5,656 matches
-
Însemna că nu au nici o legătură directă cu un anumit enunț, că ele sunt utilizate pentru emiterea - interpretarea oricărui enunț. Ori, această nuanță ar veni oarecum În dezacord cu viziunea dinamică asupra contextului. Dinamicitatea acestuia este regăsită În actul de receptare / interpretare. Aici, contextele sunt privite ca „ansambluri care se formează În momentul comunicării.” În acest sens, contextul este definit ca fiind o organizare specifică „În care elementele virtual expresive (semnele) sînt grupate Într-un anumit mod, și care totodată implică
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cadrul spațial, dacă există diferențe Între contextul enunțării și cel al interpretării (cazul conversațiilor telefonice, al convorbirilor radio, al comunicării prin intermediul internetului ș.a.), nivelul de contextualizare se reduce corespunzător. Același lucru se Întâmplă dacă, Între momentul emiterii și cel al receptării, există un interval mai mare de timp. Comunicarea este de asemenea mai puțin contextuală la Începutul schimbului verbal, unde nu se folosesc expresii deictice discursive (de aceea, prin urmare, oricum etc.); Prin schimbul care urmează (Înregistrarea nr.5), Încerc să
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pentru a putea comunica, ar trebui să cunoască maximele de conversație). Elementul de noutate cel mai important este acela că utilizând principiile și conceptele acestei teorii putem explica, În detaliu, toate etapele procesului de interpretare a unui enunț, pornind de la receptarea sa și terminând cu reconstruirea mesajului transmis de către locutor. 4.2.2.4. Pentru a comunica optim, locutorul trebuie să-și semnaleze intenția de comunicare Pentru ca un proces de comunicare să se declanșeze, inițiatorul acestuia, emițătorul/locutorul trebuie să producă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
situa În poziția receptorului și voi Încerca să identific acțiunile pe care acesta le efectuează pentru a accesa/construi ipoteze optim pertinente apte să-l conducă spre recuperarea mesajului pe care locutorul a dorit să-l transmită. 4.3.1. Receptarea intenției de comunicare a locutorului. Receptarea intenției de comunicare nu se regăsește, explicit, În schema prezentată de Sperber și Wilson. Eu consider că este necesară delimitarea ei ca etapă deoarece, În funcție de identificarea sau nu a unei intenții comunicative, interpretul va
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Încerca să identific acțiunile pe care acesta le efectuează pentru a accesa/construi ipoteze optim pertinente apte să-l conducă spre recuperarea mesajului pe care locutorul a dorit să-l transmită. 4.3.1. Receptarea intenției de comunicare a locutorului. Receptarea intenției de comunicare nu se regăsește, explicit, În schema prezentată de Sperber și Wilson. Eu consider că este necesară delimitarea ei ca etapă deoarece, În funcție de identificarea sau nu a unei intenții comunicative, interpretul va continua sau nu demersul interpretativ al
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În conversația față-În-față, În special, este acela, că În această fază incipientă, un rol foarte important este jucat de semnele non verbale, a căror semnificație contribuie În mod esențial la identificarea naturii ostensive a actului de comunicare declanșat de către locutor. Receptarea intenției de comunicare se realizează prin selectarea celui mai pertinent stimul produs În mediul fizic imediat perceptibil al interlocutorului. Ceea ce ne interesează În această primă etapă a actului de comunicare este cum reușește interpretul (fiecare din cei doi actanți este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ele Îi sunt adresate lui. De aceea, receptorul trebuie să se folosească de alte semne, non-verbale, de alți stimuli care, În coroborare cu semnificația literală a enunțului, să-l determine să concluzioneze că acesta i-a fost adresat intenționat lui. Receptarea celor patru stimuli lingvistici a Însemnat și decodarea lor automată de către modulul lingvistic periferic specializat. Produsul/Output-l primei etape de decodificare a enunțului lingvistic este forma logică, definită ca “un ansamblu structurat de constituenți asupra cărora se pot aplica
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În timp este, de fapt, un proces simultan În care acționează module și submodule specializate care fac schimb de informații Între ele pe parcursul derulării procesului interpretativ. Astfel, ceea ce teoria pertinenței numește reconstituirea/ construirea explicitării nu Înseamnă, neapărat, o etapă ulterioară receptării intenției comunicative a locutorului. Așa cum am văzut În subcapitolul anterior, În procedura de identificare a intenției communicative a locutorului se realizează și decodarea propoziției enunțate ceea ce are ca rezultat forma logică a acesteia, un fel de nucleu de sens În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
conștientă, expresiva a unor texte cu respectarea intonației adecvate; · redarea conținutului textelor narative după planul de idei ; · redactarea povestirii textelor narative și a rezumatului acestora; · memorarea și recitarea unor poezii; · formarea deprinderilor de apreciere a textelor literare; · dezvoltarea, disponibilităților de receptare a mesaielor orale și scrise. stimularea interesului pentru lectură textelor literare; activizarea cunoștințelor de limbă pentru a percepe și realiza fapte de comunicare orală și scrisă, pentru adaptarea. dinamică și eficiența la statutul interlocutorului; · dezvoltarea, operațiilor gândirii creative; · structurarea și
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
unitate didactica funcțională sau o formă a procesului de predare-invatare a limbii prin care o cantitate determinată de informații (cunoștințe, noțiuni, categorii, raporturi gramaticale) este asimilată activ de subiectul educației (elev, grup, clasa) pe calea unei activități sistematice, producând, prin receptare, modificările dorite în modelarea personalității sub varii aspecte." Vistian Goia, în lucrarea "Metodica predării limbii și literaturii române" <footnote Vistian Goia, "Metodica predării limbii române", E.D.P. București, 1995, p. 41 și următoarele. footnote>, arată că se pot distinge în practică
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
mesajul trebuie să adapteze tipul de comunicare la capacitățile copilului și la particularitățile sale de înțelegere. Comunicarea totală conduce la dezvoltarea comunicării verbale. Avantajele comunicării totale: 1. Se adresează mai multor organe de simț : vizual, auditiv, tactil; 2. Timpul de receptare al mesajului este mai lung; 3. Mesajul este transmis în formă concretă; 4. Mesajul este transmis în aceeași formă: vede același pantof, aceeași cană => are formă constantă; 5. Mesajele vizuale însoțite de exprimarea verbală sunt mai ușor de diferențiat față de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
formă concretă; 4. Mesajul este transmis în aceeași formă: vede același pantof, aceeași cană => are formă constantă; 5. Mesajele vizuale însoțite de exprimarea verbală sunt mai ușor de diferențiat față de cele exprimate doar verbal 6. Este suficientă motricitate grosieră în receptarea și transmiterea mesajului. Atitudini de bază în comunicarea totală * Însoțim comunicarea cu ajutorul obiectelor, gesturilor, pictogramelor cu exprimarea verbală. * Folosim puține cuvinte pentru a face legătura între cuvânt și obiect; * Copilul trebuie învățat să folosească obiectele, pictogramele pentru a comunica cu ajutorul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ca produs cultural, modelul lingvistic care solicită de regulă participarea activă a elevului, fiind asociat frecvent cu tehnici de analiză lingvistică, având un caracter pronunțat analitic, și modelul dezvoltării personale centrat pe elev, în care predomină valorizarea reacțiilor personale în receptarea textului; accentul cade pe motivarea elevului pentru lectură prin corelarea temelor și aspectelor întâlnite în textele literare cu experiența personală a acestuia. Fiecare dintre aceste modele are avantajele și dezavantajele sale. Noile programe nu exclud niciuna dintre cele trei tendințe
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
a-i ajuta spre a-și găsi locul și rolul în viață: trebuie să pornim la drum spre copii și alături de copii, nu în fața lor! Apar astfel teme de reflecție: 1. Care ar fi cauzele care determină slaba sau insuficienta receptare a mecanismelor cititului/ lecturii, la unii copii? 2. Care ar trebui să fie atitudinea unui cadru didactic față de elevii care intâmpină dificultăți? 3. Ați avut sentimentul că o mare parte din colegii noștri, cadre didactice, au trăit deziluzii legate de
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
a activităților de educație desfășurate în școală. Formarea și modelarea tinerilor este o sarcina grea dar care presupune și nebănuite satisfacții. Pe lângă eforturile făcute pentru pregătirea științifică, tehnică a tinerilor, un loc deosebit trebuie să ocupe educația morală, estetică, pentru receptarea și respectarea valorilor, a frumosului, a binelui. Cărările viitorului n-ar duce nicăieri fără aceste valori, oricâtă știință ar acumula omenirea... De sufletul nostru să grijim, să-l luminăm, sufletul nostru să-l înfrumusețăm cu lucruri bune și frumoase și
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
producă plăcere. Mi se pare mult mai potrivit dacă s-ar potrivi despre bucuria artistică, plinătatea emotivă, clocotul afectivității în complexitatea noastră umană. Arta este una dintre valorile umane care presupune nu numai creația dar și existența unui factor pentru receptarea ei. Ea presupune un limbaj propriu, un vehicul de comunicare a mesajului. Oricine dintre noi poate deosebi o poezie de un tablou, un film de o catedrală gotică, o simfonie de o statuie, dar totodată știm și simțim că în
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Gianbattista Storzi și versurile lui Dante inspiră sculptura și versurile lui Michelangelo. Numeroase opere literare au inspirat opere cinematografice de balet, muzicale. De aici rolul și menirea noastră de a îndruma și influența tânărului cititor spre o informare completă, pentru receptarea completă a fenomenului artistic. Emoția artistică resimțită la citirea unei poezii trebuie îmbogățită cu imaginea unei picturi, cu audiția unei piese muzicale. Trebuie să îndrumăm tânârul cititor care dorește să pătrundă adânc în tainele unei civilizații să asocieze informației scrise
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
profesor dragostea. Iubirea pentru copilul de lângă noi ar trebui să sfarme toate barierele necunoscutului. Pentru el să fim capabili să ne însușim noul în forma accesibilă vârstei lui. Pentru că dincolo de realitatea atacurilor mediatice, de agresivitatea fluxurilor informaționale, de comunicare, de receptare a noului există și dorința de a evada din obișnuit. Și ar fi nedrept să rămânem indiferenți față de progresul tehnologiei, al societății. Trebuie să încercăm să ne educăm în beneficiul nostru, folosindu-ne de receptivitatea, viziunea și creativitatea copiilor și
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
în 1865, Hasdeu își diminuează prezența în viața publică, continuând însă lucrul la proiecte mai vechi, între care monumentalul dicționar Etymologicum Magnum Rumaniae, din care mai editează două volume în 1893 și 1898. Aura mistică de care se înconjoară și receptarea contradictorie a lucrării sale Sic Cogito, apărută în 1892, o efuziune a filosofiei spiritiste care pare să anticipeze antroposofia de mai târziu a lui Rudolf Steiner, concură la conturarea treptată a unui con de umbră asupra ultimei părți a vieții
HASDEEANA. SECȚIUNE TEMATICĂ BOGDAN PETRICEICU HASDEU. REPERE ALE UNEI BIOGRAFII ILUSTRE. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
manifestarea liberă a potențialului psihic în învățare, realizarea unei evaluări cu efecte formative constituie tot atâtea direcții de exersare a dispozițiilor creative ale elevilor. Învățarea școlară trebuie să conducă la formarea și dezvoltarea stilului cognitiv, rezolutiv, al modalităților proprii de receptare, de codificare, de prelucrare și aplicare a informațiilor în rezolvarea unor situații problematice. Școala nu mai pregătește copilul pentru un anumit rol social (Coprey, 1991) și nici nu-l poate instrumenta cu toate deprinderile, capacitățile de care are nevoie pentru
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
vedere atât experiența directă, cu un puternic ecou psihic, acumulată prin contactul direct cu fenomenele, precum și cea indirectă, obținută prin lectură sau audierea de expuneri. Stilul perceptiv, ca factor al creativității, desemnează modalitatea de reacție cognitivă la problema de rezolvat: receptare globală, receptare cu puține detalii, receptare cu mai multe detalii și receptare cu foarte multe detalii ( apud Munteanu A, „Incursiuni în creatologie”, Timișoara, Editura Augusta, 1994, p. 47). Pe lângă gândirea intuitivă, „fluidă” (Cattell), „divergentă” (Guillford), mulți autori pun în evidență
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
experiența directă, cu un puternic ecou psihic, acumulată prin contactul direct cu fenomenele, precum și cea indirectă, obținută prin lectură sau audierea de expuneri. Stilul perceptiv, ca factor al creativității, desemnează modalitatea de reacție cognitivă la problema de rezolvat: receptare globală, receptare cu puține detalii, receptare cu mai multe detalii și receptare cu foarte multe detalii ( apud Munteanu A, „Incursiuni în creatologie”, Timișoara, Editura Augusta, 1994, p. 47). Pe lângă gândirea intuitivă, „fluidă” (Cattell), „divergentă” (Guillford), mulți autori pun în evidență rolul spiritului
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
puternic ecou psihic, acumulată prin contactul direct cu fenomenele, precum și cea indirectă, obținută prin lectură sau audierea de expuneri. Stilul perceptiv, ca factor al creativității, desemnează modalitatea de reacție cognitivă la problema de rezolvat: receptare globală, receptare cu puține detalii, receptare cu mai multe detalii și receptare cu foarte multe detalii ( apud Munteanu A, „Incursiuni în creatologie”, Timișoara, Editura Augusta, 1994, p. 47). Pe lângă gândirea intuitivă, „fluidă” (Cattell), „divergentă” (Guillford), mulți autori pun în evidență rolul spiritului de observație, al intuiției
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
direct cu fenomenele, precum și cea indirectă, obținută prin lectură sau audierea de expuneri. Stilul perceptiv, ca factor al creativității, desemnează modalitatea de reacție cognitivă la problema de rezolvat: receptare globală, receptare cu puține detalii, receptare cu mai multe detalii și receptare cu foarte multe detalii ( apud Munteanu A, „Incursiuni în creatologie”, Timișoara, Editura Augusta, 1994, p. 47). Pe lângă gândirea intuitivă, „fluidă” (Cattell), „divergentă” (Guillford), mulți autori pun în evidență rolul spiritului de observație, al intuiției care implică actul de a prinde
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
referent înțelegându-se “o entitate a lumii exterioare.” (idem:117-118). Într-un sens mai larg, referința înseamnă și referentul sau extensiunea, sfera, semnificația în concepția lui Frege. În ceea ce privește sensul, luăm contact, în practica discursivă, cu o serie de probleme de receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens figurat, conotativ; iar în ceea ce privește referința, ne izbim de problema vaguității unor termeni, ambiguității enunțurilor ce necesită o dezambiguizare prin atribuire de referenți
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]