3,973 matches
-
a muncii intelectuale și de protecție afectivă generală a elevului. Acesta va fi ajutat să-și organizeze cât mai bine timpul zilnic de lucru, acordând atenție ritmurilor individuale de muncă intelectuală și necesității de a alterna activitățile abstracte cu cele recreative, pentru a crea astfel condițiile necesare realizării unor fenomene compensatorii la nivelul activității corticale. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Care sunt aspectele obiective și care sunt cele subiective ale eșecului școlar? 2. Ce deficiențe în munca profesorului pot favoriza
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
personalizate etc), ceea ce ar putea forma șidezvolta la elevi un sentiment de apartenență și de atașament față de ele. Sportul în familie este o formă de activitate fizică și sportivă practicată în comun de către toți membrii ei, cuprinzând exerciții corporale și recreative. Este de dorit ca familia elevului să-1 susțină pe acesta în practicarea sportului vorbindu-i despre avantajele pe care această activitate le prezintă, oferindu-i condiții de practicare a exercițiilor fizice într-un cadru organizat, dar și echipamentul și materialul
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina - Mihaela Tataru, Mirela- Mihaela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93075]
-
o După terminarea orelor de curs, copiii școlari petrec după-amiaza în centru, până la ora 1600, unde beneficiază zilnic de transport, consiliere psihologică și religioasă, meditații, servesc masa de prânz, își pregătesc temele pentru a doua zi, iau parte la activitățile recreative și beneficiază de ajutoare periodice, constând în îmbrăcăminte, alimente, rechizite. o Centru de igienă pentru mamă și copil centrul este unul de tip rezidențial care poate găzdui 10 cupluri mamă-copil. În perioada 2009-2010 au beneficiat de serviciile noastre 18 mame
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
școlare și extrașcolare, cu dormitoarele, cu sala de ședințe, toate ale beneficiarilor instituției, cealaltă capelă de care aminteam, existentă în cadrul Complexului de Servicii Sociale "Sfânta Maria" din Reșița, județul Caraș-Severin, se află poziționată în completarea spațiului destinat activităților educative, culturale, recreative, sportive etc. pentru beneficiariii acestui complex de servicii sociale. De asemenea, vom așeza în acest material încă două schițe: una care oferă detalii cu privire la lăcașul de cult (Figura 19), iar cealaltă, o privire de ansamblu a întregului spațiu unde se
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
efecte mai bune. 2.4.Cluburi psihosociale Sunt structuri speciale în care, în timp ce personalul profesional menține controlul administrativ și clinic, membrii comunității pacienților sunt încurajați să ia ei înșiși decizii în angajamentul lor terapeutic. Activitătile clubului se concentrează pe funcții recreative, vocaționale, și rezidențiale și nu pe elementul medical de dispensarizare sau farmacoterapie. Cheia unui astfel de model este abordarea tranzițională, prin care membrii să-și asume gradual mai multe responsabilități și privilegii în domeniul recreativ, al muncii și al supravegherii
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
clubului se concentrează pe funcții recreative, vocaționale, și rezidențiale și nu pe elementul medical de dispensarizare sau farmacoterapie. Cheia unui astfel de model este abordarea tranzițională, prin care membrii să-și asume gradual mai multe responsabilități și privilegii în domeniul recreativ, al muncii și al supravegherii rezidențiale. Datele despre acest model sunt inconsistente dar sugerează că poate scădea rata respitalizării și că poate ajuta membrii în păstrarea slujbelor lor. Metode de asistență instituționalizată continuii și intermitente în schizofrenie Opțiuni pentru multiple
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a simptomelor și semnelor tulburării. Centrele de zi care au avut succese terapeutice, în sensul reducerii simptomelor psihotice și ameliorări semnificative a funcționalității, nu au folosit psihoterapia de grup sau socială dar au pus accentul pe terapia ocupațională și activități recreative. 3. Spitalizarea pe termen lung Oricare ar fi valențele și eficacitatea neurolepticelor și a formelor asociate de tratament, rămâne însă un grup de pacienți care necesită spitalizare supravegheată pe termen lung, atât pentru siguranța și protecția lor cât și pentru
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
respectivă. Valențele formative ale jocului de baschet îl recomandă ca pe un mijloc eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care este prezent atât în lecțiile de educație fizică obligatorii din clasele III - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din școlile gimnaziale și din licee. În lecțiile de educație fizică, jocul de baschet se subordonează cadrului organizatoric al disciplinei educație fizică inclusă în trunchiul comun si orarul săptămânal al școlii. Valențele formative ale jocului de baschet se manifestă în
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
lecțiile din învățământul preuniversitar influențează si asupra motricitatii generale si specifice. Conform curriculei școlare, fiecare dintre cele trei direcții menționate ia forma si conținutul unor obiective specifice baschetului care, la rândul lor, vor determina obiective operaționale proprii. Acestea sunt: Obiective recreativ - distractive; Obiective compensatorii și de refacere; Obiective formative asupra personalității elevilor. Fiecare obiectiv specific se concretizează în obiective operaționale proprii care motivează prezența jocului de baschet în lecțiile de educație fizica, astfel: I.4.1. Obiective operaționale recreativ - distractive satisfacerea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
sunt: Obiective recreativ - distractive; Obiective compensatorii și de refacere; Obiective formative asupra personalității elevilor. Fiecare obiectiv specific se concretizează în obiective operaționale proprii care motivează prezența jocului de baschet în lecțiile de educație fizica, astfel: I.4.1. Obiective operaționale recreativ - distractive satisfacerea necesitații de recreere si de distracție prin inducerea imediată a “stării generale de bine” prin joc și mișcare; satisfacerea necesitații de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; formarea și satisfacerea necesitații de a câștiga prin mișcare și joc
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
jocul de baschet are mare priză la elevii din ciclul gimnazial datorită caracterului său permanent de întrecere, gradului emoțional ridicat, cât și faptului că se constituie prin el însuși un mod util de organizare a petrecerii timpului liber în mod recreativ, în mod independent, favorizând relațiile de grup, de prietenie și întrajutorare. Ca mijloc al educației fizice școlare, subordonat lecției de educație fizică (cerințe-structuri) jocul de baschet trebuie să țină seama de obiectivele generale și intermediare (cadru și de referință) specifice
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
de ani, aceste cheltuieli reprezintă 118% din ceea ce erau când aceleași persoane aveau între 40 și 44 de ani. Observația aceasta explică creșterea actuală a activităților turistice a seniorilor, mari consumatori de călătorii, de activități ludice, de spectacole, de ieșiri recreative cu ziua pentru vizitarea unei așezări, a unui muzeu sau pur și simplu pentru a participa la o masă, deseori urmată de un bal. De-abia la vârsta de peste 80 de ani consumul de petreceri trece sub nivelul la care
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
97% din resursele totale, în timp ce apele de suprafață - fluvii, râuri, lacuri ori subterane reprezintă mai puțin de 1%). Poluarea apelor este definită ca acea schimbare a compoziției apelor care le face dăunătoare pentru sănătatea oamenilor, neadecvate pentru întrebuințarea economică sau recreativă și care duce la deteriorarea florei și faunei din mediul acvatic; se manifestă ca un fenomen complex, multiform, care exprimă atât unitatea dintre apele dulci și de mare, cât și dintre uscat și mediul acvatic. Principalele forme de poluare a
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
Interes și curiozitate Obiective: să înțeleagă aspectele diverse ale creativității; să identifice factori ai creativității (domeniul și limbajul folosit în formularea sarcinii de lucru); să perceapă factori ai contextului situațional ca stimulatori sau inhibitivi pentru creativitate; Activități de învățare: joc recreativ „Ce ai de făcut?”: exprimarea obiectivelor propuse pentru activitate și /sau a sarcinii de lucru în limbaj de specialitate - solicitați elevilor să exprime cu cuvintele lor ceea ce au înțeles, carea este sarcina pe care o au ei. crearea unei atmosfere
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
sarcină și context situațional Interes și curiozitate să înțeleagă aspectele diverse ale creativității; să identifice factori ai creativității (domeniul și limbajul folosit în formularea sarcinii de lucru); să perceapă factori ai contextului situațional ca stimulatori sau inhibitivi pentru creativitate; joc recreativ - „Ce ai de facut?” exercițiu de stimulare a creativității „Conexiuni” realizarea unei matrice de descoperire (procedee și tehnici de lucru); discuții cu privire la sarcina și contextul situațional de lucru pentru creativitate; exercițiu: „Îmbunătățiri” - invenții îmbunătățite; Decorațiunitablou „Universul”, „Pădure” colaj /decolaj potențialul
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Caracteristicile jocului de handbal .............................................12 1.3. Particularitățile jocului de handbal...............................13 Unitatea de curs 2. Formele și modelele de joc ale jocului de handbal din învățământul preuniversitar ............................................... ......17 2.1. Formele și modelele jocului de handbal din activitățile sportiv - recreative ale elevilor din învățământul preuniversitar ............................................18 2.1.1. Jocuri dinamice specifice handbalului.................................... ....18 2.1.2. Jocuri dinamice pentru alergări specifice handbalului.............20 2.1.3. Jocuri dinamice pentru sărituri specifice handbalului .............20 2.1.4. Jocuri dinamice pentru
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
numai în 7. Rezultatele obținute de echipele reprezentative: 7 titluri de campioni mondiali; 5 cupe ale campionilor europeni; 3 medalii la Jocurile Olimpice, etc. Au favorizat răspândirea handbalului în țara noastră. Este practicat azi la toate nivelurile de vârstă în scop recreativ, sanotrof, educativ și formativ. Competițiile de masă se organizează pe plan local în școli, instituții, pe plan zonal și central. Echipele participante în competițiile de masă, desfășoară un proces de instruire prealabil cu profesori și antrenori, iar competițiile de masă
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
tehnico-tactic se îmbogățește. Handbal III 17 Unitatea de curs 2. Formele și modelele de joc ale jocului de handbal din învățământul preuniversitar Scopul unității de curs Cunoașterea formelor de joc și a modelelor de joc specifice handbalului destinate activităților sportiv - recreative ale elevilor din școala primară, gimnazială și liceu. Obiective operaționale 1. Să cunoască formele și modelele jocului de handbal din învățământul preuniversitar: jocuri dinamice, jocuri școală, jocuri cu temă, jocuri de antrenament, jocuri de verificare, jocuri oficiale; 2. Să cunoască
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
metodice și regulamentele necesare practicării jocurilor dinamice, jocurilor școală, jocurilor cu temă, jocurilor de antrenament și a competițiilor din lecțiile de educație fizică și în afara lor. 18 Constantin Șufaru 2.1. Formele și modelele jocului de handbal din activitățile sportiv - recreative ale elevilor din învățământul preuniversitar 2.1.1. Jocuri dinamice specifice handbalului În această categorie de forme de joc ale Handbalului sunt incluse acele jocuri care au la bază deprinderile motrice pe fondul cărora se construiește forma de joc respectivă
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
ale handbalului, necesare jocului școală care va urma; dezvoltarea aptitudinilor psiho motrice ale elevilor. În cadrul jocurilor dinamice, învățarea și exersarea elementelor, structurilor, acțiunilor jocului de handbal se face în cadrul execuțiilor cu caracter de întrecere individuală sau pe echipe, cu scop recreativ - distractiv, având în vedere dorința elevilor de a se juca, de a se întrece individual sau în cadrul unei echipe. Prin folosirea lor, instruirea în tainele jocului de handbal este mai plăcută, mai atractivă. În viziunea predării modulare a jocului de
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
perechiă în 20, 30, 40 sec., etc.; Cine ține mingea mai mult; Ferește capul. În general, scopul jocurilor dinamice este de învățare, repetare a structurilor jocului, a componentelor tehnice fundamentale pregătind “jocul școală” care va urma. Aceste forme de joc recreativ - distractive pot fi programate sau inopinante, la inițiativa elevilor respectivi. Dar, este important ca aceste jocuri să fi fost învățate, să fie cunoscute de către elevi din lecțiile de educație fizică pentru a putea fi practicate în mod autonom de către elevi
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
programate sau inopinante, la inițiativa elevilor respectivi. Dar, este important ca aceste jocuri să fi fost învățate, să fie cunoscute de către elevi din lecțiile de educație fizică pentru a putea fi practicate în mod autonom de către elevi în activitățile sportiv - recreative precum: pauzele mari dintre ore în timpul zilei de școală, chiar zilele libere de la sfârșitul săptămânii, vacanțele școlare, excursii și tabere. Jocurile dinamice specifice jocului de handbal se folosesc în lecțiile de antrenament cu echipele reprezentative ale școlii, ale claselor, în
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
în jocul cu temă care va urma, precum și în competițiile următoare. Echipele fixate la jocurile școală se vor menține și în jocurile cu temă și în competițiile autonome organizate atât în lecțiile de educație fizică cât și în activitățile sportiv - recreative din timpul liber al elevilor. Jocurile școală au obiectivele operaționale subordonate temei “jocurilor cu temă” care urmează în succesiunea predării jocului de handbal vizând: jocul, autoorganizarea și autoarbitrarea căpitanilor de echipă. Handbal III 23 Jocul școală se desfășoară sub conducerea
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
autoorganizare, autoarbitrare, autoconducereă, pe puncte, cu evidența strictă a scorului. 2.1.6. Jocuri cu temă specifice handbalului Jocurile cu temă constituie modelele de joc caracteristice, specifice practicării jocului de handbal în lecțiile de educație fizică și în activitățile sportiv - recreative din învățământul preuniversitar. Jocul cu temă, formă principală de exercițiu multifuncțional, conceput și realizat prin modificări aduse regulamentului fără să îi anuleze esența, asigură repetarea multiplă a tuturor componentelor jocului de handbal menite să rezolve temele lecției - de educație fizică
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
care a înscris mai multe puncte. Jocurile cu temă constituie o formă, un model de joc important care trebuie să fie folosit în lecțiile de antrenament cu echipele școlare de handbal în lecțiile de educație fizică și în activitățile sportiv - recreative din afara lecțiilor de educație fizică. Jocurile cu temă pot fi realizate într-o infinitate de variante, iar varianta aleasă pentru una din lecțiile de educație fizică trebuie să corespundă scopului, structurii, obiectivelor operaționale, locului de desfășurare, condițiilor concrete ale lecției
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]