifică
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
adică să fie capabil să ordoneze și să prezinte logic-progresiv informația, și, de asemenea, să se adapteze ușor diferitelor niveluri de înțelegere și de receptare. Întregul nostru demers metodic se va orienta și către atingerea și dezvoltarea unor asemenea competențe psihopedagogice. Observația anterioară trebuie luată în considerare, cu atât mai mult cu cât specificul informației didactice din științele sociale este unul clar determinat: transinformativ. Această caracteristică evidențiază o dublă determinare a informației, pe circuitul informație empirică-informație științifică-informație didactică (pregătită pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
lor prin contribuția la viața intelectuală a școlii, la calitatea instrucției în general, la progresul profesiunii lor. (Am optat pentru acest set de standarde cu referințe bogate din domeniile științelor sociale aplicate, pornind și de la premisa unor interpretări cu nuanță psihopedagogică, deci cu accente specifice psihologiei dezvoltării/psihologiei vârstelor, produs al pragmatismului american, dar prelucrat, în aceeași măsură, și sub auspiciile exigențelor mediului educațional românesc în cadrul Proiectului de Reformă al Învățământului Preuniversitar, cofinanțat de Guvernul României și de Banca Mondială; a
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Curriculumul Național. În acest document se specifică: „Aria curriculară oferă o viziune multiși/sau interdisciplinară asupra obiectelor de studiu. Curriculumul Național din România este structurat pe șapte arii curriculare, desemnate pe baza unor principii și criterii de tip epistemologic și psihopedagogic. Aceste șapte arii curriculare sunt: • limbă și comunicare; • matematică și științe ale naturii; • om și societate; • arte; • educație fizică și sport; • tehnologii; • consiliere și orientare”. Obiectivele curriculare sau specifice sunt caracteristice diferitelor obiecte de învățământ, fiind asociate cu conținuturile în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dobândite în etapa anterioară” (Potolea, 1983). Sintetic, particularitățile strategiei sunt următoarele (Iucu, 2001): • strategia presupune un mod de abordare a unei situații de instruire specifice, atât din punct de vedere psihosocial (relații și interacțiuni), cât și din punct de vedere psihopedagogic (motivație, personalitate, stil de învățare etc.) - reprezentările și convingerile psihopedagogice ale cadrului didactic sunt elemente determinante în construcția strategiei; • prin intermediul strategiei se raționalizează conținuturile instruirii, determinându-se totodată structuri acționale pertinente atingerii obiectivelor prestabilite - programarea ca activitate distinctă este subînțeleasă
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
următoarele (Iucu, 2001): • strategia presupune un mod de abordare a unei situații de instruire specifice, atât din punct de vedere psihosocial (relații și interacțiuni), cât și din punct de vedere psihopedagogic (motivație, personalitate, stil de învățare etc.) - reprezentările și convingerile psihopedagogice ale cadrului didactic sunt elemente determinante în construcția strategiei; • prin intermediul strategiei se raționalizează conținuturile instruirii, determinându-se totodată structuri acționale pertinente atingerii obiectivelor prestabilite - programarea ca activitate distinctă este subînțeleasă; • strategia presupune o combinatorică structurală în care elementele de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ar rezulta din combinațiile diviziunilor fiecărui criteriu: C = 3 x 3 x 3 x 3 x 3 x 3 = 729 de strategii posibile. „Aceste strategii rezultate în urma combinărilor multiple ale elementelor detaliate alcătuiesc posibilul acțional didactic.” (Manolescu, 2000) „Dincolo de competențele psihopedagogice implicate, procesul de construcție al strategiilor de instruire implică o serioasă concentrare pe problema de tip decizional și o atentă focalizare pe ceea ce în mod curent denumim reprezentarea complexă și deschisă a proceselor de învățare implicate. Exploatarea atentă a multiplelor
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
activitatea și nivelul pregătirii elevului. Ele completează datele furnizate de metodele tradiționale (Stoica, 2001). Observarea sistematică a comportamentului elevului Se realizează prin: - fișa de observații curente; - fișa de evaluare (calitativă); - scara de clasificare; - lista de control/verificare; - fișa de caracterizare psihopedagogică (la final de ciclu). Observarea este adesea însoțită de aprecierea verbală asupra activității/răspunsurilor elevilor. Investigația • reprezintă o posibilitate pentru elev de a aplica în mod creator cunoștințele și de a explora situații noi de învățare; • este limitată la o
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
abilităților de comunicare. Gruparea elevilor după capacitate intelectuală și distribuirea sarcinilor diferențiat este o practică nocivă și perimată pentru că determină mutății negative ale personalității. Pentru rezolvarea problemelor legate de formarea grupurilor s-a constituit sociometria fundamentată sociologic și psihologic. Aplicarea psihopedagogică a metodei sociometrice este legată de numele lui Moreno. Cercetând capacitatea elevilor de a fi sociabili, sociometria identifică: * Autonomia membrilor grupului; * Intensitatea controlului exercitat de conducerea grupului; * Flexibilitatea la deciziile grupului; * Tonul hedonic; * Omogenitatea grupului; * Nivelul încrederii între membrii echipei
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
integrare școlară a elevilor depind, Într-o mare măsură, de calitatea mediului școlar, personalitatea cadrelor didactice și Îndeosebi măiestria lor pedagogică, colaborarea școlii cu familia și ceilalți factori instituționali cu valențe educative. Fără Îndoială, un loc aparte Îl dețin: asistența psihopedagogică; sprijinirea elevilor cu tulburări comportamentale. Aceste modalități pot fi utilizate, cu bune rezultate, și de către cadrele didactice-Învățători și profesori de diferite specialități. În integrarea școlară a elevilor cu tulburări de comportament, educatorul trebuie să pună accent pe prezent și nu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
În procesul educației elevilor cu tulburări de comportament, rolul fundamental al educatorului este de a-și ajuta elevii. Pentru ca educatorul să poată realiza acest lucru este necesar ca el să prezinte anumite caracteristici de personalitate și să aibă o pregătire psihopedagogică adecvată. În ceea ce privește caracteristicile de personalitate, educatorul trebuie să aibă anumite deprinderi sociale și pedagogice, să fie capabil să poată comunica cu orice individ, indiferent de nivelul de pregătire și de manifestările psiho-comportamentale ale acestuia. În acest scop, el trebuie să
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
din jur, să fie deschis la schimbare și capabil de a tolera ambiguitatea, să aibă simțul umorului, capacitate empatică, precum și capacitatea de a accepta oamenii așa cum sunt ei, cu calități și defecte. Educatorul trebuie să aibă și o solidă pregătire psihopedagogică. Activitatea educativă, În general, și Îndeosebi cea cu copiii cu tulburări de comportament, necesită o foarte bună cunoaștere a naturii umane. El trebuie să cunoască foarte bine atât teoriile personalității, cât și metode de cunoaștere ale acesteia.
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
sunt încredințați, ci și al părinților acestora, precum și al tinerilor din sat, pentru care trebuie să constituie un exemplu de seriozitate, de muncă și de comportament civilizat. Regretatul profesor Alex. Gr. Ostafi, care ne a călăuzit pașii în însușirea disciplinelor psihopedagogice și ne-a introdus în tainele mirifice ale profesiei de învățător, ne atrăgea deseori atenția asupra faptului că învățătorul nu este un simplu funcționar, el este o personalitate cu înalte răspunderi sociale și morale, și nu-i este permis să
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
elevilor, solicitări de servicii sau bunuri de la elevi și părinți, utilizarea unui comportament dezonorant. Greșeli cu urmări grave se fac la angajarea în învățământ a maiștrilor instructori, cei ce des fășoară lucrările practice cu elevii. Lipsiți de o minimă pregătire psihopedagogică și metodică, inculți și fără o educație elementară, mulți dintre ei folosesc în relațiile cu copiii atitudini și expresii greu de imaginat. Am cunoscut un asemenea „profesor”, cum pretindea să i se spună, care venea beat la școală, fuma și
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
capacități intelectuale, blocându-le încercarea de înțelegere și asimilare a informațiilor. Mult mai târziu, când se afla în cursul superior al școlii normale, când contactul direct cu clasa de elevi se realiza prin formele de practică pedagogică, pe fondul cunoștințelor psihopedagogice Dumitru Dascălu a înțeles adevărata dimensiune a universului didactic, în care pregătirea teoretică și practică a învățătorului, pe de o parte, și structura personalității lui, pe de altă parte, constituie fundamentele pentru cultivarea unor relații adecvate, de optimă eficiență, între
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în vedere autoritatea întemeiată pe calități profesionale și morale și nu cea impusă prin violențe verbale și fizice. Cine nu este capabil să se impune în fața clasei de elevi, nu are ce căuta în sfera activității educative - gândește el. Pregătirea psihopedagogică și metodică a oricărui profesor, și mai cu seamă a celor ce sunt și diriginți, este considerată de Dumitru Dascălu cea de a doua condiție de căpătâi pentru desfășurarea activității educative. Educația copiilor și adolescenților nu se poate face după
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Catedra lui, inclusiv dirigenția, a fost preluată de un coleg cu mai puțină experiență și cu o viziune mai lejeră asupra rigorilor pregătirii viitorilor învățători. Foștii lui elevi s-au bucurat că aveau mai multe libertăți, că exigențele privind pregătirea psihopedagogică și practică se situau la cote convenabile lor, iar de primul lor diriginte au uitat. La întâlnirile întâmplătoare cu colegii care predau la fosta lui clasă Dumitru Dascălu afla lucruri care îl mâhneau. Clasa pe care o pornise pe un
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de specialitate. Volume publicate: Pedagogie și axiologie (Editura Didactică și Pedagogică, 1995), Pedagogie (Editura Polirom, 1996; ediția a IIa revăzută și adăugită, 2002), Educația religioasă. Conținut și forme de realizare (Editura Didactică și Pedagogică, 1996), Minciună, simulare, contrafacere. O perspectivă psihopedagogică (Editura Polirom, 1996), Educația religioasă. Repere teoretice și metodice (Editura Polirom, 1999), Educația. Dimensiuni culturale și interculturale (Editura Polirom, 2000), Istoria pedagogiei. Idei și doctrine pedagogice fundamentale (Editura Polirom, 2001), Timp și temporalitate În educație. Elemente pentru un management al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
În care se sacrifică o componentă În beneficiul celeilalte!). Ar fi bine ca studentul să opteze și să se formeze de la Început pentru cariera didactică (după un necesar test de aptitudini), urmând planuri de Învățământ distincte, În care ponderea disciplinelor psihopedagogice să fie redimensionată. În universitățile occidentale care pregătesc profesori, ponderea formării pedagogice prin discipline specifice este incomparabil mai mare decât la noi, mergând până la 60% din totalul disciplinelor. Studentul este determinat să fie conștient de ceea ce-l așteaptă printr-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
didacticizare și transcodare pedagogică prin chiar disciplinele de specialitate. Viitorii profesori sunt pregătiți pentru situații deschise, fiind În stare să-și construiască singuri programe sau elemente curriculare (manuale, suporturi de curs etc.), acestea nemaifiind impuse de la „centru”. La noi, pregătirea psihopedagogică este una de rabat, facultativă, suplimentară, o corvoadă În plus pentru student, care, doar ca o măsură de precauție, urmează „facultativ” și modulul psihopedagogic. Aproape toți studenții visează că vor ajunge poeți, critici, filosofi, cercetători etc. În realitate, aproape toți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
sau elemente curriculare (manuale, suporturi de curs etc.), acestea nemaifiind impuse de la „centru”. La noi, pregătirea psihopedagogică este una de rabat, facultativă, suplimentară, o corvoadă În plus pentru student, care, doar ca o măsură de precauție, urmează „facultativ” și modulul psihopedagogic. Aproape toți studenții visează că vor ajunge poeți, critici, filosofi, cercetători etc. În realitate, aproape toți studenții universității ajung profesori și conștientizează importanța pregătirii psihopedagogice după ce au terminat o facultate. Eu Însumi am trecut printr-o mică dramă În contactul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]