4,392 matches
-
un mare laș. Politicos, Fărcășanu mă invită să mergem alături. Acolo, cum ne vede, brunetul sare cu gura la mine că nu-s pe nici un tabel, că mi-a mai spus și rîndul trecut, dar că-mi place să le răpesc timpul. Un moment! fac eu un gest ferm, să-l opresc pe brunet, apoi iau telefonul, formez numărul combinatului și cer biroul șefului Serviciului administrativ. Vorbiți cu Condurache, spun, întinzînd receptorul spre Fărcășanu. Știu sigur că tabelul a fost trimis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mame răsfățate, ca ea să mai poată rezista. R[ainer] mi-a spus că s-ar putea să fii obligată să pleci de la Paris, să te duci și mai departe. Spune-le atunci americanilor de acolo să vină să mă răpească și pe mine, ca pe marile personalități, căci sunt și eu o mare personalitate, mama Monicăi, deci spune-le să vină să mă răpească prin mijloacele cunoscute! Noapte bună. Mica, scumpa mea dragă! M. 88-89/1948 Marți, 30 noiembrie [1948
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să te duci și mai departe. Spune-le atunci americanilor de acolo să vină să mă răpească și pe mine, ca pe marile personalități, căci sunt și eu o mare personalitate, mama Monicăi, deci spune-le să vină să mă răpească prin mijloacele cunoscute! Noapte bună. Mica, scumpa mea dragă! M. 88-89/1948 Marți, 30 noiembrie [1948] Mouette, uneori când tristețea pune stăpânire pe mine ca o boală necruțătoare, mă gândesc, făcându-mi apăsat cruci mari, că n-am să te
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-i exclus, nu? Se poate întâmpla ca trenul nostru să explodeze, pe drumul înapoi spre New York. Sau un criminal cu topor să intre peste noi în casă... sau... eu aș putea fi luată drept spion guvernamental și aș putea fi răpită de o bandă de teroriști străini... Și cui i-ar rămâne toate bunurile mele? Dumnezeule, Luke are dreptate. E o problemă care trebuie soluționată extrem de rapid. — Becky? Ești bine? Ridic privirea și îl văd pe Luke punându-și paltonul. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de piele, când a început să urle ca din gură de șarpe. Nu să scâncească suav și drăgălaș. Nici să se vaiete finuț, cu decență. Nu, m-a cadorisit cu un zbierăt din toți bojocii, gen Femeia asta m-a răpit, chemați poliția! N-aveam la mine nici un biberon și nici un scutec, așa că a trebuit să mă reped până pe Fulham Road și, în clipa în care am ajuns acasă, eram roșie la față și gâfâiam, Suze începuse să plângă, iar Ernest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pe evrei de proxenetism avea menirea de a „demasca” lipsa de moralitate a primelor și setea de bani a ultimilor. Dar nu numai disprețul creștinilor față de comunitatea evreiască trebuia să crească, ci și ura. Pentru asta, proxeneții evrei trebuiau să răpească, să recruteze, să corupă și să oblige la prostituție nu doar fete evreice, ci și tinere creștine, sărace și inocente. La sfârșitul secolului al XIX-lea, scriitorul român Ion Ghica a excelat În astfel de acuzații. „O mulțime de aceste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de carne vie, abuzând de „biete fete creștine” <endnote id=" (718)"/>. În mod surprinzător, această imagine a evreului a supraviețuit până În era contemporană. În 1968, de exemplu, la Orléans au fost Înregistrate tulburări Împotriva comercianților evrei, acuzați că ar fi răpit tinere franțuzoaice și le-ar fi vândut unor case de toleranță din Orientul Apropiat <endnote id="(138)"/>. 7. Port și stigmat vestimentar Steaua galbenă În șase colțuri În 1994, Într-un interviu publicat de revista franceză La Vie (nr. 2546
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
literară. În nuvela fantastică Pe strada Mântuleasa (scrisă În 1955), Oana „nu este făptură de-a lui Dumnezeu”, ci o „fată de jidovi”, „sămânță de uriaș”, o „namilă de femeie” de „doi metri și patruzeci”, o nimfomană de o frumusețe răpi toare, cu o „față blândă și dulce, ca de zeiță”. „Pase-mi-te, tu te tragi din Uriași Jidovi - Îi spune Oanei o țărancă vrăjitoare -, ăi de l-au schingiuit pe domnul nostru Isus Christos, că doar ăia erau atât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
folosit nici un document din arhiva județeană Botoșani. Cu toate acestea, în tratarea subiectului nostru referitor la faptele din 1 iulie 1940 de la Dorohoi, intențiile noastre sunt următoarele: să explicăm contextul în care s-a făcut retragerea trupelor române din teritoriile răpite de Uniunea Sovietică, subliniind starea de spirit a soldaților și populțaiei românești; să arătăm în ce au constat concret faptele de la Dorohoi, autorii acestor fapte, atitudinea populaței românești și mai ales atitudinea autorităților locale. Fără a nega tragedia evreilor din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fost surprinși de trupele motorizate sovietice și că multe unități militare române au fost dezarmate și umilite de sovietici. De asemenea, se făcea cunoscută nemulțumirea românilor refugiați față de atitudinea guvernului român pentru că, deși se cunoștea intenția URSS de a ne răpi Basarabia, totuși nu a permis evacuarea cu luni de zile înainte a familiilor funcționarilor publici și a populației civile. Evacuarea s-a făcut și pe fondul unei psihoze împotriva evreilor. Confruntați cu o criză gravă, autoritățile au făcut din evrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
consolidat încrederea în generalul Antonescu. În aceste condiții, ideea că regimul antonescian a avut sprijinul masiv al populației trebuie privită cu rezerve. Antonescu era privit cu încredere de către majoritatea populației, pentru restabilirea ordinii și mai ales pentru eliberarea teritoriilor românești răpite de sovietici în anul 1940, dar continuarea războiului departe de granițele țării, dificultățile economice, pierderile umane iar rezultatele au fost: 3446889 de voturi pentru și doar 68 de voturi împotrivă. 213 suferite în timpul operațiunilor militare, a modificat starea de spirit
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
eliminarea evreilor din diferite domenii de activitate. Legile ulterioare anului 1942, preconizau măsuri administrative, organizatorice, de întreținere și valorificare a bunurilor expropriate, de organizare a evidenței asupra bunurilor neexpropriate și de pregătire a condițiilor pentru extinderea românizării. După dezrobirea teritoriilor răpite de sovietici în 1940, „opera de refacere economică și de reintegrare a elementului românesc în viața economică devenea o necesitate, pentru care a fost conceput un program de mari proporții. Programul includea aplicarea politicii de românizare și a început concomitent
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de evacuare. Refugiații spun că cedarea Basarabiei s-a făcut fără să se țină seama de interesele populației românești și fără ca evacuarea să fie organizată. Se aduc învinuiri guvernului român pentru că deși se cunoșteau intențiile Uniunii Sovietice de a ne răpi Basarabia, totuși, nu a permis evacuarea cu luni de zile înainte a familiilor funcționarilor publici și a populației civile și chiar au fost sancționați o parte din funcționari care au pus familiile și avutul în siguranță. repeziciunea cu care s-
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În județele Fălciu, Tutova și Vaslui amenințatu de mai multe ori pe amantul ei Blasius Oczkovschi (ungaru), de câte ori a maltratato pe numita, că va pârÎ pe dânsul la Judecătorie, că În timpul unei petreceri În România a omorât pe un domnu, răpind dela mortu un ceasu de auru”. Se pare că individul căutat la Huși era un client mai vechi al pușcăriei de vreme ce documentul continua astfel: „Sa constatatu că numitul (...) În luna lui Noembre 1874, după terminarea osândei penitenciare de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Mihai Boghiță). Discută despre femei. Femeile nu m-au oprit prea mult în viață, spune șoimaru. Mie mi-e dor să-mi văd satul. în drum spre sat se oprește, totuși, pentru o femeie. Femeia, fiică de boier, a fost răpită de niște ruși. Rușii vorbesc rusa. E un film realist.) Femeia țipă extrem de fals. (Nu e un film realist.) Rușii intenționează s-o batjocorească, dar șoimaru o salvează la timp. Violul împiedicat în ultimul moment e una dintre situațiile fundamentale
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Acasă, nu rămînem cu foarte mult. Celelalte filme sînt O zi bună de plajă al lui Bogdan Mustață, Lecția de box al lui Alexandru Mavrodineanu și Valuri al lui Adrian Sitaru. în O zi bună..., trei copii cu fețe fioroase răpesc doi adulți cu aer de amărășteni un șofer și o prostituată , îi duc pe malul mării și îi chinuie. Asta-i tot ce vedem în cele zece minute de film. La un moment dat, copiii o tîrăsc pe femeie în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
lor morală de a povesti despre Africa. Pur și simplu nu sînt pregătiți s-o facă. Cel mai bine o dovedesc cuvintele cu care protagonistul african (pescarul acela interpretat de Hounsou) îl cheamă acasă pe fiul său, care a fost răpit de rebeli : Mama ta te așteaptă cu banane coapte. Te așteaptă vaca. Te așteaptă cîinele Babu... . și tot așa. Sună ca o parodie rasistă și, în timp ce o ascultam, parcă îl vedeam pe scenarist stînd pe marginea unei piscine din Beverly
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a făcut mare și e acum directoarea orfelinatului. Foștii ei colegi nu s-au mai făcut mari ; au murit în copilărie (în circumstanțe îngrozitoare) și sînt acum fantomele locului. Copilul Laurei a dispărut și Laura crede că ei l-au răpit. în speranța că o vor conduce la el, îi cheamă din nou la joacă. Se postează într-un colț al sufrageriei, cu fața la perete, și, ca pe vremuri, începe să numere, întorcîndu-se, de fiecare dată cînd ajunge la trei, ca să vadă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și simplu își deschide larg inima. Ca orice poveste bună cu fantome (începînd cu ale lui Henry James), Orfelinatul are inimă e clădit pe emoții adevărate. Căutînd pe cineva care să fie dispus să creadă că fiul ei a fost răpit de fantome, Laura se întîlnește cu alți oameni care au pierdut ființe dragi și au continuat o vreme să le simtă prezența ; după cum îi explică un psiholog, e ceva normal. Citîndu-i-l pe Jung, un alt psiholog (care se dovedește a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de aici nu e nici pe departe la fel de bun ca acela din Fargo. Acolo, un idiot de vînzător de mașini (William H. Macy) angaja doi infractori unul mic și nervos (Steve Buscemi), altul mare și tăcut (Peter Stormare) ca să-i răpească nevasta (scopul lui era să stoarcă de la socru o sumă mare de bani). Dar infractorul cel mic și nervos se dovedea a fi un împiedicat, iar infractorul cel mare și tăcut se dovedea a fi un măcelar. Deși contrastau și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
un pic motivele declinului alcoolic al lui Sebastian : în carte, el bea, pur și simplu, ca să scape de Dumnezeul mamei lui, pe cînd din film se poate înțelege că el începe să bea serios din cauză că sora lui i l-a răpit pe Charles ; deci femeia devine primul cotropitor al paradisului păgîn, pe cînd, în carte, cotropitorul e unul singur Dumnezeu. Același Dumnezeu care i-o răpește lui Charles pe Julia de două ori mai întîi aruncînd-o într-un mariaj sfințit, dar
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
se poate înțelege că el începe să bea serios din cauză că sora lui i l-a răpit pe Charles ; deci femeia devine primul cotropitor al paradisului păgîn, pe cînd, în carte, cotropitorul e unul singur Dumnezeu. Același Dumnezeu care i-o răpește lui Charles pe Julia de două ori mai întîi aruncînd-o într-un mariaj sfințit, dar rece, cu un politician oportunist (care s-a convertit special ca să intre în familia Marchmain), și apoi otrăvindu-i fericirea găsită în adulter. și același
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fie oare copilul eroinei ? (E mai mare cu cel puțin trei ani, dar, în punctul acela, spectatorul are tot dreptul să nu mai aștepte nimic de la Eastwood.) Dar nu e. E complicele terorizat al unui ucigaș în serie care a răpit și a omorît 20 de copii. E bîntuit de flashbackuri. Spre deosebire de prima parte a filmului, care mergea tot înainte, această parte a doua e plină de flashbackuri). E dus la secție și pus să-i identifice, după fotografii, pe copiii
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
n-ar fi scos Dumnezeul nostru și Allahul lor un camion în cale, care ne-a purtat spre liman. Spiritele fiind încordate, am trecut în umorul negru, glumind chiar că acel camion este trimis de niscaiva teroriști porniți să ne răpească. Palpitant! În cele din urmă am hotărât că totul era trecut în program, ca să ne dăm puțin curaj. Dar, la drept vorbind, eram cam... „în pom”. Am ajuns noaptea târziu la Luxor, ne-am cazat, am mâncat și am dormit
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
altfel puteați să mă fi așteptat toată ziua!". Am scrâșnit din dinți la auzul acestei replici lipsite de orice respect pentru pletele albe ale purtătorului pâinii și sării strămoșești. Am urmărit și eu cu sufletul la gură peripețiile ziariștilor români răpiți în Irak, posibilă temă pentru un film palpitant. Gândesc însă că și ce-am "pătimit" eu în cei trei ani la "ziariști străini" ar merita o coproducție internațională, care să surprindă unele momente tragi-comice cu totul și cu totul inedite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]