3,496 matches
-
celebrarea sâmbetei pare să fi obținut o atenție specială în epoca persană (Is 56,2 ș.u.) și la fel se poate spune despre organizarea preoției, chiar dacă sunt mari dificultăți în schițarea detaliilor. Organizarea claselor sacerdotale este reformată complet după reîntoarcerea familiilor sacerdotale provenite din Babilon (cf. Cardellini, 2002; Schaper, 2000), care au trebuit să înfrunte problema cultului care a continuat în Iuda în timpul exilului și pretențiile celor care au organizat și practicat acest cult. Prin urmare, a fost nevoie de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Horányi Özséb și Szilczl Dóra „Despre biserică(ci)” („Az egyház(ak)ról”). Înainte de 1989, bisericile erau excluse din viața publică, luptând, în toată această perioadă, numai pentru supraviețuire. Intervalul care a urmat după schimbarea de regim poate fi caracterizat prin reîntoarcerea bisericilor în viața publică. În cazul bisericilor tradiționale se poate vorbi despre reînnoirea tradițiilor, iar în cazul noilor biserici despre crearea unor tradiții. Sunt prezentate patru tendințe de orientare a bisericilor: păstrarea rolului tradițional, necesitatea adaptării la vremurile moderne, lărgirea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Anton de Habsburg (26 iulie 1931) s au servit „sărmăluțe de noces roumaines“ („sărmăluțe românești de nuntă“). Cele aproape cinci decenii ce au urmat anului 1945 au șters aproape toate urmele luxului și rafinamentului francez din alimentația noii protipendade. O reîntoarcere la tradițiile culinare autohtone, precum și cultul unei austerități alimentare au simplificat gramatica meselor bucătăriei de înaltă clasă, care „a intrat în adormire“, ascunsă în amintirile și cărțile de bucate ale ultimilor boieri. Presa postdecembristă, avidă după informații referitoare la traiul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
, Marco (25. IV.1939, Avigliana, Italia), istoric și critic literar, traducător italian. Licențiat în litere al Universității din Torino, C. a fost între 1965 și 1969 lector de limbă italiană în cadrul Facultății de Filologie de la Universitatea din București. După reîntoarcerea în țară, i se încredințează predarea limbii și literaturii române la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității torineze. În 1984 devine profesor asociat, iar din 1997 funcționează la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a aceleiași universități. Conduce, împreună cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
1972, 9 167; Laurențiu Ulici, „Migdalul înflorit a doua oară”, CNT, 1972, 39; Gheorghe Grigurcu, „Întâlniri cu scriitori italieni”, F, 1972, 10; Doinaș, Poezie, 98-105; Grigurcu, Teritoriu, 71-75; Ilie Constantin, „Migdalul înflorit a doua oară”, LCF, 1973, 1; Dana Dumitriu, Reîntoarcerile poeților: Dragoș Vrânceanu, „Cântecele casei de sub pădure”, RL, 1973, 32; Grigurcu, Idei, 109-115; Crohmălniceanu, Literatura, II, 508-509; Piru, Poezia, I, 144-148; Barbu, O ist., 98-100; Regman, Colocvial, 296-304; Vlaicu Bârna, Dragoș Vrânceanu, RL, 1977, 19; Eugen Jebeleanu, Buimacul frenetic, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
găzduiți de fierarul Cunda, care le va prepara pentru cină o mâncare numită sukara maddava, constând, se pare, din carne de porc sau din niște ciuperci cu care se hrănesc porcii. Consecințele apar repede: o diaree cu sânge, probabil o reîntoarcere a bolii căreia tocmai îi supraviețuise. În pofida bolii, Buddha și discipolii săi trec râul Kakuttha și se îndreaptă spre Kuśīnagara, capitala tribului Malla, situată la sud-est de Kapilavastu. După o călătorie istovitoare, Buddha se simte epuizat fizic și Ănanda îi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
este sugestionabilă și este făcută ca un limbaj al sentimentelor și nu indică direct afectele, ci le sugerează doar. În acest context ne propunem să analizăm traseul exprimării muzicale, prin limbajul specific, de la emoție la gândire și acțiune, urmat de reîntoarcerea la emoție (creația, interpretarea și receptarea muzicală). 1. Limbajul muzical Necesitatea primordială de comunicare a omului a generat acel fenomen deosebit de complex numit de specialiști limbaj. Constituind una din manifestările esențiale ale vieții psihice a omului, limbajul este totodată una
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
internaționalismul rămîne internațional doar sub aspectul simultaneității de reacție patriotică în Marea Britanie și sub acela al unui spirit de rezistență nu mai puțin național în țările ocupate, cum ar fi Franța, Belgia, Țările de Jos sau Norvegia. Are loc o reîntoarcere la origini. Pe de o parte reapare sentimentul clasic față de un dușman odios. Pe de altă parte, acesta este contextul în care reînvie sensul național în accepția sa cea mai onorabilă, anume aceea a unui sentiment împărtășit de un corp
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ecoul unei investigații populare a mediilor albe, servind totodată drept element de referință politicienilor. La prima vedere, comunitarismul împrumută registrul afectiv al ideologiei multiculturale în ceea ce se referă la preconizarea unei democrații de proximitate. În fapt însă ea operează o reîntoarcere a "politicii recunoștinței" relegitimînd astfel prioritatea apartenențelor comunitare, de data aceasta în avantajul majorității americanilor. În ochii acestei majorități, comuni-tarienii iau chipul de apărători ai unei noi ordini înscrise în responsabilitatea fiecăruia mai mult decît într-o revendicare categorială. Și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu execută mișcări peste limita de siguranță. Exercițiile pentru propriocepție ar trebui să înceapă rapid în procesul de recuperare. Sunt menite să redea echilibrul kinestezic a sportivului și să formeze o bază pentru coordonare, agilitate, forță și rezistență, cerințe necesare reîntoarcerii la activitatea sportivă. Aceste exerciții au un impact minim asupra țesuturilor ce se vindecă. Implementarea timpurie a lucrului proprioceptiv mărește ritmul dezvoltării forței musculare și a rezistenței, din moment ce sportivul câștigă control efectuând aceste exerciții. Pentru membrele inferioare, antrenarea echilibrului poate
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
I.G. Dimitriu, „Magul care-și caută steaua”, „Înșir’te mărgărite”, 1952, 78; Vasile Posteucă „Povești fără țară”, „America”, 1958, 53; Ovidiu Vuia, „Catapetesme”, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 1982, 70; Ion Cristofor, Nicolae Novac sau Spovedania omului învins, ST, 1995, 1-2; Popa, Reîntoarcerea, 172-177; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 209-211; Dicț. scriit. rom., III, 2001, 488-490; Manolescu, Enciclopedia, 541-542. A.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
bucurie, speranță și sentimentul umanității adus În comunitățile de deportați, deseori nașterea unui copil Însemna mai puțină mîncare și nopți nedormite. Grijile noilor mame nu durau Însă prea mult, deoarece erau trimise În România Împreună cu copiii lor. 8. „Skoro domoi!”. Reîntoarcerea În România Dovezile de bunătate, credința În Dumnezeu, legăturile puternice cu ceilalți deportați, tehnicile primare de supraviețuire și, În cazul femeilor, o Înclinație Înnăscută În a face față lipsei de hrană au fost cruciale În a-i Întări pe deportați
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mărturiilor lor, că nici una nu a avut probleme În a-și găsi un loc de muncă sau În a se reintegra În comunitate ca urmare a faptului că au fost deportate În URSS. Cu toate acestea, la cîțiva ani de la reîntoarcerea În România, Cocîrlă era urmărită Îndeaproape de Securitate, Întrebată unde a fost În toți acei ani și de ce nu este Încă membră de partid. Răspunsul ei: „am fost În Rusia la universitate” - și că este mai comunistă decît cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
rudă. Fie că era vorba despre pierderea pămîntului, a unui membru al familiei sau a libertății - așa cum s-a Întîmplat cu cei urmăriți de Securitate -, un număr important de etnici germani au ales să emigreze În Europa de Vest sau SUA, după reîntoarcerea din URSS. O dată cu creșterea persecutării grupurilor minoritare, În special a ungurilor, după 1980, acest exod al germanilor a continuat. În ciuda afirmației lui Ceaușescu potrivit căreia etnicii germani erau o parte a națiunii române - și deci nu ar trebui să emigreze
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se explică vizitele făcute În România, singur sau Împreună cu familia, pentru a Încerca „să punem În ordine raporturile sentimentale dintre țara «veche» și cea «nouă», identitatea noastră de români-americani cu dragostea de neamul românesc de care ne-am rupt”. Dar reîntoarcerea ocazională În România și primirea, În martie 1999, a pașaportului românesc, care l-a „emoționat profund”, nu s-au repercutat defavorabil asupra statutului său de român american, ci, dimpotrivă, scrie el, „am Înțeles că pentru noi trei «casa» era «Vatra
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ca expresie a vieții se reflectă Într-un alt destin exemplar, acela al călugăriței. Un set de povestiri consemnează soluția de acceptare a dramelor vieții, salvatoare În condiții extreme, precum deportarea sașilor În lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Supraviețuirea, reîntoarcerea și reluarea cursului normal au fost țelurile care au animat pe protagoniștii unui asemenea destin tragic. O altă serie de declarații Învederează modul de adaptare la viața postbelică a României comuniste: dificultățile inițiale de aprovizionare, construirea căminului, educația copiilor, manifestările
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
persoană care a colaborat pe rînd cu fasciștii și cu comuniștii din România. Totuși, cartea, pe baza căreia a fost realizat și un film la Hollywood, a continuat să fie apreciată pozitiv pînă astăzi; vezi critica făcută de Mircea Popa, Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori din exil, Editura Globus, București, 1998, pp. 187-199, sau de Gheorghe Glodeanu, Incursiuni În literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 143-151. Djuvara, art.cit., p. 15. O prezentare succintă a Comitetului Național Român
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
General Rădescu, 7 mai 1948, În ibidem, p. 105. Uniunea Română. Organ al Uniunii Democratice a Românilor Liberi, Paris, 1950. Virgil Ierunca, „Literatura exilului și revistele ei”, interviu de Ileana Corbea, În Jurnalul literar, IX, nr. 21-24, 1998. Mircea Popa, Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori din exil, Editura Globus, București, 1998. Luceafărul. Revista scriitorilor români În exil, nr. 1, I, noiembrie 1948, Paris. Ibidem. Ibidem. Virgil Ierunca, „Literatura exilului și revistele ei”, interviu de Ileana Corbea, În Jurnalul literar, IX, nr. 21-24
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
otrăvi sufletul și viața timp de multe generații. Pentru ca efortul francezilor în război să merite osteneala, trebuie să reușim să repunem în război nu numai pe francezi, dar și însăși Franța. Aceasta înseamnă: reapariția armatelor noastre pe câmpul de luptă, reîntoarcerea teritoriilor noastre la starea de război; participarea țării însăși la efortul luptătorilor săi, recunoașterea de către puterile străine a faptului că Franța ca atare continuă lupta, pe scurt transferul suveranității din mâna celor vinovați de dezastru și de tărăgănări în mâna
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
a făcut-o. Printre aceste funcții avem: 1) memorie; 2) mit; 3) transmitere a cuvântului și a exemplului; 4) vehicul al tradiției; 5) conștiință critică a prezentului; 6) descifrare a destinului omenirii; 7) anticipare în privința viitorului; 8) promisiune a unei reîntoarceri 231. Istoria comportă și alte funcții: 1) schimbarea prezentului pe o gândire a trecutului; 2) dezvoltarea unor domenii de analiză din cunoașterea empirică, de tip istoric (hermenutica, semiotica, psihanaliza, semiologia, semantica etc.); 3) istoria ca relație între arte (cele din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mentalitate. Aceste funcții, sugerate, poate că nu prea explicit pentru un creier de televiziune, setat pe imagini și stereotipuri, în cartea Cunoașterea istorică..., fac din istorie mama tuturor științelor. Istoria este și va rămâne inevitabilul gândirii noastre, locul de eternă reîntoarcere pentru noi funcții, noi politici dincolo de uzatul principiu al reprezentării. Toată această "umplere de istorie" a gândirilor noastre este deopotrivă pozitivă și negativă. Depinde în ce fel de funcționalități este re- și configurată de către factorul uman. Addenda Emplotment-ul lui Hayden
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
irealitatea imediată, LCF, 1997, 30; Alex. Ștefănescu, Jazz din cuvinte, RL, 1997, 32; Daniel Cristea-Enache, La un pas de Hermes, ALA, 1997, 395; Dan Stanca, Jupuirea cotidianului, LCF, 1997, 46; Evelina Cârligeanu, Succint despre amor, TMS, 1998, 8; Alunița Cofan, Reîntoarcerea la cotidian, CC, 1998, 9-12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 68-74, 154-159; Cristina Necula, „Eclipsa”. O lumină asupra ființei, CC, 2000, 9-12; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I, Pitești, 2000, 52; Ghițulescu, Istoria, 454; Manolescu, Lista, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
cu Ez 37 și cu povestirea văii oaselor uscate- viziunea impresionantă în care oasele se adună, se ridică în picioare și suflarea lui Dumnezeu intră în ele - limbajul învierii a putut fi întrebuințat ca metaforă a restaurării lui Israel, a reîntoarcerii din exil, a noului exod. Acesta era un mijloc prin care se afirma că Dumnezeu era pe cale să împlinească o surprinzătoare acțiune, dând o nouă șansă poporului său. Trebuie să notăm că evreii care utilizau limbajul învierii în sens metaforic
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Dumnezeu la sfârșitul timpurilor. Același lucru poate fi afirmat pornind din sens invers: folosirea sensului literal nu i-a împiedicat să utilizeze și sensul metaforic mai potrivit pentru a vorbi despre ceea ce se putea întâmpla înainte sfârșitul timpurilor, adică de reîntoarcerea din exil sau marea restaurare. În mod surprinzător, uzul metaforic a dispărut efectiv fără urmă în prima fază a creștinismului, cu o unică excepție într-un verset din Rm 11,15, ce ar putea fi un ecou al său. Locul
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
creeze o mișcare politică de centru-dreapta, care să se poată opune mișcărilor politice extremiste, de dreapta, sau de stânga, din ce în ce mai amenințătoare pentru parlamentarismul constituțional românesc, în deceniul al patrulea al secolului al XX-lea. Ca istoric, Gheorghe Brătianu susținea ideea reîntoarcerii la metodologia detașată de politică și de pasiuni, a junimiștilor. În concepția istoricilor grupați în "Școala nouă", istoria nu trebuia strămutată pe planul luptelor politice și sociale. Garanția unor rezultate științifice incontestabile era asigurată, potrivit acestei concepții, numai de o
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]