3,728 matches
-
considerat un fundament al construcției basmului, epopeii sau romanului, deplasarea în sine fiind axul. Voinicul intuiește breșele între spațiul profan și cel sacru, pentru că este un ales și caută acele locuri vulnerabile prin vecinătatea cu haosul. Unul dintre ele este pustiul, care „întrerupe locurile fertile, reprezentând goluri”. Motivul este întâlnit și în Vechiul Testament, unde pustiul reprezintă „un loc pentru încercări și, mai cu seamă, un loc de rătăcire, în care nu te așezi”. Într-o colindă din antologia lui Constantin Mohanu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Voinicul intuiește breșele între spațiul profan și cel sacru, pentru că este un ales și caută acele locuri vulnerabile prin vecinătatea cu haosul. Unul dintre ele este pustiul, care „întrerupe locurile fertile, reprezentând goluri”. Motivul este întâlnit și în Vechiul Testament, unde pustiul reprezintă „un loc pentru încercări și, mai cu seamă, un loc de rătăcire, în care nu te așezi”. Într-o colindă din antologia lui Constantin Mohanu, flăcăul pornește în căutarea șarpelui care distruge sate și orașe și, după un ritual
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ale funcționalității: prima este a exorcizării prin numire, cea de a doua, la nivel stilistic, este de a construi cadrul magic al tărâmului infernal în care s-a pătruns și de a crea acel mysterium tremendum necesar pentru eficiența leacului. Pustiul pare să fie un decor specific pentru traseul inițiatic, fiindcă el purifică eroul de însușirile umane și are valențele unei cufundări în subconștient. Doar așa călătorul se cunoaște cu adevărat: „A trecut el văi și munți și mări, până când a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să-l căiască” (Plopi - Râbnița - Transnistria) deconspiră sensul iniți- atic, persoana familiară urmând să dispară pentru a fi înlocuită de erou. Resuscitarea și revenirea în planul mundan are nevoie însă de mijlocirea eros-ului, ca punct final al elevației ființei. Pustiul este labirintul inițiatic pentru mezina dintre cele trei surori de baladă „Și ea că-mi ședea,/ Frate, și-asculta/ Și ea n-auza/ Nici popă tocând,/ Nici văcari hăind,/ Vacile scoțând,/ La planiște dând,/ Nici cocoși cântând” (Seaca - Olt). Absența
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
d-asupra-acolo, al colțului dă piatră”. După urcușul chinuitor care îndeplinește condiția suferinței întru inițiere, tinerii ajung în împărăția diavolilor, aflată în străfundurile pământului. Inversiunea planurilor sus-jos arată clar abolirea spațiului fenomenal. Frații nu au mai avut nevoie de hrană prin pustiu fiindcă schimbarea a avut deja loc și ființa istorică a dispărut. Odată povestirea ajunsă la intrarea în munte imaginea devine foarte vie prin invocarea privirii și prin reluarea obsedantă a elementului de peisaj. Piatra devine cer în sintagma „seninuri de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unde se fălește cerbul, îl zărește și își confirmă calificarea pentru planul sacru, aleargă acasă pentru a se înarma potrivit vânătorii arhetipale (arc și săgeată) și începe o perioadă cathartică: „La vânat să-mi iasă/ Pe munții Nistrului/ Și ai pustiului”. Peregrinarea prin geografia specific inițiatică este încheiată în mijlocul săptămânii, ca echivalent temporal al centrului cosmogonic și are aceleași semnale meteorologice: nori și ceață. Abia acum flăcăul regăsește urma animalului sacru, traseul lui condu- cându-l prin locuri inaccesibile, până la apa vie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fete surori, „stabilesc o conexiune între plecarea fetelor, culesul florilor și preparativele pentru căsătorie: «Trei surori la flori/ Flori ca să culeagă/ Chite să-mpletească/ Dă nuntă gătească» (Ciuperceni - Turnu Măgurele)”. Intenția maritală le poartă însă pe fete mai întîi în pustiul inițiatic: „La flori să culeagă/ Din Pădurea Neagră” (Orlea - Gorj), unde se integrează condiției primare: „Joi în sărbători,/ Mi-a plecat la flori,/ Flori ca să culeagă,/ Coroane să-și facă,/ Să sempodobească,/ La horă să iasă./ Verde-o viorea,/ De-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
crepusculul ritual al momentului existențial de prag, dă glas etapei de izolare și smulgere din mediul familial figurat de cuib și creanga pe care a fost construit. Rămasă în mod brutal fără liantul cu lumea cunoscută, pasărea apare marcată de pustiul inițiatic și de dorul ce însoțește, la nivel psihologic, ruptura de nivel. În colinda Voinic căutat prin munți IV (117), ipostaza avimorfă este provocată de fecioara însăși, semn că inițierea s-a produs deja: „«Fă-mă, doamne, ce mi-i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
morții”. Câmpiile inițiatice iau forma deșertului paroxistic, instaurat de repetiția tautologică „pustii goale”. De fapt, vidul de la granița dintre lumi acoperă două registre ale percepției, cel orizontal, deschis vederii limitate și cel cognitiv, golul spațial având o implicație ontolo¬gică. Pustiul inițiatic este lipsit de dimensiunea animată, fiindcă trecerea existențială este solitară și individuală. Absența orașelor, a satelor și a oamenilor instaurează nevoia unei întemeieri, câmpia deșertică trebuie redată planului social de un erou civilizator. Toate aceste implicații constituie motorul inițiativei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
paradisiace în plan uman și comandă o ridicare a condiției umile până la statutul regal, adică cere un mire pe măsura fetei inițiate. Construirea drumului de aur folosește energiile sacre (metalul indică apartenența divină) pentru a provoca o armonie muzicală. Supunerea pustiului și convertirea lui spre o utilitate socială constituie o fază anterioară în ierarhia capacităților pe care trebuie să le dovedească eroul. În balada Cea fată de frânc I (20) mireasa potențială cere mult: „de-o vie pe mare,/ Cu nouă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
clerul în frunte cu domnul lor Grigore Ghica, împotriva încălcării hotarelor țării, demonstrând Porții că Austria a cuprins două ținuturi întregi din pământul Moldovei, în loc de o fâșie îngustă, necesară pentru deschiderea unei căi de comunicație, dară protestările moldovenilor răsunau în pustiu, fiindcă diplomația austriacă vărsa aur îmbelșugat, pentru a face pe turci de a nu le băga în samă. Și așa s-a întâmplat ceea ce, după constelația de atunci, nu se putea împiedica: cesiunea celor două ținuturi de hotar, pe care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
penetrată și Comunitatea Europeană: șuții carpato-dadanubieni, romi au ba, îs deja judicios diseminați prin ea și se bucură de o mediatizare corespunzătoare. Știa ea ce știa Betrana hahaleră Staliniană când opera cu simbolicul număr 20, jumătatea anilor de rătăcire în Pustiul Sinaitic indicând. Mai adaugă 100 și obții vârsta biblicului său Strămoș Abraham, iar de scazi 7, pitagoreciana cifră, din 2017, data sărbătoririi Veroluției Bolșevicioase, îți iese termenul "a quo" își va cumpăra vecinul meu Mardare bericile în euro. Pe omul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
intimitate/ ar sări în aer sediile tuturor ministerelor/ ambasadorii tuturor statelor s-ar simți ofensați în numele popoarelor lor/ și și-ar retrage hârtiile aurite de acreditare/ apariția ta integrală în epocă ar modifica clima pe glob/ ar topi calotele glaciare, pustiurile lumii toate ar înflori/ s-ar înfăptui noua ordine economică pe planeta Pământ/ încetișor, încetișor...". Fragmentul din care am citat se numește "Cutia planetară de viteze". Și au trecut 30 de ani de atunci, iar în tot acest răstimp, oriunde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ajute și nouă să fim mai credincioși, mai puternici În credință, cu mai multă râvnă către cele sfinte să fim, mai buni, mai milostivi. Ieșim din peșteră sărutând pereții, slăvim pe Dumnezeu și plecăm. Mănăstirea Hozeva Această mănăstire este În pustiul Hozevei. Cu anevoie se urcă la ea. Aici s-au nevoit mulți sihaștri printre care și Sf. Ioan Iacob Românul. Sf. Ioan a trăit 48 de ani. Acest sfânt din pruncie a rămas orfan de părinții trupești. L-a crescut
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
trupește dar mai mult sufletește. Și el și-a dorit să meargă În pelerinaj la Sfintele Locuri. Și când a rânduit Bunul Dumnezeu a ajuns și acolo. Vizitând și văzând sfințenia locului a căutat să rămână acolo. A rămas prin pustiul Iordanului, apoi s-a nevoit la Mănăstirea Sf. Ana, la Hozeva. El a fost Înger și Poet. A scris multe poezii de suflet. Plângi cu inima și sufletul, nu numai cu ochii, când citești frumoasele și duioasele lui rânduri. O
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ceresc și să-și ia rămas bun de la el. A fost Înmormântat În fața mănăstirii unde se nevoia. După 20 de ani s-a arătat În vis unei femei credincioase dintr-o țară străină: „există un sfânt, la o mănăstire din pustiul Hozeva, să-l dezgroape”. Așa i s-a arătat de câteva ori. Ea a povestit preotului și acesta i-a spus să meargă În pelerinaj. Și când a venit a cunoscut locul din vis. A adus la cunoștința preotului În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
o mireasmă plăcută cu bun miros. Și așa s-a arătat În vis la o altă persoană străină și bogată să facă un sicriu bun și deosebit, cu sticlă pe părțile laterale, ca să fie pus sfântul care se află În pustiul Hozeva. Și s-a făcut Întocmai cum s-a arătat În vis. Acum sfântul este pus Într-un sicriu prin care se vede. Vine multă lume și Îngenunchează la sicriul cu sfintele moaște ale Sf. Ioan Iacob Românul. Acestea sunt
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
iubea mult și-și iubea semenii. Muntele cu peșteri unde se nevoiesc pustnicii Tot În acea peșteră s-a nevoit și Sf. Prooroc Ilie. Îi aduceau corbii pâine și cașcaval. Doamne, ce minune! Peștera este În coasta unui munte În pustiul Hozeva. Cu multă anevoie se urcă la peșteră. Acum sunt vreo trei călugări. Sunt râvnitori la rugăciune și milostenie. Sunt foarte ospitalieri deși sunt foarte săraci. Te miri cum trăiesc. Cu cuvântul lui Dumnezeu cred. Asta-i ține cu suflare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ale Maicii Domnului nu ne uită pe noi păcătoșii. Să dea Domnul să avem și noi râvna rugăciunii pe care o au sfinții. Și să facă Domnul cu Darul Lui ca să ne mântuim cu toții. În acești munți și În acest pustiu nu crește nimic. Nici un fel de vegetație. Totu-i piatră și nisip. Grozav de aspră e viața pustiului. Puțin mai jos, la vreo 12 m sau mai mult, trecea ca un izvoraș un firicel de apă. Ține viața la mulți
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pe care o au sfinții. Și să facă Domnul cu Darul Lui ca să ne mântuim cu toții. În acești munți și În acest pustiu nu crește nimic. Nici un fel de vegetație. Totu-i piatră și nisip. Grozav de aspră e viața pustiului. Puțin mai jos, la vreo 12 m sau mai mult, trecea ca un izvoraș un firicel de apă. Ține viața la mulți. Tot Dumnezeu o trimite și pe ea sufletelor care se nevoiesc În pustiu. Muntele Eleon sau Muntele Măslinilor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Grozav de aspră e viața pustiului. Puțin mai jos, la vreo 12 m sau mai mult, trecea ca un izvoraș un firicel de apă. Ține viața la mulți. Tot Dumnezeu o trimite și pe ea sufletelor care se nevoiesc În pustiu. Muntele Eleon sau Muntele Măslinilor Este la o distanță de vreo 3 km de Ierusalim. I se mai spune și Muntele Măslinilor că are mulți măslini: 550. De pe platoul acestui munte atât de frumos poți vedea toată splendoarea Ierusalimului și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
plăcut lui Dumnezeu. Oricum, a meritat să urc Muntele Sinai, am câștigat multă experiență cu mine Însămi. Dar pe lângă experiență și multe altele, am văzut și simțit și Mâna lui Dumnezeu care m-a ajutat. Nu m-a părăsit În pustiul muntelui și În Întunericul nopții. Fiind singură, doar câte o pasăre de noapte se mai auzea. Vedeți cât de Bun este Domnul!? Ce curaj mi-a dat, n-o să uit cât trăiesc. Parcă mi s-a Înrădăcinat mai puternic credința
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și munții care sunt atât de frumoși și colorați. Mulțumim lui Dumnezeu pentru toate și-L rugăm să fie cu noi În călătoria noastră și În viața pământească. Ne urcăm În mașină, facem semnul Sfintei Cruci și pornim. Am văzut pustiul Egiptului și munții colorați, că așa-s pietrele și pietroaiele acolo: crem, grena, verzi și gri. Oricum, mie mi-a plăcut, am văzut forme de relief foarte interesante. Am trecut pe lângă Marea Roșie. A oprit puțin mașina vreo 15 minute. Am
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Celei de-a treia Persoane i s-a făcut milă de el și s-a oprit lângă el să-i dea o mână de ajutor. Chiar dacă era de alt neam, n-a contat și milă i-a fost. Mergând prin Pustiul Hozevei spre Peștera Sf. Ioan Iacob Românul am văzut și Muntele Ispitirii. Este foarte Înalt și abrupt. Cu mare anevoie se urcă pe munte. Era spre seară și nu se Îngăduia urcarea pe munte. Este foarte pietros, stâncos și chiar
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
foarte Înalt și abrupt. Cu mare anevoie se urcă pe munte. Era spre seară și nu se Îngăduia urcarea pe munte. Este foarte pietros, stâncos și chiar periculos. M-a dus gândul la Domnul Iisus cât a suferit acolo, În pustiul arzător fără pic de vegetație, fără apă. Soarele dogorea, caniculă mare. Și nici gura să o uzi cu apă nu puteai. Greu de suportat. El, Domnul Iisus așa a suportat nemâncat și Însetat. Și pe deasupra mai vine și diavolul să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]