10,383 matches
-
din Romă instalează un observator astronomic. Publică o scrisoare deschisă în care condamnă represaliile împotriva hughenoților în Nouvelles de la Republique des Lettres a lui Pierre Bayle și, de asemenea, reușește să-l convingă pe Papă să interzică hărțuirea evreilor din Romă. A fondat Accademia Arcadia, instituție care patrona și sprijinea diferiți artiști, printre care îi amintim pe părintele fiziologiei moderne Giovanni Borelli, pe astronomul și matematicianul Cassini, pe muzicienii Alessandro Scarlatti, Arcangelo Corelli și pe Alessandro Stradella. Academia Arcadia a dăinuit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
4 iul. 2009) "I, A.B., do truly and sincerely acknowledge, &c. that our sovereign lord, King James, is lawful and rightful King &c. and that the pope neither of himself nor by any authority of Church or See of Rome, or by any other means with any other, hâș any power to depose the king & c., or to authorize any foreign prince to invade him & c., or to give licence to any to bear arms, raise tumults, &c. &c. Also
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
din dorința de a promova relațiile de apropiere dintre Scoția și Anglia, i-a solicitat papei să-i confere episcopului de Vaison gradul de cardinal. Această scrisoare a fost descoperită și copiată de stăpânul lui Gray, care acuma locuia la Romă, fiind spion englez, si a trimis-o imediat reginei Elisabeta. Șocată la vederea acestei scrisori, l-a convocat pe Bowes pentru a-l dojeni din cauza lui Iacob; însă, din fericire pentru prinț, care ar fi avut toate motivele să se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
which, after many professions of regard, and even if gratitude, to the holy father, he declared himself firmly resolved to treat the catholics with indulgence; and, for the sake of promoting a more frequent and intimate intercourse between Scotland and Rome, solicited the pope to confer the rank of cardinal to the bishop of Vaison. This letter was discovered and copied by the master of Gray, who now resided at Rome în the character of an English spy, and conveyed with
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
promoting a more frequent and intimate intercourse between Scotland and Rome, solicited the pope to confer the rank of cardinal to the bishop of Vaison. This letter was discovered and copied by the master of Gray, who now resided at Rome în the character of an English spy, and conveyed with all speed to queen Elizabeth. Shocked at the sight, she immediately dispatched Bowes privately to remonstrate on this subject with James; but, happily for this prince, who would otherwise have
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
arate clementa față de toate cultele religioase. Neoficial, regele Iacob Întâiul a avut inclinații homosexuale, deși, soția sa a dat naștere la noua copii. De asemenea, deși era un aprig apărător al drepturilor protestanților, a scris o scrisoare secretă Papei de la Romă, asigurându-l de îngăduința sa față de supușii catolici. La moarte a fost înhumat între cei doi iubiți ai săi: ducele de Lennox și ducele de Buckingham. Regele Carol Întâiul a fost descris ca un rege tiranic, oficial fiind extrem de crud
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
să prelungit chiar dincolo de viață, decesul regelui survenind la câteva luni după moartea cardinalului. 103 III.3. Mazarin și criza absolutismului monarhic Giulio Raimondo Mazzarino s-a nascut pe 14 iulie 1602 în Italia, la Pescina, însă a crescut la Romă. Cu un trecut nobiliar important - familia Mazarin era descendentă familiei regale din Sicilia- tânărul Giulio a fost sprijinit încă din primii ani de către conetabilul Colonna, mare prinț și duce. Acesta a ajutat constant familia Mazarin atât din punct de vedere
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pentru frații săi, apoi prin sporirea zestrei celor patru surori cărora le-a asigurat mai apoi căsătorii reușite. Dintre surori, numai Ana Maria a preferat viața monahala, fratele său reușind să o introducă în mănăstirea Santa di Campo Marzo din Romă, a cărei stareța avea să devină mai tarziu. Tânărul era înzestrat cu un fizic plăcut, dar se bucură și de un instinct special pentru depistarea oricăror oportunități ce l-ar fi propulsat pe scara socială dovedind o ambiție nemăsurata pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
bucură și de un instinct special pentru depistarea oricăror oportunități ce l-ar fi propulsat pe scara socială dovedind o ambiție nemăsurata pentru a-și duce la îndeplinire planurile. Urmând sfaturile familiei, Mazarin a studiat întâi la Colegiul Iezuit din Romă, însă a refuzat să se alăture ordinului iezuit, preferând, la șaptesprezece ani, să-l însoțească pe Girolamo Colonna, fiul lui Filippo Colonna, la universitatea Alcala de Henares din Spania. A obținut titlul de doctor în jurisprudența la Universitatea Romă La
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
din Romă, însă a refuzat să se alăture ordinului iezuit, preferând, la șaptesprezece ani, să-l însoțească pe Girolamo Colonna, fiul lui Filippo Colonna, la universitatea Alcala de Henares din Spania. A obținut titlul de doctor în jurisprudența la Universitatea Romă La Sapienza. 104 În toată această perioadă a rămas fidel familiei Colonna, recunoscându-le implicarea în studiile sale și fiindu-le recunoscător pentru succesele reputate. Din acest motiv Mazarin îl va însoți pe Filippo I Colonna în timpul războiului de succesiune
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
geniul sau". <footnote Geoffrey Treasure, Mazarin: The Crisis Of Absolutism În France, Routledge, New York, 1997, "I hâd attached myself by instinct for his genious". footnote> Trebuia doar să aștepte circumstanțele favorabile care i-ar fi permis să se mute de la Romă, fără a da mult de bănuit și fără a-și dezvălui planurile. Nu a avut mult de așteptat pentru că, incepand cu anul 1632, a devenit vice delegat papal la Avignon, apoi nunțiu extraordinar, acționând că un mediator între Franța, Spania
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
încă dispus să-i ofere recunoașterea supremă. Drept compensație i-a făcut cadou o eparhie ce valora treizeci de mii de écus pe an. Mazarin, într-un acces de orgoliu, a refuzat cadoul și, în 1636, s-a întors la Romă, de unde a continuat să transmită constant rapoarte lui Richelieu despre diversele mașinațiuni politice. În 1640 Richelieu i-a solicitat încă o dată serviciile, trimițându-l în misiune în Savoia, unde poziția de regenta a ducesei de Savoia - și totodată sora regelui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
întărească poziția Cristinei de Savoia, dar, în același timp, a câștigat și ajutorul celor doi prinți, transformându-i în aliații Franței. Acest serviciu i-a adus drept recompensă din partea Franței mult visatul titlu de cardinal. Mazarin s-a întors la Romă, pentru a-și continua misiunea de agent francez, însă, la moartea lui Richelieu, pe data de 4 decembrie 1642, a revenit în Paris. Este interesant de menționat că pe 5 decembrie 1642, la numai o zi după moartea lui Richelieu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nu aparținuse familiei regale beneficia de astfel de onoruri. Vestea morții cardinalului s-a raspandit că un fulger în întreaga Europa. Părintele Leon, bun prieten cu Mazarin și șef al ordinului Carmelitelor, în timpul predicii pe care a ținut-o la Romă, dedicată morții cardinalului, a realizat una dintre cele mai frumoase caracterizări ale lui Mazarin, care însumează toate calitățile acestui mare om de stat:"A fost francez și italian, soldat și doctor în drept, laic și cardinal, un străin și un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Londra, 1859 footnote> De asemenea, un alt nume vehiculat adesea în acest episod este cel al lui Mazarin, mai ales că despre perioada noiembrie-decembrie există date contradictorii, care ni-l prezintă fie prezent în Paris, ca delegat papal, fie la Romă. Richard Wilkinson, în lucrarea să Louis XIV preia teoria lui Anthony Levi, unul dintre biografii moderni ai lui Ludovic al XIV-lea."[...] Levi este convins că Mazarin, amantul Anei, viitorul prim ministru și prezumtiv soț, a fost tatăl. Levi crede
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
așa cum este așezat în ceruri, templul, care va fi curtea părintelui superior și a senatului regal, si va depune sceptrele regatelor la picioarele podurilor lui Hristos." <footnote Tute le opere di Tomaso Campanella, a cură di Luigi Firpo, Arnoldo Mondadori, Romă, 1954, p. 282283:"Que leș muses qui ont nourri irgile, me dépouillent de la vieillesse, ququ'elles fassent, revenir mă jeunesse. J'ai de grands chants à entonner. Voici que revient le règne de Saturne ; voici qu'une nouvelle génération descend
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
L’Époque de Néron et șes controverses idéologiques, Leiden, 1972; Seneca, București, 1972; Tacit, București, 1974; Structures et idéologie dans „Leș Vies des douze césars” de Suétone, București-Paris, 1977; Epoca lui Traian. Împrejurări istorice și probleme ideologice, București, 1980; La Romă di Nerone, Milano, 1984; Istoria literaturii latine, I-II, București, 1994; Histoire et historiens à Rome dans l’Antiquité, Lyon, 1995. Traduceri: Seneca, Apokolokyntosis. Petronius, Satyricon, pref. trad., București, 1967; P. Grimal, Civilizația română, I-II, București, 1973. Repere bibliografice
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
Structures et idéologie dans „Leș Vies des douze césars” de Suétone, București-Paris, 1977; Epoca lui Traian. Împrejurări istorice și probleme ideologice, București, 1980; La Romă di Nerone, Milano, 1984; Istoria literaturii latine, I-II, București, 1994; Histoire et historiens à Rome dans l’Antiquité, Lyon, 1995. Traduceri: Seneca, Apokolokyntosis. Petronius, Satyricon, pref. trad., București, 1967; P. Grimal, Civilizația română, I-II, București, 1973. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Eseiști și erudiți, RL, 1974, 27; Marian Papahagi, Secvență română, TR, 1986, 38; Piru
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
decid: Cartagina să moară. Ei erau slabi, pierduți, bătuți, învinși. Întreab': Unde-i Cartago? - Urmă nu-i. D[ECEBAL] Taci, admirarea ta e o turbare, Nu sânt dator să cruț turbarea ta. Tu uiți cui îi vorbești... lui Decebal, Al Romei inamic neîmpăcat. Nu fă să uit ce eu respect în tine: Pe prinsul - nu... pe oaspetele meu. I[AROMIR] Nu-s prinsul tău... Căci pentru a mă prinde În luptă dreaptă ai fi trebuit Război ca să declari romanilor. Eu sânt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
purpura și mantia * Ea vede scena veselă, ușoară, Ea aude glasuri ale lui ***, Dar când sânt singur cu-al meu suflet numai... E fericit pământul, nu-nsă eu, Nu știe că sufletu-mi este o legendă, Legenda gloriei astei veche Rome Ce s-a sfârși ca orișicare glorie, Ca orșicare din legende: trist. O, împărați ai Iudeei, regi d-Egipet Voi, regi ai Asiei cari vă numeați Asemenea cu unul Dumnezeu - Și tu, ce-ai fost mărire întrupată, Cărui * zidirile babilone-asire, Pustii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
crudă hulă! Mai bine voi găina-n regala mea căciulă Ca să clocească ouă... decât, suflet avan, Să-ți dau de bunăvoie o lulă de duhan. [REGINA] Duhan! duhan numești tu acea dulce aromă Ce-originea își trage chiar de la vechea Romă?... Istorie cunoști tu? Cunoști geografie? Ești idiot, o rege, 'n-a ta idioție! [REGELE] Acuși să te ia dracu! Acuși să piei de-aice, Tu, furie cumplită din vremile antice! {EminescuOpVIII 354} Vrei să mă scoți tu [oare] [ - - - ] din sărită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mări rezistența încunjuraților romei; dar îndărătnicia plină de ură și vitează a agresivilor români oțelea și furia lor. Împăratul însuși era la cea mai mare primejdie de viață și pierdu în luptă casca sa scutitoare de-o formă proprie. Șirurile romilor se răreau văzând cu ochii, se clătinară din ce-n ce în mișcări convulsive, până ce, cuprinse de instinctul vieții și în batjocura oricărei discipline, se risipiră într-o fugă sălbatecă și irezistibilă. Cu toată inimoasa ceată care căuta să-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bucuros să nu sufere din partea lor altele, și mai multe și mai dureroase. Deci față cu ei se mărgini de acuma-nainte mai mult în defensivă, prin care însă ei deveniră mai îndrăzneți și mai poftitori. Campanie mai fericită a romilor contra românilor și sârbilor Îmboldiți prin biruințele lor repețite, iar prin prădăciuni fericite umplîndu-se cu de prisos cu averi și cu arme de tot. felul, românii deveniră neîmblînziți și nu se mai mărginiră la pustiirea șesului cu târgurile sale deschise
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sfărâmară din capul locului, pentru că acești oameni deteră nu numai răspuns sumeț si dârz, ci puseră așa niște condiții de pace încît primirea acestora nu putea să se-mpace nici cu interesul esențial al împărăției, nici cu dignitatea proprie a romilor. Abia s-a dus împăratul în Asia la anul 1195 ca să reguleze partea răsăriteană a împărăției, când Asanizii și reîncepură ostilitățile. Ei irupseră în Bulgaria, și anume în mănoasele locuri de la Serras, bătură o legiune bizantină ce tăbăra {EminescuOpXIV 87
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1195 ca să reguleze partea răsăriteană a împărăției, când Asanizii și reîncepură ostilitățile. Ei irupseră în Bulgaria, și anume în mănoasele locuri de la Serras, bătură o legiune bizantină ce tăbăra {EminescuOpXIV 87} acolo, risipiră celelalte trupe romeice și prinseră pe comandantul romilor, Alexios Aspietis. Apoi cuceriră mai multe cetăți mici (forturi), se puseră într-o stare mai bună de apărare, târâră cu sine prăzi nemăsurate și se-ntoarseră în liniște în patria lor. Pentru a preveni asemenea întîmplări rele pe viitor împăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]