11,435 matches
-
cu o răutate care-a devenit proverbială tocmai pentru profesori și care le-a atras din partea publicului multe epitete. Pe cât timp se zicea că corpul didactic e uitat de Dumnezeu n-am fi crezut poate s-avem dreptul de-a releva defectele pe care el le are în țara noastră. Dar, din momentul în care și pentru el se deschide calea unei înaintări continue, măsura care vom pune-o va fi neapărat mult mai exigentă decât în trecut. Profesorii trebuie să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sale, a făcut obiecțiuni înaintea Parlamentului în contra acestui proiect de lege; nu, pe lângă aceasta mai trebuiau și manifestațiuni "spontane " ale "voinței poporului", cari să dea acelui protest o putere și o eficacitate deosebită. Și-n adevăr! Daca e vorba să relevăm repejunea și preciziunea cu care s-au înscenat meetingurile române din Brașău, Sibiiu, Deva, Cluj, Turda, Cahalm, Făgăraș și din alte locuri, cei ce le-a pus la cale merită desigur toată lauda. Din aceasta putem deduce învățămîntul important că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
după un singur calup. Proprietarii zic cu drept cuvânt că nu li se poate contesta lor, purtătorii ideilor de eliberare a poporului, voința de-a face totul pentru îmbunătățirea sorții țăranului, dar pentru îmbunătățirea, nu pentru demagogizarea lui. Nu vom releva toate câte s-au zis în acea adunare, căci multe sunt fără temei, multe eronate. O dovadă despre relele rezultate ale legii tocmelelor este sărăcirea țăranului din Moldova și, ca o urmare neapărată, ce se putea prevedea cu siguranță matematică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
LUI NICU XENOPOL 2264 Criticul - [... ] - de la "Pseudo - românul ", d. Nicu Xenopol, scrie un lung articol în "Telegraful - Fundescu" în care se preface a se fi mâhnit pe-o dare de seamă a mea asupra Novelelor lui Slavici în care am relevat și insolențele criticului de la "Romînul". Insolențe, zicem, pentru că nu putem a îngădui ca oameni cari abia și-au șters praful de pe coate de-a doua {EminescuOpXIII 352} zi să 'nceapă cu acea obraznică suficiență caracteristică grecilor și evreilor de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dării noastre de seamă. Într-această unică privire vă doare pe toți, fie faraonul hel dentăi de la "Tel[egraful ]" fie criticul [... ] de la "Pseudo - românul ". ["D. XENOPOL NE VA DA DECI VOIE... "] 2264 D. Xenopol ne va da deci voie a releva o cestiune care nu privește publicul. Orice - ar inventa și dumnealui și "Telegraful" despre terminația numelor sau despre originea mea, asta nu oprește pe părintele meu de-a fi fost boier moldovenesc, nici fie cu bănat, proprietar de moșie, alegător
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
schimbare decisivă și de către alte discipline (lingvistica, știința textului, teoria comunicării etc.). O privire într-o bibliografie mai nouă, de exemplu "Bibliografia selectivă din naratologie" pe care Wolfgang Haubrichs a anexat-o volumului editat de el în 1976, Erzählforschung 1, relevă faptul că diversele contribuții ale acelor discipline care în 1955 nici măcar nu erau întemeiate sau nu aveau încă nici un fel de contact cu știința literaturii astăzi reprezintă deja o parte esențială a naratologiei. Din această cauză, o inventariere a rezultatelor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lucrurilor și dominatorul lumii. O teorie actuală sau fatală în sensul propus de către Jean Baudrillard 10 va considera însă obiectul mai ironic și mai genial decît subiectul, deținător al unei strategii de deturnare a supremației subiectivității. Experimentele din fizica cuantică relevă existența unui "duel" între subiect și obiect subiectul nu mai poate controla în mod eficient obiectul de studiu sau aparatul tehnologic ce pare a se înscrie în relații speciale cu fenomenul observat. Parafrazîndu-l pe Canetti, s-ar putea spune că
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv la nivelul membranei tubilor în T. In fiecare celulă contracția debutează imediat după apariția potențialului de acțiune și durează până la cca. 50 ms după repolarizarea completă (fig. 39). Inregistrarea simultană a electrocardiogramei și a diverselor mecanograme relevă corespondența temporală globală între fenomene electrice și mecanice (fig. 40). Contracția se produce prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sale intime/subconștiente asupra lumii -, autorii pleacă de pe poziții diametral opuse, materializate prin cele două secțini ale cărții de față, dar sfârșesc prin a se întâlni într’un punct, recunoscut, chiar promovat de unele religii, damnat însă de altele, totuși relevat direct, respectiv printre rânduri, de toate. Acest punct, numit de unii reîncarnare, de alții transmigrare a sufletelor, nu poate fi însă demonstrat ca existent efectiv, cel puțin în momentul de față, decât prin complicate manopere de logică. Știm noi? Poate
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
rezervele reciproce, deși de fapt ar trebui să observăm complementaritatea celor două cultúri. Din punctul de vedere al filosofiei orientale, nu accentul pus pe una din direcții este rău, ci dezechilibrul creat astfel între acestea . Un alt aspect al complementarității, relevat de M. Eliade, este că “în simbologia misticii catolice călugărițele sunt numite “miresele lui Christos”; dragostea mistică a sufletului pentru Mântuitor e exprimată într’o legătură oficială (soț-soție), acceptată și promovată de societate. Pe când idealul misticii indiene, simbolul prin care
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
poate crește cu timpul; o mare fericire ne poate părăsi imediat. De aceea, elementul spiritual se raportează, la rândul său, Eului care este martorul unic pentru variațiile spiritului, mentalului și corpului. Avem prin urmare cei patru factori pe care îi relevă analiza imediată a omului: Eul, elementul spiritual, mentalul și corpul (v. fig. II.2) și putem trece la a doua fază a analizei. Corpul omului este deosebit de un obiect inert, deși materia din care este alcătuit este aceeași, pentru că este
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ființă/divinitate supremă, fie ea (doar) virtuală. Că zeii provin din oameni”. Deci zeul este o consecință a evoluției carrierului, nu și cauza acesteia.</footnote> sau sunt acei puțini care ajung să li se dezvăluie planul atmic, este un fapt relevat de succesiunea generațiilor de zei din mitologia greacă, succesiune care devine un argument pentru această teză. Moartea zeului este de fapt trecerea lui în regnul superior, iar ei sunt înlocuiți de alții, “promovați” din regnul semizeilor (inițiaților). Și aici, continuăm
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și islamul, nu recunosc reîncarnarea expediind fără întoarcere și fără scop existența post mortem a omului într’un Univers totuși spiritual, adică nematerial, chiar dacă se cheamă Iad. Și chiar așa, teoreticienii creștinismului nu pot ocoli problema, chiar dacă doar fragmentar, adică relevând elemente strict necesare reîncarnării. Toma d’Aquino atribuie omului după înviere (reîncarnare, n.n.), un “corp strălucitor”, subtil, luminos, agil, ce se poate deplasa quasiinstantaneu . Având în vedere faptul că Toma d’Aquino se referea la un corp în sensul particular
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
t timp c(t el ar desemna o realitate care nouă ne este străină? Însă această realitate nu ne este ș( nici nu ne poate fi străină. Comunitatea este o realitate (n orice societate pe care istoria umanității ne-o relevă p(nă astăzi. De exemplu, cea mai mică unitate administrativ-teritorială de la noi satul este o formațiune acoperită (n mare măsură de conceptul de comunitate. Utilizarea restr(nsă a acestui termen nu poate conduce la negarea realității. Graeme Salaman (1974) consideră
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de definiții diferite ale comunității. O astfel de încercare astăzi ar crește cu mult numărul acestora. Înainte de a prezenta unele dintre cele mai relevante asemenea definiții și înainte de a prezenta propria noastră definiție de lucru, este necesar să evidențiem problemele relevate de abundența încercărilor de definire. Una dintre dificultăți rezidă în aceea că oricum ar defini cineva un concept sau înțelesul unui cuvânt, cuvintele cară cu ele înțelesuri și asocieri reziduale. Este incontestabilă lipsa de precizie a multor termeni utilizați cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de destin, el este reprezentat în cazul individului de conștiința individului care se solidarizează cu destinul comunității sale, în absența oricărei forme de impunere exterioară. 2.7. Social și spiritual Apropierea dintre dimensiunea socială și cea spirituală în comunitate este relevată de Elisabeth Frazer făcând apel la aspectele ce o constituie. Comunitatea ar fi în primul rând o valoare, un ideal. Apoi ar fi o categorie descriptivă, un set de variabile. Pe de altă parte, ar fi un termen ce semnifică
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rău al lucrurilor" (Redfield, 1960: 80). Problema observării, cunoașterii și din interior și din exterior reprezintă de altfel și miezul abordării comunității mici ca privire generală asupra vieții, mai puțin relevantă pentru demersul nostru. Privită în perspectivă istorică, comunitatea își relevă dinamica în termenii integrării, dezintegrării, reintegrării etc. Cum treptele dezintegrării sunt deseori mai vizibile, reliefarea dinamicii comunitare se îndreaptă de multe ori spre acestea. Deseori, în cazul satelor tradiționale, divizarea pământurilor a avut drept consecință dispariția respectivelor sate, care își
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la locația geografică, se detașează două aspecte. Primul ne arată că "la fel cum o comunitate nu are nevoie neapărat să existe într-o arie limitată, oamenii care trăiesc într-o arie limitată nu constituie neapărat o comunitate". Al doilea relevă că "fără factorul geografic, gradul în care instituțiile sunt integrate, precum și gradul în care același individ se raportează la ceilalți într-un număr de roluri, sunt evident înclinate să fie mai mici" (Salaman, 1974: 126). Chiar dacă în concepția lui Georges
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
așa-numitele asociații intermediare sau grupuri corporative. Acestea sunt un fel de grupuri restrânse ai căror membri participă intens și sunt protejați la modul colectiv. Datorită acestor apartenențe, relația cu comunitatea mai largă poate fi îmbogățită. Uneori însă pluralitatea își relevă originea normativă. Este de dorit să existe o diferențiere sănătoasă a instituțiilor și a diferitelor grupuri (personale, familiale, etnice, locale și ocupaționale), fiecare păstrându-și specificul și îndeplinindu-și funcțiile. Slăbiciunea esențială a pluraliștilor ține de faptul că ei consideră
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
atât aportului instituțiilor (politice, legale și culturale), cât și celui al normelor, credințelor și practicilor. Calitatea comunităților este legată de caracterul acestor instituții. 4.4. Povestea comunității Un criteriu interesant pentru identificarea comunității este cel al existenței unei "povești", criteriu relevat de câțiva autori amintiți de Peter Steeves (1998: 94 și urm.). O comunitate ar fi un grup care dă naștere unei povestiri colective în care se formează povestirea personală și astfel se formează Eul. Împărtășirea unei povești constituie și definește
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
decât descoperit, membrii fiind mai degrabă adăugați decât actualizați, ceea ce nu înseamnă că UE nu va deveni un spațiu în care oameni cu interese și experiențe împărtășite vor urmări cu toții un același Bine comun. Dar lărgirea este un proces ce relevă abordări diferențiate ale celor dinăuntru față de cei care vin. Nu este foarte nouă ideea că în UE ar trebui să intre doar țări bogate. Este o translare în plan mai larg a completării paletei atitudinale cu ceea ce ar fi egoismul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ca aceasta să se întâmple. Nu este, de altfel, deloc întâmplător faptul că afacerile și proiectele, programele, ba chiar și acțiunile politice se sprijină din ce în ce mai mult pe relațiile personale, pe contactele personale, pe amiciții. Un alt criteriu în măsură să releve comunitatea ar fi comprehensivitatea. Deși, pentru Selznick, este prea mult să ceri ca toate relațiile sociale ale cuiva să fie găsite în comunitate, el consideră că, totuși, comprehensivitatea ar fi criteriul esențial al comunității. "Un grup este o comunitate în măsura în care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de asociere". Aceasta însă nu este câtuși de puțin în favoarea celei din urmă. În cazul formelor comunale de asociere, este căutată comuniunea unitatea psihică și nu comunitatea entitate integrând variate activități și modalități de interacțiune. Importanța diversității în cadrul grupurilor este relevată și de analiza comună/comunitate. Bazându-se îndeosebi pe unitatea psihică și integrând o populație caracterizată de un grad înalt de omogenitate, forma comunală de asociere este o formă socială instabilă, care în cazul în care dorește să devină mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
complexitate de standarde, valori, norme, credințe, cutume, moravuri, obișnuințe, mituri precum și de aspectele mai concrete pe care le împărtășesc, cum ar fi cele tehnologice și materiale, aceasta este ceea ce înțelegem prin structură socială." (Mercer, 1956: 4) Structura socială poate fi relevată atât la nivelul unor secțiuni, cât și la nivel general. Astfel, membrii fiecărui subgrup dintr-o comunitate dețin în comun atribute culturale și de altă natură pe care nu le împărtășesc în întregime cu membrii altui grup. De asemenea, membrii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
exterioare", aici se impune dimensiunea participativă ca ingredient-cheie. Etzioni pleacă de la aspecte evidente, izbitoare ale existenței. Banii (pozi(ii înalte (n carier( etc.) nefiind în măsură să aducă fericirea, resursele de timp, energie etc. ar trebuie altfel investite. Cercetările au relevat că indicele de satisfac(ie al indivizilor din ((ri cu nivel de trai diferit este cam acela(i, ba chiar că acesta ar fi mai mare ((n general) (n ((rile cu un nivel de trai mai redus. Nu ar exista
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]