4,549 matches
-
alte cinci clopote, umplea întreaga vale cu un sunet minunat... (p. 147-151). Demiterea fratelui Elia 27. Atunci, Ordinul Fraților Minori a făcut în așa fel, încât să ajungă plângerea sa la papa Grigore al IX-lea, fiindcă fratele Elia, în răutatea sa, îi supunea pe toți la multe necazuri. Iar papa a ascultat această tulburare din Ordin și l-a demis... și a voit ca imediat să aibă loc o nouă alegere... Papa Grigore l-a demis pentru ca să nu mai fie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sfaturi bune și folositoare spre mântuire... (p. 605-606). Scrisorile lui Inocențiu al IV-lea 38. După ce frații minori și frații predicatori au venit și au realizat atâtea lucruri bune, cunoscute de toată lumea, preoții și clericii diecezani, împinși de invidie și răutate față de acești frați, au înaintat o plângere papei Inocențiu al IV-lea, pentru că nu mai puteau aduna oferte în timpul liturghiilor lor, «fiindcă aceste două ordine celebrează atât de bine liturghiile lor, încât tot poporul merge la ei. De aceea, cerem
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce nu fac rădăcini, după ce au fost scoși mărăcinii, via să producă ciorchini dulci și gustoși. Acei ciorchini care, după ce au fost purificați în teascul răbdării, vor putea fi transferați în crama veșniciei, după ce, asemenea focului, au ars în totalitate răutatea și dragostea răcită a multora, ce vor avea același sfârșit, așa cum au murit filistenii din cauza veninului poftelor pământești. 2. Iată, Domnul, pe când distrugea pământul cu apa potopului, l-a condus pe cel drept prin intermediul unei sărmane arce (cf. Înț 10
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
50,6), și ca soarele strălucitor în Biserica lui Dumnezeu, a luat în mâinile sale candela și trâmbița pentru a-i atrage la har pe cei umili cu dovezile faptelor sale luminoase și să-i scoată pe cei împietriți în răutate din păcatele lor grave, îndreptându-i prin mustrări aspre. În acest mod, inspirat de virtutea carității, a năvălit cu vitejie în tabăra madianiților, adică a acelora care evită judecata Bisericii din dispreț, cu ajutorul aceluia care, încă de când se afla închis
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vinovat: vei fi acuzat de o posteritate eternă"305. Nec tua te sontem tantum modo saecula norint: Perpetuae crimen posteritatis eris. (f. 25-26). Figura lui Iginus dispare încetul cu încetul, se estompează gradual, până a deveni un pitic plin de răutate, în timp ce figura lui Ovidiu atinge proporții gigantice făcând să explodeze limitele timpului și spațiului care-l învăluie. Iginus ajunge simbolul răutății tuturor celor care au determinat relegarea lui Ovidiu și, așa cum se citește printre rânduri, un simbol al lui Augustus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
f. 25-26). Figura lui Iginus dispare încetul cu încetul, se estompează gradual, până a deveni un pitic plin de răutate, în timp ce figura lui Ovidiu atinge proporții gigantice făcând să explodeze limitele timpului și spațiului care-l învăluie. Iginus ajunge simbolul răutății tuturor celor care au determinat relegarea lui Ovidiu și, așa cum se citește printre rânduri, un simbol al lui Augustus însuși, căruia "posteritatea eternă îi va imputa nelegiuirea comisă". 5. Mențiuni literare și aspecte politice Am semnalat deja între unii destinatari
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
feminină ar fi un fenomen anormal, patologic, fiindcă nu se naște din suferință, ci dintr-un "spirit de dominație și de distrugere". Nici Diomo nu se lasă rugat să-și spună părerea: pentru aventurierul cu sânge fanariot, femeia e numai "răutate și viclenie", viclenia fiind "una din funcțiile sexului", care nu ține cont de cultură; ea "înșeală din instinct", chiar și atunci când "nutrește pentru bărbat un sentiment total, absolut, ca pentru o divinitate binefăcătoare și indulgentă". Așa să fie, oare? Rămâne
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sexul întreg") de pe poziția unei concepții radical individualiste, care stipulează dreptul fiecăruia la liberă afirmare. "Nu cred în psihologia sexelor după cum nu cred în psihologia popoarelor", intervine el în dezbatere, pentru a conchide, în spiritul cel mai liberal-raționalist cu putință: "Răutatea n-are sex. Nu există om, ci oameni: domeniul tuturor posibilităților, plămadă de vicii și calități". Atitudinea belicoasă a junelui amorez sfidează însă întreaga comunitate și legile ei sacrosancte, dezvăluind tuturor că "inițierea" a eșuat și că "boala", în loc să se
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
să treacă cu vederea peste detaliile neconvenabile și să plăsmuiască din Lulù (mai precis: din discursul ei de îndrăgostită), ca un alt Pygmalion, o ființă fără nicio asemănare cu realitatea, o ființă "sinceră, spontană", ca "un copil nevinovat", "nepătat de răutatea lumii". În ceea ce o privește pe Lulù, ea face tot ce-i stă în putință pentru a părea în continuare imaculată ca o "icoană", dar trecutul ei de femeie ușoară iese treptat la lumină, mai ales după apariția intempestivă a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
interpretarea acestuia (Skinner) regăsim ideea potrivit căreia Machiavelli nu este interesat, atunci cănd vorbește despre țelurile noului principe, doar de consolidarea propriei poziții, ci și de căștigarea onoarei și a gloriei. Machiavelli nu admite stabilirea unor limite clare în calea răutății principilor pentru a se comporta onorabil față de aliații și supușii lor. Exact la acest lucru nu se poate spera, potrivit lui Machiavelli, pentru că “toți oamenii sunt întotdeauna nerecunoscători, schimbători, tind să simuleze și să disimuleze, să fugă în fața unei primejdii și
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
interpretarea acestuia (Skinner) regăsim ideea potrivit căreia Machiavelli nu este interesat, atunci cănd vorbește despre țelurile noului principe, doar de consolidarea propriei poziții, ci și de căștigarea onoarei și a gloriei. Machiavelli nu admite stabilirea unor limite clare în calea răutății principilor pentru a se comporta onorabil față de aliații și supușii lor. Exact la acest lucru nu se poate spera, potrivit lui Machiavelli, pentru că “toți oamenii sunt întotdeauna nerecunoscători, schimbători, tind să simuleze și să disimuleze, să fugă în fața unei primejdii și
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
interpretarea acestuia (Skinner) regăsim ideea potrivit căreia Machiavelli nu este interesat, atunci cănd vorbește despre țelurile noului principe, doar de consolidarea propriei poziții, ci și de căștigarea onoarei și a gloriei. Machiavelli nu admite stabilirea unor limite clare în calea răutății principilor pentru a se comporta onorabil față de aliații și supușii lor. Exact la acest lucru nu se poate spera, potrivit lui Machiavelli, pentru că “toți oamenii sunt întotdeauna nerecunoscători, schimbători, tind să simuleze și să disimuleze, să fugă în fața unei primejdii și
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
nimeni, înțelegi, nimeni. Și la fel s-a întâmplat și cu Casandra. Crezi că e puțin pentru o fată ca ea să nu poată să se mărite până la douăzeci și cinci de ani? Câtă suferință a adunat în ea și tot atâta răutate...; mă gândeam că Toma, care a crescut tot ca orfan alături de ea, o să-i poată schimba gândurile. Racoviță este și el un Cantacuzin, ce-i drept după mamă, ca și mine, și nu-l văd în stare să izbândească. Dacă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prepus pentru niște lucruri ce le-au adus întâmplările vremii de s-au făcut, cum să se fi făcut cu învățătura și îndemnarea noastră, și fiind măria sa îndemnat de niște obraze mari bisericești și mirenești, pline de zavistii și de răutate, au trimis la noi cu poruncă mare pre duhovnicul lui, pre episcopul Nisis chir Mitrofan Thasitul, carele era sfetagoreț de la mânăstirea Dionisiului, de ne-au zis au să fac paretesis de bună voia mea și să-mi las scaunul, să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fantastice iar inorogul, desenat clar cu cap de capră și un singur corn, sărea prăpastia alergând după om. Desenul nu era deloc frumos, zugravul pusese alături culori care nu se armonizau, prea vii, sărind în ochi. Evident, gândi spătarul cu răutate, Stancăi și celorlalți Brâncoveni le plăcea biserica din Băjești; o înălțase Mareș Băjescu, omul de încredere al lui Matei Vodă Basarab, iar Matei Vodă este stâlpul de care se reazimă pretențiile de neam domnesc ale lui Io Constantin Voievod. Soarele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vremea lui Brâncoveanu tot secretar la spătărie, mereu le amintea vorbele pe care, spunea italianul, le-ar fi rostit voievodul mazilit când pleca: „Dacă aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru păcatele mele, facă-se voia Lui, dar dacă sunt rodul răutății omenești pentru pieirea mea, Dumnezeu să-i ierte pe dușmanii mei, dar păzească-se de mâna nemiloasă și răzbunătoare a judecății Sale”. Când Ștefan Vodă este chemat la Înalta Poartă împreună cu doamna Păuna și coconii săi, el încearcă să se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
le pasă de cei săraci, pentru că își folosesc resursele pentru a genera ură, nu pentru a-i învăța meserie. Ei nu sunt nebuni, pentru că și-au calculat faptele fără nici un pic de emoție. Aceste crime au fost comise din pură răutate, nefiind justificate de nici o rațiune politică, culturală sau religioasă 133. Atunci când au loc tragedii, ne întrebăm adesea de ce un Dumnezeu atotputernic și bun lasă să se întâmple așa ceva. Unul dintre răspunsuri este acela că am primit libertatea de a gândi
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
erau soț și soție. Nemuritori cu toți-n paradis, trimiși au fost pe glie ca să trăiască efemer. Pe când Osiris își izbăvea egiptenii, și zeița mamă a naturii își vedea de opera ei, Sethfratele și cumnatul, conspira plin de invidie și răutate alături de curteni, urzind în ascuns moartea lui Osiris. Un curtean a lui Seth, fidel lui Osirisîi desvălui complotul. La auzul acestor intrigi, zeul reacționă calm, sigur pe el. -Dar este proorocit să se întâmple așa. Este scris. -Slăvite să mergem
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Mefistofel, plecând în trombă. Grațiani luă un glob de cristal, ordonând unor forțe nevăzute. -Să apară dușmanii interni. În glob apăru o șlehtă de boieri care puneau la cale căderea Domnului. -Iată-ți dușmanii Măria-ta. -Ahaaa!Boier Cornea e capul răutăților!Adu-i aici Grațiano. -Mefistofel ai auzit porunca?Adu-i aici pe boierii trădători. În sala tronului se stârni o vijelie care mișca draperiile grele din pluș purpuriu. Tunete și fulgere bizare degajau un fum dens. Din perdeaua de fum
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mângâindu-mi chipul. Atunci mi-am dat seama că alegerea era deja făcută. Câmpiile Elizee. CĂDEREA ÎNGERULUI La începutul începuturilor omul era pur, fără păcate, trăind veșnic tânăr și nemuritor în grădina Edenului, ca înger sfințit cu sfânt duh. Pentru răutate, destrăbălare și necredință, creiatorul l-a pedepsit pe om, alungându-l din paradis, făcându-l muritor. Prea iubitul înger al Spiritului Creiator decăzuse. Suferința, vrajba și dezmățul au pus stăpânire pe pământ. Arhanghelul Mihail-prințul ocrotitor al universului îl avertiză pe
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pereche de izmene... pre care nouă feciori trebuie să o ducă tot atunci între hotare, după care colera ori ciuma se depărtează din acel hotar". Holera ar face parte și ea din ceata Dânselor, cele care "poartă toate boalele, toate răutățile", adică Ielele. Dar potrivit altor opinii, holera, ca și ciuma, ar fi o sfântă, trimisă la mânie de însuși Dumnezeu, drept care se obișnuiește ca acesteia să i se facă pomană în zilele de post. Aceasta este imaginea holerei, așa cum se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
scaiete muscălesc (Xanthium spinosum), care crește pe tăpșane sau pe lângă drumeaguri și despre care se spunea că a apărut odată cu holera, ceea ce înseamnă că e destinată să-i fie de leac. De fapt, însăși înfățișarea buruienii dezvăluie menirea ei, întrucît "răutatea în oamenii cei bolnavi de holeră e așa de urâcioasă și împungătoare ca și ghimpii acestui spin". Unii spuneau că-i de-ajuns ca bolnavul să se tăvălească prin asemenea scăișuri ca să scape de holeră. În Buzău se credea că
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
știam din anii copilăriei. Era mereu foarte gros îmbrăcată, indiferent de anotimp. Purta cu ea un imens sac, căra tot timpul câte ceva. Mai râdeam, copil fiind, de femeia micuță, brunețică, cu fața blândă și surâsul ce putea să ierte orice răutate. Ioana s-a dus de multă vreme. Venise timpul Floricăi. Nimeni nu știa cum a apărut, de unde și ce este cu ea. Sau poate nu vroiau să știe. Florica e îngropată în societatea pe care o acceptă doar pentru că are
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pe pământ, cuprinsă de un fel de criză, apoi, în patru labe, cu capul ascuns în brațele împreunate, a țipat și ea, dar înăbușit, și atunci, urlând întruna și neluându-și ochii de la idol, vrăjitorul a posedat-o repede, cu răutate, fără să se vadă ceva din chipul femeii, îngropat în cutele grele ale rochiei. Singur, cu mintea tulburată, am început atunci să strig și eu în neștire, da, am urlat de spaimă către idol, până când am fost zvârlit cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
erau închinate, și durerea sau lipsa durerii, lipsa durerii nu-i oare totuna cu bucuria, i le datoram tot lui, și chiar, da, chiar dorința, când, aproape în fiecare zi, eram de față la acel act impersonal și plin de răutate, pe care-l auzeam fără să-l văd, căci trebuia să mă întorc cu fața la zid, dacă nu voiam să fiu bătut. Dar, cu obrazul lipit de sare, sub umbrele bestiale care se zvârcoleau pe pereți, ascultam lungul țipăt, gâtul mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]