3,881 matches
-
mai curând lumina tiparului, iar potrivitele propuneri de realizări muzeistice să devină, de asemeni cât mai curând, fapt (totuși, patriotismul local de care sufăr și eu, ca mulți alți fălticeneni, e mare lucru). Cu mulțumiri, urări de bine și de revedere. Melanica P.S. Un prieten al nostru - Augustin Sandu, autorul celor două volume „Arpegii pentru patru anotimpuri” (vol. II apărut de curând În colecția „Reporter XX”, la Junimea, are În pregătire o lucrare despre Enescu. Aș ruga pe Jenel , dacă crede
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ciudat. Să știi că Ghelemé este plin de asemenea date și amintiri; când era tânăr, stătea În casă cu ai lui, care vorbeau numai de astea. Nu am mai avut răbdare să-ți Înșir toate până vei veni, iară. La revedere, deci pe când vei mai veni la Fălticeni. Sărutări de mâini mamei și soției. Cu alese sentimente, Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”(Fălticeni)” data =”(2.1.1970)”> Dragă domnule Eugen, Scrisoarea caldă, o proză cu accente de prietenie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
De asemenea, dacă d. Tatos va intra În Uniune și va face o expoziție. Când va fi s-o facă la București, va avea și sprijinul cumnatului meu Schweitzer-Cumpăna, care-l apreciază. Ai cules ceva la Dolheștii-Mici? Aștept cu plăcere revederea. Până atunci Vă urez, familiei și matale, sănătate. Cu toată prietenia, V. Tempeanu P.S. Iartă-mi stilul cam... telegrafic. Am găsit un teanc mare de corespondență sosită În lipsa mea, la care Încă n-am răspuns. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ideilor pedagogice ale lui Goethe. La anul se vor serba cei 75 ani de la Întemeierea soc. „Junimea” a elevilor acelui liceu. Printre fondatori figurează și Minulescu. Cele cuvenite familiei matale; iar matale Îți urează sănătate deplină de la ai mei și revedere cu bine V. Tempeanu P.S. Am găsit o notiță interesantă, care Îl privește pe N. Gane (Plănuita Monografie). Artur Gorovei scrie În revista Mihai Eminescu, Cernăuți, Anul 3 (1932) Fascicola 8, pag. 2 u. sub titlul Amănunte din viața lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Însă. Vă aștept cu nerăbdare la Buftea, unde sper, că nu veniți chiar „pe fugă”. Găzduiți la d-na Păpușanu? Bine faceți, căci de la ea mai aflați multe despre Folticenii de altădată. Așa dar, Vă aștept și Vă zic la revedere pe curând. V. Tempeanu Omagiile mele doamnei matale și complimente de la ai mei inclusiv Schweitzer-Cumpăna. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”(Buftea)” data=”(26.12.1971)” desc=”Telegramă”> Posed medicamente . La mulți ani. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Iași, am să Vă rog să mă ajutați intervenind la „oamenii de seamă folticeneni” aflați la Iași: Ciopraga și Jitaru. La acesta din urmă, care e academician, am mai puțină nevoie de ajutor, căci mi-a fost elev și la revederea din 1970 mi-a arătat multă simpatie. Poate cunosc alții mai bine pe Corneliu Sturzu, redactor șef la Junimea. (Le-am trimis și nuvela mea - microroman, cum o numește d. prof. Popa - „Duduia Oli”, din viața de provincie moldovenească de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
înfățișa probabil mult optimism și încrederea de dinaintea unei aventuri căreia i te dedici cu uitare de sine. Acestei însuflețiri senine, peste ani, îi va răspunde melancolia unor ochi încercănați, amărăciunea unor frunți ridate. În sfârșit, răsună semnalul de plecare. La revedere, Lisabona! Îți mulțumim pentru generozitate!... Dar ospitalitatea portugheză nu se sfârșește aici. Nici nu apucăm să ieșim bine din gară, că încep să mișune printre fotolii cărucioare cu tot felul de bunătățuri. Ospătari în alb ne întind pe tavă păhăruțe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
minister și multinațională, nu este ușor de înțeles pentru un laic francez. Un batalion impresionant și cosmopolit de tinere cu voaluri, în uniforme, exersând în cor într-o sală imensă, pavată cu marmură, îmi adresează un grandios și melodios "la revedere", cu un elan de-a dreptul marțial. Ies, impresionat de atâta disciplină și organizare. Mai târziu, în cerc restrâns, un istoric din zonă mă pune cu amabilitate la punct: "Nu mai spuneți "musulmanii" ori de câte ori vorbiți despre noi. Eu spun "creștinii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Agache ce mai face? Care Agache? zice doctorul cu mirare; apoi se reculege. Bine, e bine, e sănătos. Așa? zice stăpânul hambarelor și al batozelor. E bine? și pare foarte fericit. Și începe a vorbi iar repede, repede bolborosind. La revedere, la revedere! zice doctorul depărtându-se; mă grăbesc. Trebue să ajung coloana. Care coloană? care coloană? ce coloană? strigă bărbosul, și cum mă aplecam pe după pânze ca să-l văd mai bine, iată că mă zărește: A! ce mai faci, doctore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai face? Care Agache? zice doctorul cu mirare; apoi se reculege. Bine, e bine, e sănătos. Așa? zice stăpânul hambarelor și al batozelor. E bine? și pare foarte fericit. Și începe a vorbi iar repede, repede bolborosind. La revedere, la revedere! zice doctorul depărtându-se; mă grăbesc. Trebue să ajung coloana. Care coloană? care coloană? ce coloană? strigă bărbosul, și cum mă aplecam pe după pânze ca să-l văd mai bine, iată că mă zărește: A! ce mai faci, doctore? îmi strigă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
comod pe un fotoliu mic cu picioarele scurtate și e mai conștiincios decât ceilalți. Are pentru onorata clientelă un fotoliu mare, în care "meine herren" stau și întrebuințează cu succes arta orientală, sistematizată. Primește banii cu nobleță și spune "la revedere". A. Wertheim Societate în nume colectiv, condusă de trei frați. Wertheim. Plimbarea la Sans-Souci. Plecarea. Dela galeria de tablouri dela Sans Souci, se vede dealul ruinilor, ruine artificiale (forul roman). Asemenea copii am mai văzut vreo două la Potsdam un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să învețe nimic din specificul acestei activități și pe care nu îl interesau instrucțiunile M.A.E., ci numai să nu-mi facă mie pe plac. De fapt, mie îmi era teamă că ambasadorul ar putea să-mi schimbe ruta. Revederea Madridului, după ce avusesem o scurtă experiență latino-americană, mi se părea o șansă în plus în înțelegerea frumuseților capitalei Imperiului hispanic. Aveam siguranța că voi avea mare încântare să revăd Madridul, să mă bucur din nou de amabilitatea lui Paul Moldoveanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
convenabil al grădinii "Doina". La sfârșitul primei zi de lucru, fiind o zi plăcută, cu soare și temperaturi apropiate de 12-15 grade, am încercat să ne instalăm în grădină și să începem cu câte un whisky, cumpărat special pentru această revedere din free-shopul de la Madrid. Petrică, decanul nostru de vârstă, după ce se asigurase că paharele erau pline, îmi dădu cuvântul să relatez despre "aventura mea peruană". Le-am relatat, în varianta scurtă, despre atmosfera instalată în misiunea diplomatică română de cuplul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Nu !” lui Brejnev, susținând dreptatea cauzei românești. Cinismul folosit de Rusia postsovietică în așa-zisele dezbateri cu partea română pe tema Tezaurului, joaca de-a șoarecele cu pisica cu diplomații și factorii de decizie de la București, îndepărtează la ani-lumină perspectiva revederii Tezaurului nostru în locurile de unde a plecat, într-o pribegie fără de sfârșit. În 1973, când descopeream documentele privitoare la Tezaur, era o poveste reală de al cărei sfârșit fericit nu mă îndoiam; în 1990, speram că „a venit timpul !”; în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a spus: Bine, draga Bunicii, de asta am făcut noi atâta drum, să te găsim bolnavă? Nu bunică, nu mă mai doare nimic, i-a răspuns fetița. Febra a Început să-i scadă și totul a intrat În normal după revederea cu Bunicii. Mica balerină Ciuchița cu păpușa Ciuchița la Concursul de recitări al copiilor Împreună După zeci de ani, toată copilăria ei Îmi pare o poveste, cu clipe vesele și triste, cu frământări și zbucium, Într-o lume care devenea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
eu nu puteam avea un alt comportament după 1964, când căile ni s-au despărțit. M-am dăruit și eu oricui și fiecărui, așa cum a facut-o și Profesorul, toți anii cât am fost Împreună. Îi simt și astăzi bucuria revederilor și retrăiesc adesea atmosfera Înălțătoare a Întâlnirilor noastre de lucru. Doamnelor și Domnilor colegi, Inestimabila operă științifică a prof. Viorel Ciurea este materializată În 11 cursuri, manuale și Îndrumătoare de lucrări practice și În 136 lucrări științifice communicate și/sau
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
așa de repezi, încât ne-am pomenit singure, înainte de a ne reculege, pe drum spre casă pentru a preveni pe ceilalți din familie. Dar ei, după ce au ajuns la Cartierul General, s-au întors și ne-am pomenit cu dânșii. Revedere fără multă bucurie, căci o știam vremelnică și cu o nouă despărțire în perspectivă. Într-una din zilele următoare Ionel sosi, crezând că pleacă definitiv și de astă dată; Pia și Costache erau ieșiți. Era în salonaș cu mine și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-i spune că mă bucur de bunele știri date soțului meu, dar că suntem prea prieteni pentru a nu vorbi cu inima deschisă, cum obișnuiam, și că în tristele împre jurări actuale nu o puteam face. Încheiam zicându-i la revedere în vremuri mai bune și însărcinându-l cu multă afecțiune pentru familia lui. De atunci nu l-am mai văzut. Astfel petrecurăm și ziua de naștere a lui Dinu, fără a vorbi de el, dar cu gândul la ei toți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și a locului. Mi se părea, ca într-un vis, că eram cu toții la noi la masă, fericiți, veseli, dar toți plângeam, scuturați de emoție. Acum nu mai plângeam, nici nu vream să mai plâng, dar știam că, în ora revederii, în momentul de supremă fericire, vom plânge toți lacrimi înghițite și necurse în acele zile de griji, de durere, de revoltă, dar nu de deznădejde. Credința nu-mi șovăise decât la aflarea știrii de[spre] prăbușirea Rusiei, care putea să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Trebuie însă să mai răbdăm un an, dar de rândul acesta sunt sigură că nu vom mai amâna sfârșitul și că toamna viitoare, sau poate chiar spre sfârșitul verii, nu vom mai avea nimic de dorit din câte visăm. La revedere, mamă dragă, vă sărut cu dragoste și vă iubesc cu dor. Fata ta Sabina](Ibidem, pp. 246- 248.) știri bune și rele Știrile deveneau mai bune pentru noi, simptomatice după slăbirea asprimii germanilor. Aghiotantul colonelului de la etapa Brănești veni la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din Moldova, datate de o lună. Deși aveau încă multe griji de care nouă nu ne vorbeau, ca să nu ne descurajeze, erau însă mai remontați de evenimentele din Basarabia. Dinu, mai ales, prea optimist, ca de obicei, ne zicea la revedere în aprilie sau mai; Tați, mai rezervată, dar spiritul general bun. Pe aici, Stere cere prin jurnalul lui adresa senatorilor și deputaților ca să convoace parlamentul în teritoriul ocupat. S-a mirat că Iarca îl combătea, crezând că diferendul lui cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de minunata lume a artei, o zonă ce îți fascinează sufletul, transformându-l în ceva pur. Tabăra noastră se apropia de sfârșit și doream din tot sufletul ca prieteniile legate între noi să rămână nepătate, lăsând loc pentru o nouă revedere în anii ce aveau să vină. Știam foarte bine că fusesem cu toții introduși și puși la fiert în oala minune a lui Vintilă. Doream să rămânem la fel, uniți, pentru a putea trece și de acest prag al destinului, chiar dacă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
din tabără, amintindu-ne de misterul tuburilor de vopsea, de nopțile de pomină petrecute în preajma jocului de remy. Totul trecuse, lăsând în suflet doar amintirile plăcute. După aproape un an și ceva m-am reîntâlnit cu Vintilă la un vernisaj, revederea noastră se petrecuse ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat între noi, eram doi artiști ce își dădeau mâna bucurându-se de evenimentul la care aveam onoarea să participăm, alături unul de celălalt, două generații de artiști ce schimbă ștafeta
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
și pentru convingerile lui Eminescu însuși era aceea a unității românilor de pe spațiul întreg și rotunjit al vechii Dacii". Etc. De interes rămân însă comentariile privitoare la sensul ideatic și paradigmatic al versului: Iar noi locului ne ținem...", din poezia Revedere, editoarea făcând corelaționări în întreaga poezie eminesciană. "În imaginarul creativ al poeziei notează Aurelia Rusu omul și codrul aparțin universului de semne devenite din natură, inseparabile de ea, cu distincția esențială că în mod simultan omul reunește cele două principii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
băcăuan a fost la înălțime, cu excepția celor care-și pierduseră răbdarea când oaspeții luaseră conducerea și când ai noștri aveau mai mare nevoie de încurajări. La final, jucătorii și spectatorii au sărbătorit împreună categoricul succes și și-au urat la revedere... în sferturile Cupei Challenge. Evoluția scorului: 4-1 (min. 5), 7-6 (min. 12), 9-10 (min. 19), 12-11 (min. 23), 17-12 (pauză), 20-14 (min. 35), 23-16 (min. 41), 28 18 (min. 50), 32-19 (min. 57), 33-20 (final). ȘTIINȚA: Tevzadze (11 interv.), Tamaș
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]