5,379 matches
-
deznaționalizare, de colonizare și de drastică rusificare a elementului românesc, autohton. În esență se desfășoară același proces, pe care se cuvine să-l rememorăm. În secolul de ocupație la care ne referim, pământurile țăranilor au Încăput În mâinile proprietarilor alogeni. Sătenii moldoveni au fost siliți să-și părăsească baștina, cedând locul altor neamuri care, prin infiltrare deliberată, au schimbat structura demografică a provinciei. Administrația și pătura politică, formată din noii veniți, a preluat În totalitate conducerea tuturor formelor de organizare socială
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
s-a născut În 14 noiembrie 1920 În satul Cubolta jud. Soroca localitatea care a dat societățiii contemporane două celebrități: Pan Holippa și Dumitru Leonard fost secretar personal al gospodarului Moldovei, Ion Calimachi Vodă (1740-1753ă. Unul din urmașii binefăcător al sătenilor din Cubolta pe care rușii, care stăpâneau Basarabia, l-au calificat ca un mare filozof „idealist-reacționar”. Fiind copil Încă Sergiu Grose se mută În orașul Bălți unde urmează școala primară apoi Liceul „Ion Creangă”. În anul 1936 am participat Împreună
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mari, nepoata mareșalului a amenajat conacul, transformându-l în casă memorială, devenită loc de pelerinaj pentru cei care doresc să-l omagieze pe mareșal. Constantin Prezan, legat sufletește de Schinetea, s-a preocupat de ridicarea spirituală, culturală și materială a sătenilor. El a contribuit la reînființarea schitului Mălinești, aflat în mijlocul moșiei Schinetea, sprijinind Episcopia Hușilor în demersurile făcute pe lângă Ministerul Instrucțiunii și Cultelor. În cererea din 10 martie 1933, se arăta că, în trecut, la Mălinești, a fost un schit care
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
frumoasa faptă ce o săvârșiți. Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă dăruiască sănătate întru îndelungați ani.” Grija pe care Constantin Prezan a arătat-o locuitorilor s-a reflectat și în dorința sa de a construi o școală pentru copiii sătenilor, școală ce urma să poarte numele Olgăi. Visul său a fost realizat de către fiică, Olga Dimitriu. Constantin Prezan a construit un pod de lemn peste râul Bârlad, a pus în funcțiune o moară, o presă de ulei, gara Băcești care
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
mai augustă slăvire a marelui mister această sobră și patetică despărțire de viață. Suveranul prezintă condoleanțe familiei îndurerate, în vreme ce mareșalul salută cu bastonul dând supremul onor fostului său comandant. Nu au însoțit sicriul decât coroanele de frunze de stejar ale sătenilor lângă sabia și casca admirabilului soldat. De la locul acesta de veșnică odihnă cei prezenți coboară înapoi la conac spre încăperile cu minunate podoabe românești, unde suveranul evocă o ultimă imagine a ostașului cu sufletul drept ca o lamă de spadă
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
de o eleganță morală nici un moment dezmințită, amintirea mareșalului Prezan’’. Au rămas încă vii emoțiile evenimentului în memoria celor care mai trăiesc și care au participat la conacul de la Schinetea, la ,,Trei Stejari”, la funeraliile mareșalului: Olga Macarie, nepoata mareșalului, săteanul Gheorghe Simiuc din comuna Dumești, județul Vaslui, prof. pensionar Gheorghe David din localitatea Negrești, județul Vaslui. Întrebată dacă își amintește de funeraliile mareșalului, dr. Olga Macarie a răspuns: ,, Sigur că da. Au avut un impact dur asupra mea. Știu că
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
dar nu a avut un caracter decisiv. A fost de asemenea lipsită de popularitate în rândul populației locale și al armatei pakistaneze, care simțea că i se cerea să își atace concetățenii și să își sacrifice soldații la comanda Statelor Unite. Sătenii și păstorii care locuiesc în zonele tribale administrate federal ale Pakistanului au propriile obiceiuri, limbi și coduri de onoare, și sunt mai loiali familiei și credinței lor decât Pakistanului. Când, în 1947, a fost întemeiat Pakistanul, zonele tribale muntoase au
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
la lumină la Huda lui Papară. Părintele Bradea vrea să continue monografia de unde s-a oprit predecesorul. Scara vieții și a morții Coana preoteasă Silvia este și asistentă la Dispensar. Amândoi aleargă pe văile Ponorului și la ei vin toți sătenii, chiar și atunci când li se îmbolnăvesc animalele. Aici nu există medic veterinar. Și-ar dori o ambulanță și un elicopter pentru bolnavi. Vise! Până atunci, coana preoteasă, părintele și doctorul Ovidiu Constantin cară bolnavii cu scara. Un sătean și-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
vin toți sătenii, chiar și atunci când li se îmbolnăvesc animalele. Aici nu există medic veterinar. Și-ar dori o ambulanță și un elicopter pentru bolnavi. Vise! Până atunci, coana preoteasă, părintele și doctorul Ovidiu Constantin cară bolnavii cu scara. Un sătean și-a tăiat piciorul cu coasa. L-au legat de scară și l-au dus. Medicul alerga cu perfuzia pe lângă fuștei. De moare vreun bătrân spre cheile Râmețului, părintele Bradea pune iar scara în funcțiune. «Aici nu ajunge nici o politică
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
exista un drum care să lege Ponorul de Cheile Râmețului, până la mânăstire... Încerc să-i liniștesc. N-am venit să mă iau inutil de feciorul lor: l-au pus jos ai lui, ce să-i mai fac eu? Chiar neterminat, sătenii îi spun tot «Drumul lui Ciorbea». Valeriu Tabără, originar din satul Sălciua de peste dealul Ponorului, îl atacase pe Ciorbea în Parlament că a adus utilaje să-și facă drum pe-acasă. România ar trebui să aibă câte un șef de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să mai găsești și neajunsuri, pe care le-am remediat. După ce-am făcut verificările și unul dintre polițiștii noștri simțindu-se calomniat, ne-am trezit cu reversul. (Polițistul Zainea Năstase de la Făurei are 15 procese cu ziariștii și cu sătenii din Jirlău - n.r.). Vin oamenii cărora acest Băjinaru le-a luat interviuri sau le-a luat declarații la el acasă și spun. Polițistul i-a dat în judecată și pe cei din presa locală. Oamenii care au fost interogați de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Moscovici, Leibovici au hotărât să nu mai lase pe nimeni să circule după 9 seara. «Asemenea ordin să dea la rabinii lor!», a zis tata. Îți arătăm noi!» Moașa i-a spus tatei că ea este dintre cei 40 de săteni care au dat declarații contra lui. Altă femeie i-a zis a doua zi că va fi arestat. «Îl caut pe Dumnezeu să-i scot ochii!», zicea milițianul Tâlvăr. N-a mai apucat pensia și a ajuns orb, cerșetor prin
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și acest act a fost încălcat de buciumeni, după cum aflăm din documentul emis la 5 mai 1666. „Ilisafta starița, fata lui Fulger și tot soborul de la sf(în)ta mănăstire de la Socola...s-au pârât cu vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii prin pregiur, zicând rugătoarele noastre călugărițele că le-au stricat buciumenii stâlpii hotarului și le-au împresurat locul...” Această plângere era făcută în fața lui Gheorghe Duca voievod. Domnul a trimis împuterniciți
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
apa dintr-o fântână cu trei izvoare puternice. Gospodarul în grădina căruia se află fântâna a făcut - prin 1978 - imprudența de a o înfunda, dar apa nu a cedat forței, căutându-și cale prin beciurile și casele din vale. Atunci, sătenii au intervenit și au redeschis calea apei, prin conductă metalică de astă dată. Cândva, până după al doilea război mondial, în fața cișmelei se afla un jgheab pentru adăpatul vitelor... De aici și până la Holboca avem ceva cale de călcat. Pe când
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de pahare sparte. Dar nu s-a terminat prea rău pentru cei din Sault fiindcă dădeau toți în Tony. Băiatul lui Marguerite și-a scrântit mâna pentru că pumnul i s-a oprit în marmura tejghelei 108. Evocarea unei bătăi între săteni și un cântăreț mediocru, Tony, se bazează pe alternanța dintre perfectul compus și perfectul simplu, care nu corespunde întru totul unei schimbări de plan enunțiativ. Caracterul "vorbit" al textului se menține de la un capăt la altul. De fapt, prin acest
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
scăpa preotului: înălța brațul spre cer sau îl îndrepta spre biserică. Și ce altă dovadă mai bună să fi avut că lucrurile așa stăteau, că Dumnezeu, dacă te prindea, te hăcuia scurt, dacă nu aceea că, la un moment dat, sătenii i-au aplicat omului Lui de încredere, preotul din sat, o corecție soră cu linșajul? L-au scos din casă, apoi din sat și l au dus într-un lan de porumb, unde, după ce l au bătut bine, l-au
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
l au bătut bine, l-au lăsat în pielea goală și hăituit mai rău decât pe porcii mistreți care călcau din când în când gospodăriile. Ce se întâmplase? Un țăran, care era de rând la muncile din curtea preotului, căci sătenii, neoficial, în contul credinței, fuseseră convinși să presteze pentru ocrotitorul lor spiritual acele munci, găsise pe masa din bucătăria de vară un caiet care i s-a părut destul de necurat. O noapte întreagă au dezbătut țăranii la cârciumă problema caietului
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
bună seamă că și numele mamei era în caiet, oho, și pe un loc fruntaș, ca să zic așa, că avea doi copii. Mai târziu am înțeles „ciudățenia“ părții a doua a caietului și m-am întrebat dacă, în momentul când sătenii l-au descoperit, numele mamei era deja bifat. Două au fost personajele micii mele mitologii din copilărie, care-mi strecurau o frică paralizantă în suflet: în spațiul satului, Dumnezeu, în afara lui, bursucul. De parcă își delimitaseră de comun acord teritoriile în
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
în domeniul financiar bancar. Un alt liberal de notorietate, care a candidat pentru funcția de primar al Olteniței a fost și omul de afaceri, negustorul de cereale, Aristide Penu. Hristache Daniilescu a lansat și chemări la susținerea listelor liberale de către sătenii din Oltenița și din comunele limitorfe, cum sunt: Manifest electoral din 1926, lansat de P.N.L. Fragment din articolul semnat de Hristache Daniilescu în ”Viitorul Olteniței”, la data de 31 ianuarie 1926 Omul politic liberal a răspuns și la calomnii ale
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
Povara cotelor, a terorii politice și administrative presupuneau eforturi uriașe din partea cercetătorilor pentru a putea câștiga încrederea subiecților. Este interesant că din convorbirea pe care am avut-o în noiembrie 2005 cu cercetătorul Virgiliu Iordache reiese că pentru câștigarea încrederii sătenilor a apelat tot la preoțimea satelor, la fel ca antemergătorii lui interbelici: "... preoții le-au spus oamenilor, vedeți că oamenii ăștia nu au nimic cu voi, ei sunt de la un Institut de la Academie, cercetările sunt tot spre binele vostru. Cam
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
care a devenit „ales al națiunii” (după V. G. Morțun și Ion Nădejde), deputat al Colegiului III Roman, dar Camera l a invalidat.13) A scos, împreună cu cei doi, ziarul „Muncitorul” și a fost prim-redactor al revistei ilustrate „Gazeta săteanului” din Rîmnicu Sărat. A publicat articole în „Contemporanul”, „Critica socială” și „Drepturile omului”. N-a rămas însă la socialiști, ci a trecut,ca mulți alții, la liberali. în 1907, după moartea lui Take Leca, a candidat, din partea acestora, pe postul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sat să-i sfințească o casă, și-și face următoarea socoteală: „dacă e casă nouă, vine feștanie mare cu rugăciunea potrivită pentru alungarea duhurilor, și plata lui nu va fi de douăzeci de bani, ca la feștania mică, ci patruzeci”. Săteanul n are decît „doi bani de nichel”, de care cu greu ar vrea să se despartă: „Privirile [lui] erau ațintite statornic la cei doi bani de nichel ce luminau surii pe masă”. Dar, cuprins de un elan inexplicabil, popa se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Așezările mai mici, așa cum erau pagusurile, au fost denumite cu un termen foarte vechi, din fondul preroman, cătun, cuvânt aflat și la albanezii schipetari din fondul comun indo-european . Este de înțeles de ce locuitorii satelor nu și-au spus paganus, ci săteni, denumire care nu înseamnă că toți locuitorii satelor erau creștini, ceea ce ar fi echivalent cu acceptarea sintagmei „Creștini înainte de creștinare”. Lipsa unei date precise în creștinarea daco-romanilor se datorează absenței factorului politic și în acest caz, trebuie să acceptăm ideea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
încă de Dimitrie Cantemir. Pentru Țară Românească Moldova, s-a păstrat termenul de vecin, dar, trebuie specificat că, inițial, vecin nu însemna țăran aservit, ci om liber, megieș, membru al obștii, era vecin în același hotar al satului cu ceilalți săteni. Când obștile au fost aservite prin daniile domnești către boieri și mănăstiri, foștii vecini din obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de dependență personală - vecinia-rumânia față de proprietarii cu acte. Când vecinul, rumânul a fost legat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lumea satului ardelean unde forța educativă a intelectualului rămâne neputincioasă În fața forței atavice a personajului Ion. Opinia publică este anihilată de individualismul specific societății rurale unde relațiile feudale coexistă alături de cele capitaliste. Intelectualii sunt dezbinați și determină atitudini reprobabile din partea sătenilor. Surprinderea unor asemenea aspecte demonstrează talentul scriitorului, cunoașterea În profunzime a universului rural, frământat de o multitudine de contradicții sociale. Calitatea romanului constă În Îmbinarea elementelor narative: redarea unor tablouri de ansamblu; prezența elementelor folclorice; psihologia mulțimii; forța și bucuria
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]