21,673 matches
-
1907. După absolvire, va fi numit profesor de latină și elină la școala unde își luase bacalaureatul. Din 1909, e transferat la Liceul „Dragoș Vodă” din Câmpulung Moldovenesc. Profesor definitiv încă din 1908, obține doctoratul în 1912, cu o teză redactată în limba germană, în care se ocupă de modalitățile de exprimare a superlativului la o seamă de scriitori latini, ca Tibul, Catul, Properțiu, Vergiliu, Horațiu și Ovidiu. S-a impus, curând, prin seriozitate și temeinicie și, după ce, în 1916, este
BILEŢCHI-ALBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
Litere și Filosofie din București, unde i-a avut profesori pe Titu Maiorescu și Nicolae Iorga, care i-au apreciat activitatea de eseist și publicist. Primul volum, De la noi (proză în dialect aromân), i-a apărut în anul 1903. A redactat revista „Grai bun” (1906-1907, 1909). Din 1909 a fost interpret la Legația Română din Londra; până în 1914, a studiat în paralel literele la Londra și Oxford. În 1916, la intrarea României în război, se întoarce în țară și pleacă pe
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
al instituției, conferențiar la Catedra de literatură comparată și teoria literaturii a Universității din București. Între anii 1950 și 1963, a fost cercetător și șef de secție la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei Române. A înființat și a redactat, împreună cu profesorul Aurel E. Peteanu, „Primăvara Banatului”, revistă a elevilor Liceului „Coriolan Brediceanu” din Lugoj. Secretar de redacție la „Limbă și literatură” (1954-1963) și redactor-șef la revista „Limbă și literatură pentru elevi” (1972-1974), a colaborat la „Cercetări folclorice”, „Contemporanul
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
Dacoromanischen, imprimată la Lvov și Cernăuți, în 1844, manual care a cunoscut mai multe ediții. În anexa gramaticii, B. adaugă o Culegere de anecdote, fabule și „istoricele”, traduceri de proverbe, idiotisme și texte literare românești. Pentru necesitățile învățământului teologic, a redactat alte trei manuale, tipărite la Viena, în 1865. La deschiderea mormintelor domnești de la Putna, în 1856, el glorifică într-o scurtă descriere, în limba germană, viața lui Ștefan cel Mare. Ierarh cu merite culturale și înzestrare poetică, B. și-a
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
1988-1990, este profesor la o școală generală din Roșiori de Vede. Între 1990 și 1995, deține funcția de director adjunct al Editurii Phoenix. Din 1996, este redactor la Muzeul Literaturii Române și consilier la Asociația Scriitorilor din București. Din 1997, redactează și conduce revista „ArtPanorama”. Debutează cu cronică literară în „Amfiteatru” (1986). Extrem de prezent în viața culturală, de la cenacluri și emisiuni literare până la lansări și prefațări de carte, B. se construiește ca un critic afiliat programatic generațiilor ’80 și ’90. Debutează
BOERESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285780_a_287109]
-
Dunării, nu va fi fără de folos atât pentru cei de aceeași origine, cât și pentru străini și învățați”. Gramatica... își are importanța ei, ca una dintre cele mai timpurii ale limbii române. Și mai importantă este însă prin paginile literare redactate în aromână, pe care autorul le-a inserat la sfârșitul lucrării și le-a numit „fabule, ică părăminthe și isturii alepte” [fabule sau basme și povestiri alese]. În fond, este vorba de niște parabole scrise în manieră evident eseistică, absolut
BOIAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285793_a_287122]
-
Unul dintre cei mai vehemenți atacatori ai sexualității regelui Iacob al Angliei se ascunde sub pseudonimul Aulicus Coquinarie. Lucrarea să, intitulată Aulicus Coquinarie or the Character of Him Who Satyriz’D King James And His Court, a fost adăugată volumului redactat de Șir Walter Scott, intitulat Secret History of the court of James the First, containing I. Osborne's Tradițional Memoirs. ÎI. Șir Anthony Weldon's court and Character of King James. III. Aulicus Coquinare publicat în anul 1811. Identitatea lui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Trezoreriei), Arlington (om politic și reprezentant al Coroanei la diverse negocieri), Buckingham (ducele de Buckingham, fiul George Villiers, l-a însoțit pe Charles al II-lea în exil), Ashley Cooper (al doilea A din cuvântul Cabal), este cel care a redactat documentul The Fundamental Constitutions of Carolina. Râurile americane Ashley River și Cooper River îi poartă numele)și Lauderdale (preferă<footnote Dudley Digges, Cambridge History of English and American Literature, vol VII, ch. viii.4 The Compleat Ambassador Cabala, sive Scrinia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
avut un cuvânt greu de spus la încheierea Războiului de 30 de ani din cadrul Sfanțului Imperiu Român (Germania de astăzi) și Războiului de 80 de ani dintre Spania și Olanda. Este interesant faptul că ambele tratate de pace au fost redactate în limba franceză și au primit numele generic de"Pacea de la Westphalia". Acest eveniment este deosebit de important pentru evoluția Europei, deoarece este considerat a fi primul congres modern diplomatic care a inițiat o nouă ordine în Europa centrală, bazată pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Tot în acea perioadă au existat niște zvonuri referitoare la o posibilă legalizare a relației dintre cardinal și regina. Printre lucrările memorialistice care abordează acest subiect, menționam: Memoirés de la Princesse Palatine, publicată în 1789 la Brunswick, Histoire die Cardinal Mazarin, redactată de un anume Obery, și publicată la Amsterdam în 1696, Memoriile lui Daniel de Cosnac, publicate de Société de L'Histoire de France, în 1850. Vom prezenta un fragment din lucrarea intitulată: Queen and Cardinal, A Memoir of Anne of
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
regele. De multe ori se substituia poziției mareșalului de Villeroy, care era tutorele lui Ludovic. La Porte i-a propus reginei să-i citească Delfinului din Istoria Franței. Abatele de Beaumont i-a recomandat exemplarul scris de Mézeraz, care era redactat în cinstea reginei. Atâta timp cât regele era minor, La Porte nu ascultă de ordinele acestuia, ci intră sub tutela regentei și a lui Mazarin, care, în calitate de nas, era totodată și supraveghetor al educației monarhului. Între La Porte și regina era o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Mărie Du Bois, gentilhomme vendèmois valet le chambre de Louis XIV, Apogée, Rennes, 1994, p. 5. footnote> Din acest motiv du Bois este preferat de către istorici, iar Memoriile lui La Porte au intrat în uitare ; cel din urmă le-a redactat după retragerea de la curte, având timpul necesar pentru a se gândi la fiecare frază, înainte de a o așterne pe hârtie. Punctul comun al celor două lucrări o reprezintă formulă de adresare, scriitorii preferând să se prezinte ca fiind în centrul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
din care două foi lipsesc). „Calendarul Claponului”, tipărit cu un an mai târziu (1878), conține, pe cât se pare, pe lângă scrierile din cele patru numere ce s-au păstrat, și pe cele cuprinse în numerele pierdute. În afara intenției umoristice, C. este redactat și cu o evidentă adresă parodică, având drept țintă metodele și stilul presei românești de atunci. Coperta mai conține, în afara titlului, următoarele formule publicistice: „Foiță hazlie și populară. Apare când ese de sub tipar. Tirajul se face în 33 333 exemplare
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
C., dar și despre prezența lui în viața publică, despre vizitele pe care i le făcea suveranul rus, întârziind ore întregi în dialoguri particulare, se găsesc în jurnalul secretarului personal al cărturarului, Ivan I. Iliinski. Între 1714 și 1722, își redactează cea mai mare parte a operelor, în special cele istorice. În 1722, participă, alături de Petru cel Mare, la campania antiotomană din Caucaz. Ca principe serenisim și senator, sfătuitor intim al țarului, C. a contribuit la numeroase decizii istorice ale statului
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
de opera empiristului, dar și misticului Van Helmont, el compune o laudă închinată acestuia - Ioannis Baptistae Van Helmont - Physices universalis doctrina, urmată de traducerea unui capitol din opera de interpretare a naturii publicată de învățatul flamand. Tot în latină mai redactează o carte de filosofie a cunoașterii (prin revelație), de alură medievală, despre nașterea universului și despre evoluție, despre timp, etică și destin. Spre a sugera orientarea metafizică a dezbaterii, o intitulează Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago [Imaginea de nedescris a științei
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
lui Petru cel Mare, pornit să elibereze creștinătatea. Eseul se intitula Monarchiarum physica examinatio [Examinarea naturii monarhiilor]. Cartea cel mai adesea invocată în istoria culturii române este Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae [Descrierea statului Moldovei vechi și de astăzi], redactată între 1714 și 1717. Este cea dintâi monografie exhaustivă a Țării Moldovei, pentru că depășește prin complexitate scrierile lui Miron Costin. La C., legendarul despre bogățiile și dărnicia fabuloasă a pământului se conjugă cu obiectivitatea științifică în probleme de geografie fizică
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
a fi domeniul imagologiei. Informațiile foarte diverse, sistematizate în cele trei părți ale cărții, și harta, cea dintâi a acestui ținut, au stârnit curiozitatea germanilor, interesați de această parte a Europei în ordine politică, dar și comercială. Inteligent, principele își redactează monografia în limba latină, pentru a-i asigura circulația europeană. Este cea de a doua operă a lui C. tradusă într-o limbă europeană, după Istoria Imperiului Otoman. Cartea a fost tradusă în germană de J. Redslob (Beschreibung der Moldau
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
spiritului european în cultura românească” - așa cum se numește și cel mai important capitol al cărții. În cercetările ulterioare, din perioada exilului, o serie de studii, precum Tradiția istorică și originea românilor (publicat în franceză, italiană și germană) sau Sfințenia românească (redactat în limba română), vor completa în chip definitoriu schița sa tipologică privind specificitatea românească în raport cu celelalte popoare europene, mai ales cu cele de origine latină. Despre literatura comparată și principiile ei, C. a alcătuit și un riguros și succint manual
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
constant studiată și evidențiată în opera științifică a lui C., rămâne, desigur, literatura română, pe care a prezentat-o în numeroase dicționare și enciclopedii literare, ilustrând-o și prin două interesante micromonografii despre Vasile Alecsandri (1973) și Ion Barbu (1981), redactate în limba engleză. Dacă în prima dintre ele autorul întreprinde o reconsiderare a operei lui Alecsandri, urmărind sistematic atmosfera epocii în care ea s-a zămislit, în cea de-a doua, evaluând sursele Jocului secund (remarca îi aparține lui Basarab
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
Iași. Își ia doctoratul în etnologie cu teza Cântecul funerar și contextul său etnografic pe Valea Șomuzului Mare, susținută la Universitatea din Cluj-Napoca în 1978. Colaborează la Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), redactând articole despre folcloriști, genuri, specii folclorice și reviste de specialitate. Din octombrie 1991 este profesor-asociat la Facultatea de Istorie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași și, din același an, director al Centrului Județean al Creației Populare Iași. Din 1999
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
câteva fraze pe o singură pagină dactilografiată. Un om pe care nu-l voi cunoaște niciodată, și care nu mă cunoștea decât prin intermediul chestionarelor. A doua zi, am înaintat un recurs. „Un recurs în anulare” potrivit corespondentului meu. Nu mai redactasem niciodată o scrisoare atât de fals personală, atât de stupid arogantă și totodată rugătoare. Nu mai înregistrasem curgerea zilelor. Mai, iunie, iulie. Exista doar apartamentul acela, pe care îl umplusem cu obiecte vechi și cu senzații de odinioară, muzeul acela
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
prin extrapolare, pe baza câtorva fragmente, a unui întreg fenomen mitic arhaic, argumen- tarea originii și evoluției fenomenului sociocultural respectiv, rapor- tarea lui la fenomene mitice universale și așa mai departe. în cazul mitologiilor unor etnii europene - care au fost redactate de mitografi în Antichitate (grecii și romanii), în Evul Mediu (germanii și nordicii) sau în epoca modernă (finlandezii) -, se impune de regulă un efort de „deliteraturizare”, în vederea depistării motivelor și structurilor mitice originare. În principiu, cercetătorul care se încumetă să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ca și cum Dumnezeu și sfinții i-ar înlesni lui Iuda pătrunderea în rai și prădarea acestuia. Acum, la schim barea anului, Cosmosul trebuie regenerat, dar pentru aceasta el trebuie să fie distrus în prealabil. într-un comentariu medieval (Datastan i D¹nik, redactat în secolul al IX-lea e.n.) la mitul iranian al înfruntării dintre Ormazd și Ahriman găsim unele remarce teologice și chiar filosofice extrem de interesante din punctul de vedere din care am abordat problema. Scenariul mitului este asemănător cu cel al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
preoții geto-misieni „călători prin nori”. Argumentul în sine este interesant, dar (din păcate !) nu se poate ști dacă Strabon a preluat de la Poseidonios toate informațiile referitoare la inițiații geto-misieni sau dacă nu cumva primul a selectat doar câteva dintre cele redactate de al doilea - selecție pe care o operează Strabon în cadrul aceleiași discuții și în informațiile referitoare la traci cuprinse în Iliada. Este posibil ca Strabon să fi preluat de la Poseidonios doar informațiile care i se păreau a fi utile demonstrației
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cunoștința străinilor și, pe de altă parte, aceștia din urmă nu puteau recepta adevăratele semnificații ale unor credințe și rituri specifice. De multe ori, ele erau străine de ideile religioase ale străinilor, cazuri în care fie că omiteau să le redacteze, fie că le „înghesuiau” între coordonatele mentalității lor proprii. Ar fi zadarnic să deplângem sărăcia documentelor - scrie Mircea Eliade -, dar nu trebuie pierdut din vedere că informațiile privind ideile și practicile religioase ale geto-dacilor sunt fragmentare și aproximative. Cele câteva
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]