17,784 matches
-
necesită formarea unei emulsii, deci adaosul de compuși tensioactivi [16] cu toate riscurile legate de obținerea ei și grijile tehnologice în plus. 3.1.4. Iradierea O metodă posibilă, doar studiată nu și aplicată efectiv, constă în tratarea apei cu radiație electromagnetică, ultravioletă ori ionizată. într’adevăr, radiația ultravioletă are un efect bactericid, cu eficacitatea maximă la 253,7 nm [16]. Limita care a interzis aplicarea metodei constă în absorbția puternică de către apă a radiației, în detrimentul dozei rezervate organismelor, aceea activă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
compuși tensioactivi [16] cu toate riscurile legate de obținerea ei și grijile tehnologice în plus. 3.1.4. Iradierea O metodă posibilă, doar studiată nu și aplicată efectiv, constă în tratarea apei cu radiație electromagnetică, ultravioletă ori ionizată. într’adevăr, radiația ultravioletă are un efect bactericid, cu eficacitatea maximă la 253,7 nm [16]. Limita care a interzis aplicarea metodei constă în absorbția puternică de către apă a radiației, în detrimentul dozei rezervate organismelor, aceea activă efectiv. Pe de altă parte, nu s
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
efectiv, constă în tratarea apei cu radiație electromagnetică, ultravioletă ori ionizată. într’adevăr, radiația ultravioletă are un efect bactericid, cu eficacitatea maximă la 253,7 nm [16]. Limita care a interzis aplicarea metodei constă în absorbția puternică de către apă a radiației, în detrimentul dozei rezervate organismelor, aceea activă efectiv. Pe de altă parte, nu s’a reușit depășirea grosimii de 20 cm a stratului în care poate pătrunde radiația. Or, această radiație absorbită nu conduce decât la efectul reductiv exercitat asupra apei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Limita care a interzis aplicarea metodei constă în absorbția puternică de către apă a radiației, în detrimentul dozei rezervate organismelor, aceea activă efectiv. Pe de altă parte, nu s’a reușit depășirea grosimii de 20 cm a stratului în care poate pătrunde radiația. Or, această radiație absorbită nu conduce decât la efectul reductiv exercitat asupra apei (v. §2.2.3.3), de așteptat, în condițiile unor debite - real - mari, destul de puțin evident și cu un efect biologic pe potrivă. Mai mult, acest efect
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
interzis aplicarea metodei constă în absorbția puternică de către apă a radiației, în detrimentul dozei rezervate organismelor, aceea activă efectiv. Pe de altă parte, nu s’a reușit depășirea grosimii de 20 cm a stratului în care poate pătrunde radiația. Or, această radiație absorbită nu conduce decât la efectul reductiv exercitat asupra apei (v. §2.2.3.3), de așteptat, în condițiile unor debite - real - mari, destul de puțin evident și cu un efect biologic pe potrivă. Mai mult, acest efect, chiar redus, constă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unor debite - real - mari, destul de puțin evident și cu un efect biologic pe potrivă. Mai mult, acest efect, chiar redus, constă în inhibiția autotrofelor, dar stimularea heterotrofelor, adică a acelor organisme care au un aport mai mare în promovarea coroziunii. Radiația ionizantă are o penetrabilitate mai mare și un efect biologic evident, bazat pe radioliza apei intracelulare în consecința căreia apar radicali liberi [16, 123] și modificări în structura constituienților chimici intracelulari [123]. Totuși, metoda are limite legate de cele ce
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
efect biologic evident, bazat pe radioliza apei intracelulare în consecința căreia apar radicali liberi [16, 123] și modificări în structura constituienților chimici intracelulari [123]. Totuși, metoda are limite legate de cele ce urmează. Microorganismele manifestă o mare rezistență la acțiunea radiației ionizante; formele vegetative sunt distruse la doze de iradiere de 105...106 rad, dar cele sporulate (inactive din punct de vedere corosiv și foulingogen, dar promotoare în viitor al acelorași) abia la 2⋅106 rad [23], fapt ce pune sub
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și foulingogen, dar promotoare în viitor al acelorași) abia la 2⋅106 rad [23], fapt ce pune sub semnul întrebării o eventuală utilizare a iradierii în combaterea foulingului biologic. Explicația s’ar putea da tot în termeni de rH. Anume, radiația ionizantă fiind reducătoare (v. §2.2.3.3), nu face decât să creeze condiții favorabile microorganismelor heterotrofe; pentru aceasta pledează și faptul că prezența oxigenului (oxidant, deci neutralizant redox al efectului reductiv al iradierii) reduce mult rezistența microorganismelor [23]. Abia
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
la doze foarte mari, fie că efectul reductiv ajunge în zona inhibitoare extrem reducătoare (v. fig. 17), fie că apar fenomene de radioliză a celulelor ori constituienților lor chimici, fie ambele la un loc, microorganismele sunt distruse. Mai mult, ca radiație penetrantă, ea este greu de ecranat, astfel încât poate prezenta nocivitate pentru mediul înconjurător, înțelegând prin acesta în special componenta sa biotică, inclusiv umană. 3.1.5. Mutageneza Există voci care pun în discuție adăugarea la acțiunea asupra mediului și a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
din componența unuia pluricelular se dispersează; prima etapă este distrugerea membranei celulare, urmată de disiparea în mediu a conținutului celular; procesul este urmarea acțiunii unui factor xenobiotic care depășește limitele tolerabile sau ale morții λ - lungimea de undă a unei radiații metazoar - animal pluricelular, inclusiv omul miceliu - totalitatea hifelor, aparatul vegetativ al ciupercilor mitocondrie - organit citoplasmatic, implicat în respirația celulară, prezent doar la eucariote mixotrof - calitate a unui organism de a folosi succesiv/alternant, temporal sau spațial, autosau heterotrofia, ca o
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și neutralizarea factorilor nocivi și creșterea reactivității organismului în procesul muncii. Trecând la ce este mai important, la prevenția și indicarea unor măsuri de ușurare a muncii, crearea microclimatului profesional constituie elementul de bază: temperatură, umiditate, luminozitate, sonoritate, presiune, noxe, radiații, în halele de producție, dar și în marile suprafețe destinate minibirourilor (tot niște suprafețe întinse, cu compartimentări pentru fiecare angajat). În așa fel gândite, măsurile generale și individuale de igiena muncii trebuie să se deruleze, obligatoriu, în strânsă corelație cu
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
distanța x pentru diferiți k de ordin superior; Calculați constanta rețelei l, aplicând relația l = f·k·λ/x; Valorile experimentale le treceți în urmatorul tabel: Scrieți rezultatul final pentru constanta rețelei; Descrieți metoda pentru determinarea lungimii de undă a radiației monocromatice folosite, utilizînd același montaj. Răspuns: Se poate determina constanta rețelei de difracție, folosind materialele descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal de întinderea spațială a surselor de la care provine radiația. Figura de difracție în lumină monocromatică prezintă un maxim luminos central, urmat de o parte și de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal de întinderea spațială a surselor de la care provine radiația. Figura de difracție în lumină monocromatică prezintă un maxim luminos central, urmat de o parte și de alta de maxime laterale îsecundare separate prin regiuni întunecoase, numite minime). Lumina este o undă electromagnetică, în care vectorii E și B oscilează
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
4. Planul focal al unei lentile este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași condiții, va avea indici de refracție diferiți pentru radiații cu culoare diferită. 6. Fasciculele paraxiale sunt înclinate la 45°. 7. Reflexia totală apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai puțin dens optic în unul mai dens. 8. Drumul optic este d/n pentru un mediu transparent de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
situații de refracție la trecerea dintr-un mediu în altul. Indicele de refracție al mediului A este 34 mai mare decât indicele de refracție al mediului B. Dintre cazurile ilustrate nu este posibilă situația din : III. Descompunerea luminii albe în radiații monocromatice se poate face prin următoarele fenomene: 1. difracția luminii pe un paravan; 2. reflexia luminii pe o oglindă plană; 3. dispersia luminii printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
deplasare laterală; c) rămâne paralelă cu cea incidentă; 37 d) își modifică lungimea de undă. 14. Difracția luminii se poate pune în evidență: a) pentru orificii de diferite forme; b) pentru fascicule paralele; c) pentru fascicule divergente; d) pentru toate radiațiile electromagnetice. 15. Referitor la polarizarea luminii prin reflexie când i = iB îincidența Brewster), una din argumentațiile de mai jos este falsă: a) lumina reflectată este total polarizată; b) raza reflectată este perpendiculară pe cea refractată; c) tgiB= n1/n2; d
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
I? Citiți cu atenție enunțurile, apoi scrieți simbolul potrivit pentru fiecare enunț ! Lupa este o lentilă convergentă. Convergența unei lentile se exprimă în dioptrii. C= 1 / f O dioptrie este convergența unei lentile care are distanța focală de un metru. Radiațiile ultraviolete sunt periculoase pentru ochi. Un efect al radiațiilor ultraviolete este ,, boala oftalmică de zăpadă “. Jules Verne poate fi considerat ,,un profet în țara opticii”. Discul lui Newton duce la obținerea albului, prin recompunerea culorilor. Galbenul este o culoare caldă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
pentru fiecare enunț ! Lupa este o lentilă convergentă. Convergența unei lentile se exprimă în dioptrii. C= 1 / f O dioptrie este convergența unei lentile care are distanța focală de un metru. Radiațiile ultraviolete sunt periculoase pentru ochi. Un efect al radiațiilor ultraviolete este ,, boala oftalmică de zăpadă “. Jules Verne poate fi considerat ,,un profet în țara opticii”. Discul lui Newton duce la obținerea albului, prin recompunerea culorilor. Galbenul este o culoare caldă. Luna nu are lumină proprie, ci o primește de la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă divergentă, pentru un obiect situat între focarul imagine si lentilă. 3. În graficul din Fig.2.4. este reprezentată dependența energiei cinetice maxime aelectronilor emiși prin efect fotoelectric extern, de frecvența radiației incidente. Metalul pentru care a fost obținut acest grafic este supus acțiunii radiațiilor luminoase cu frecvențele ν1 = 4,00·10 14 Hz , ν2 = 5,45·10 14 Hz, respectiv ν3 = 6,25·10 14. Frecvența de prag a metalului are
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
situat între focarul imagine si lentilă. 3. În graficul din Fig.2.4. este reprezentată dependența energiei cinetice maxime aelectronilor emiși prin efect fotoelectric extern, de frecvența radiației incidente. Metalul pentru care a fost obținut acest grafic este supus acțiunii radiațiilor luminoase cu frecvențele ν1 = 4,00·10 14 Hz , ν2 = 5,45·10 14 Hz, respectiv ν3 = 6,25·10 14. Frecvența de prag a metalului are valoarea ν0 = 5,45·10 14 Hz. a. calculați valoarea lucrului mecanic de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
10 14. Frecvența de prag a metalului are valoarea ν0 = 5,45·10 14 Hz. a. calculați valoarea lucrului mecanic de extracție în eV; b.indicați semnificația fizică a pantei dreptei reprezentate în grafic; c. indicați care dintre cele trei radiații produc efect fotoelectric. Justificați; d.calculați în eV valoarea energiei cinetice maxime a electronilor extrași de radiația cu frecvena ν3. Reprezentați mersul razei de lumină în acest sistem. Ce fenomene optice au loc? 2. Reprezentați drumul unei raze de lumină
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
valoarea lucrului mecanic de extracție în eV; b.indicați semnificația fizică a pantei dreptei reprezentate în grafic; c. indicați care dintre cele trei radiații produc efect fotoelectric. Justificați; d.calculați în eV valoarea energiei cinetice maxime a electronilor extrași de radiația cu frecvena ν3. Reprezentați mersul razei de lumină în acest sistem. Ce fenomene optice au loc? 2. Reprezentați drumul unei raze de lumină care intră într-un sistem de două oglinzi plane perpendiculare. Formulați o concluzie. 3. O rază de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b. n2 · sin i = n1 · sin r; c. n1 · cos i = n2 · cos r; d. n1 · cos r = n2 · cos i. 5. Într-un experiment de studiu al efectului fotoelectric pe un catod al unei celule fotoelectrice s-au folosit radiații cu diferite frecvențe. În tabelul din Fig.2.13. sunt înscrise, pentru fiecare frecvență folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emisi. Fig.2.13. a reprezentați grafic energia cinetică maximă a fotoelectronilor emisi de catod în funcție frecvența radiației
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
radiații cu diferite frecvențe. În tabelul din Fig.2.13. sunt înscrise, pentru fiecare frecvență folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emisi. Fig.2.13. a reprezentați grafic energia cinetică maximă a fotoelectronilor emisi de catod în funcție frecvența radiației incidente; b.determinați valoarea constantei lui Planck folosind datele experimentale; c.calculați lucrul mecanic de extracție corespunzător materialului din care este confecționat catodul; d. precizați dacă se produce efect fotoelectric sub acțiunea unei radiații având frecvența de 4· 1014 Hz
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]