5,519 matches
-
Marius Miheț Herta Müller, Ținuturile joase, traducere de Alexandru Al. Șahighian, București, Editura Humanitas, 2012, 224 pag. Avem puține informații despre începuturile literaturii scrise de Herta Müller. În genere, locurile comune ale receptării critice nu lăsau loc vreunei diferențe specifice. Volumul Niederungen apărea în 1982 la Editura Kriterion din București, în limba germană. Doi ani mai târziu, Ținuturile joase era tipărit în Germania Federală. E momentul în care Securitatea renunță la tacticile de
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
astfel de atitudine bipolară. Fără s-o afirme explicit, Dan C. Mihăilescu trăgea spuza noii generații de prozatori pe turta vechii generații 27. Aceasta din urmă, mai familiară lui. Din cauza acestui malentendu, cărți cum a fost au ratat ocazia unei receptări drepte. Exigente, poate, dar drepte. Așa însă, în revistele literare, debutul Ioanei Baetica a fost citit mai degrabă dintr-un unghi sociologic decât dintr-unul firesc estetic. De o atare imagine clișată încearcă autoarea să se desprindă în noul ei
Fișă de înregistrare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5267_a_6592]
-
nici un scriitor din România sau din exil. 4) Includerea unor referințe, la "repere bibliografice", din volumele de critică și din presa culturală basarabeană din 1990 încoace, referințe despre literatura din România, care să dea astfel un tablou mai diversificat al receptării. 5) Îmbunătățirea informației biografice din partea introductivă a articolelor despre scriitorii contemporani, pentru a include date despre activitatea politică în perioada comunistă (funcții de partid, atitudini conjuncturale etc.). 6) Completarea mai generoasă cu scriitori din toate provinciile (aici sunt multe și
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
necontrafăcute asupra unei individualități. Cu tot ce implică ea, bineînțeles de la măruntele ticuri la operă. Iar când aceste rătăciri printre cancanuri sunt iminente, polivalența lor nu e altceva decât o calitate. Ne aflăm, deodată, în fața unui foarte pasionant dosar de receptare critică în ale cărui file nu s-au strecurat vorbitori lipsiți de imaginație, plagiatori sau limbuți inconsistenți. Iată cum insondabilul destin e descompus liniar de unul din verii lui Contantin Brâncuși (Vasile), cum succesul se poate reduce rapid la un
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
mari cât pumnul,/ n-aș ști prea bine, bunul meu prieten.// De pretutindeni,/ cartea detună ca o planetă nouă, ca o mare dragoste/ în deșert." Necesitatea separării de biografie și de tentațiile observației directe e, din acest moment, evidentă. Pentru receptarea justă a unui volum șerpuitor ca Intrarea în casă și deopotrivă pentru o lectură proaspătă a operei lui Flora. Începând cu Iedera din 1975 și până la relativ recentul Dejun sub iarbă. Unde se mai găsește Timișul și unde Dunărea, unde
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
nu a făcut-o, cu care de altfel nu am vorbit niciodată despre Dvstră”. Soiul acesta de vești îndeajuns de dezagreabile, venite de pe frontul literar italian, comunicate alb, sec, fără urmă de menajare, poate că l-a supărat la prima receptare pe Ilie Constantin, dar mai puternic este în el omul de spirit. Acum scrisoarea morocănosului interlocutor îl amuză, drept care o și publică.
„Egalul celor mai buni“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5604_a_6929]
-
el versuri erotice și dezabuzate. Analiza pe care criticul o face fiecăruia dintre poemele de tinerețe ale lui Duiliu Zamfirescu pornește de la o încadrare în curentul literar european, stabilirea unor afinități elective cu poezia înaintașilor români, un scurt excurs prin receptarea critică și extragerea ideii poetice de bază și a principiului creativ fundamental pentru diversele epoci ale creației scriitorului. Așadar, un demers cu intenții exhaustive. Informația bogată asupra poeziei italiene a perioadei adaugă veridicitate concluziilor critice. Ioan Adam stabilește circulația temelor
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
e ceea ce s-ar putea numi „un caz”. Mă refer aici atât la problema identitară - evreul din România emigrează definitiv în Statele Unite în a doua jumătate a anilor ’80 - sau la experiența deportării în Transnistria în timpul copilăriei, cât și la receptarea accidentată a operei. De fapt, receptarea sa este într-atât de polarizată, încât, la o privire de sus, ea poate semăna a clivaj. Norman Manea face parte din specia rarissimă a scriitorilor români care au avut mai mult succes în
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
un caz”. Mă refer aici atât la problema identitară - evreul din România emigrează definitiv în Statele Unite în a doua jumătate a anilor ’80 - sau la experiența deportării în Transnistria în timpul copilăriei, cât și la receptarea accidentată a operei. De fapt, receptarea sa este într-atât de polarizată, încât, la o privire de sus, ea poate semăna a clivaj. Norman Manea face parte din specia rarissimă a scriitorilor români care au avut mai mult succes în exteriorul țării decât între granițele ei
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
Valeriu Cristea, care i-au citit întotdeauna cu atenție cărțile. Contribuțiile lor, destule rămase în publicistica vremii, sunt revalorificate cu acribie de un critic preocupat în egală măsură de operă și de comentariile ei. În paranteză fie spus, interesul pentru receptare, conștiința că opera survine în actualitate la pachet cu glosele despre ea, dar și nevoia de precizare a metodelor de lucru, compun aerul de familie specific generației actuale de critici. Cărțile lui Andrei Terian sau Paul Cernat, pentru a menționa
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
fantezie, de acuitate antididactică, de civism al sensibilității expresioniste ca o modalitate distinctă de a scoate de la periferia înțelegerii pendularea între suferință și refuzul ei, aparent la fel de maladiv. Pentru că ce s-a obținut la noi în ultimii ani este radicala receptare a modernității postsimboliste, nu ca o regresiune în inconștient, ca o ipostază a decepției neputincioase, ci ca un activ și foarte personal înțeles conferit inadaptării la urît, la tot ce se asociază îngustimii provinciale, nefericirii, singurătății sterile, filistinismului. Prin excelență
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
seama că îi slăbește acuitatea senzorială. O va înlocui prozaismul anticipator al actualei modernități, cu "transcrieri" neașteptate și imixtiuni subtextuale. În Fragments d'un discours amoureux, Roland Barthes relevă că orice act de comprehensiune se constituie dintr-un lanț de receptări, teză reluată și continuată de Jauss. Procesual vorbind, într-un asemenea lanț se înscrie și dialectica clarificării locului pe care îl ocupă simbolul în simbolism și expresionism. Într-o partitură simbolistă simbolurile trimit la o finalitate tropică; în expresionism sînt
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
diabetici β față de control 260±128 nmol/ml/min, DS 348±254 nmol/ml/min. Interesant este faptul că nu s-a găsit nicio corelație între disfuncția diastolică și substratul exprimat prin parametrii energetici ai metabolismului cardiac. Se consideră că receptarea crescută a AGL și oxidarea accentuată a AGL de către miocard nu este efectul unui exces de AGL în plasmă și nici a modificărilor circulației coronariene ci pot fi explicate prin modificările cardiomiocitelor similar cu ceea ce se întâmplă în experiment pe
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
de obicei la noi, contestatarii nenuanțați și agresivi ai întregii opere a preopinentului lor. În contrapartidă, aliații de idei, au tot interesul să supraliciteze calitățile literare ale unui autor care, în fond, le legitimează opțiunea. Într-un asemenea context de receptare, necesitatea revizitării calme, lucide, a literaturii lui Norman Manea, vine de la sine. Întreaga operă trebuie (re)citită în litera ei, făcându-se abstracție de polemicile de natură istorică sau ideologică în care autorul s-a angrenat în anii din urmă
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
problemele estetice cum ar fi actualitatea în artă (cu atît mai mult cu cît articolul a fost scris în anii '40 și dincolo de scenele eliberării Parisului ne gîndim la arta angajată și un alt fel de eliberare la București), sau receptarea: dacă teatrul este sau nu un amuzament, în ce măsură noutatea favorizează sau nu plăcerea lecturii, sau ce este un scriitor, dacă a fi scriitor se învață, plăcerea recitirii unei cărți ș.a. Sînt în majoritate teme "înalte", numai prezența actualității în artă
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
în posesia documentelor ce au alimentat gustul gotic-macabru pentru istoria sa. Profilul este acela al principelui renascentist, cult și poliglot. Marin Mincu s-a simțit atras de personajul său, identificîndu-se cu acesta. În fine, autorul s-a referit la buna receptare a cărții sale în Italia, nominalizată la Premiul Național pentru roman, Bergamo, 1993. Cel de-al treilea concurent, Răsvan Popescu, a rezumat din cîteva contururi ferme condiția "lumii fără cer" din cartea sa, Fundesac, apărută în limba română cu titlul
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
important pentru români, maghiari și, de ce nu, pentru Europa Centrală și de Est, nu a fost niciodată relevat la întreaga sa valoare din cauza unor meschine frământări de natură extraestetică. Nu este intenția mea ca, acum și aici, să refac parcursul receptării acestei mișcări încă văduvite, mai ales la noi, de locul pe care ar trebui să îl aibă. Asemenea situații, cel puțin în istoria artelor vizuale din România, nu sunt singulare, și primele exemple la care mă gândesc sunt Avangarda sau
Baia Mare, intersecție artistică între Budapesta și București by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4210_a_5535]
-
a schimbat din nou casa de editură, apărând sub auspiciile Editurii Semne, cea de-a opta (!) gazdă a textului rămas de la acest martor de primă mână al comunizării forțate a României. Schimbarea nu e, desigur, de bun augur pentru continuitatea receptării, dar în aceste timpuri de austeritate e bine să ne mulțumim, câteodată, cu faptul că textul apare pur și simplu. Cezura între volumul anterior și cel de față nu este numai calendaristică. 1 ianuarie 1946 nu este doar începutul unui
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
Cosmin Ciotloș Ceva straniu se întâmplă, de cel puțin un deceniu încoace, cu receptarea poeților, încă activi, din primul tronson cronologic al generației '60. Dacă sunt de acord cu faptul că, sub raport stilistic, formula acestora nu mai ține de actualitate, îmi e ceva mai greu să accept că, prin gestul de a declara
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
evoluează, egale cu ele însele, către, până la urmă, același, plauzibil, verdict. Privit în perspectivă istorică, faptul e grăitor. Schimbarea, absolut explicabilă, a sensibilității poetice reprezintă, în logica mea, nu mai mult decât un alibi pentru lipsa de mobilitate teoretică a receptării. Mutația valorică pare să opereze astăzi, luată la bani mărunți, numai în planul capricioasei reacții imediate. Or, atunci când sunt invocate, ridurile unei anume poetici au, în mod necesar, nu atribute emoționale, ci - înainte de orice - culturale. Nu altundeva conduce primul poem
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
și denotativ, cu golul din suprafața suportului. Există aici, începînd chiar cu aceste gesturi, aparent simple și banale, o extremă sensibilitate la sonoritățile tactile și plastice ale materiei, dar și o la fel de mare subtilitate a privirii și a capacității de receptare. Pornind tocmai din acest loc, de la aceste elemente, devine posibil saltul mai departe, într-un alt nivel al expoziției, legat și el de aceeași experiență a restauratorului - nivelul spațiului cultural, al istoriei artei și, înlăuntrul acestuia, al unor istorii particulare
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
prin dublare, mesajul filmului este mai ușor receptat de către public. „Dacă un film este dublat, telespectatorul poate urmări mai atent scenele filmului și jocului actoricesc. Acestea conțin adesea mesaje subtile, astfel că procedeul dublării poate ajuta la o mai bună receptare a mesajului filmului. De asemenea, mesajul este mai ușor de receptat de toate categoriile de persoane, inclusiv copii sau bătrâni care nu pot citi sau oameni cu dificultăți de vedere. Astfel, se extinde aria de accesibilitate în ceea ce privește publicul filmului“, se
Proiect de lege pentru DUBLAREA FILMELOR străine în limba română. SONDAJ: Susţineţi o asemenea iniţiativă? () [Corola-journal/Journalistic/26539_a_27864]
-
a rudimentelor, un asemenea firesc al asumării esenței umane se naște - formularea e precisă și țin la ea - treptat, insesizabil, prin asimilare. Naturalețea cuplului Dinu & Nelli Pillat e una, cât se poate de evident, culturală. Cum așa ? Din rațiuni de receptare. Mă explic. O dată citită, Biruința unei iubiri pune în paranteză toate intuițiile celor care, familiarizați cu memorialistica aceasta recuperatoare, ar fi dispuși să parieze pe centrul de interes al cărții. Nu triumfă nici indiscrețiile specifice epistolarelor amoroase, așa cum se întâmplase
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
întrebare în două trepte lui Gheorghe Grigurcu: plecând de la tirajele cărților românești în abruptă diminuare, prozatorul e curios să afle dacă e vorba de o criză a lecturii, a cititorilor și dacă aceasta atrage după sine și o criză a receptării critice. Răspunsul criticului e liniștitor. „Acum tirajele cele mai generoase le au, așa cum știm cu toții, titlurile literaturii de consum. Adică ale acelui tip de marfă textuală, comparabilă cu produsele obținute pe bandă rulantă pe care le găsim în supermarketurile înțesate
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2757_a_4082]
-
I a trebuit refăcut în întregime". Se adaugă că materia știuta a vol. I din Memorii a fost scrisă (sau rescrisa) în vacanță mare a anului 1931, la Fălticeni. O bună parte a cripticelor însemnări din 1930-1932 sînt ocupate cu receptarea, adesea învrăjbita, a acestor memorii încă neapărute și, apoi, apărute, cu scandalurile iscate. Mai ales cînd a început, în toamna lui 1931, să citească portrete chiar celor portretizați, din al doilea volum al Memoriilor. Camil Baltazar, absent de la ședințe, ascultîndu-si
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]