130,724 matches
-
Anul acesta, pelerinii se pot închină și la moaștele Sfanțului Vasile cel Mare, aduse de la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“ din Iași. Îngropată că o străină, nimeni neștiind cine era Sfântă Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune ca pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine
Sfanta Parascheva sărbătorită la 14 octombrie [Corola-blog/BlogPost/93684_a_94976]
-
același timp lucruri care fac România eternă...Trece un cal cu atelaj, cu o căpiță de fan, care sunt imagini de acum trei sute de ani, și, trece o mașină ultimul model! Sunt contraste foarte puternice! Există încă diferențe puternice între sat și oraș! P.C. - Există interes în Italia pentru limba română?...din moment ce există catedre de limba și literatura română? R. S. - Nu există un interes foarte mare, cu toate că în Italia există catedre de limba română de foarte multă vreme...Prima catedră
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
i-au tăiat capul și picioarele, adică nordul și sudul i-au dăruit Ucrainei, iar trupul, rămas în Republica Autonomă Moldovenească, a format Republica Unională Moldovenească, cu capitala Chișinău. În anii 1940-1941 prima persoană, arestată de sovietici a fost primarul satului,Teodor Porfir Postolachi, născut în 1899, român de naționalitate, cu studii primare, care la 29 martie 1941 a fost judecat la 8 ani de detenție, ca „element social periculos”, decedând în lagărul de lângă or. Sverdlovsk, Federația Rusă. A fost reabilitat
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
s-a întâlnit nici un evreu, care să se speteze la munci grele - toți lucrau la spitale, contabilitate, depozite de alimente, bucătărie etc. datorită unui român, care lucra la planificare, și a unui evreu, Vasile Papuc a scăpat cu viață. Din satul Vancicăuți la 13-14 iunie 1941 au fost deportați următorii locuitori: Boincean Afanasie Alexandru, născut în 1902, român de naționalitate, cu studii primare, țăran. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenență la un
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
Grigorie, virtutea era modul lui de a viețui. A fost un copil sărac, dar nu și la suflet. Nu a avut cele ale lumii materiale, dar le-a avut pe cele spirituale. S-a născut la 1 octombrie 1846 în satul Silivria din Tracia. Ca oricare copil, mai ales că era după perioada turcocrației, dorea să studieze și el, era un copil inteligent. Au reușit părinții să îl dea la școală și astfel a studiat la Constantinopol teologia la nivel mediu
Preotul Vasile Gavrilă: “Sfântul Nectarie Taumaturgul, omul care a trăit ca un înger în trup” [Corola-blog/BlogPost/93687_a_94979]
-
IX, când au ajuns acolo ungurii ar fi găsit ținutul nelocuit). Cum sa nu mă doară pe mine astfel de teorii absurde ? În Transilvania erau (și sunt) unguri doar în regiunea secuiască și la orașe, dar altfel nu sunt multe sate de unguri. Bunicii mei, dinspre mamă, erau dintr-un sat de lângă Cluj și la ei în sat nu era picior de ungur. Nu era nici un ungur, nici în satul de mineri de lângă Brad al bunicilor mei dinspre tată. La mina
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
nelocuit). Cum sa nu mă doară pe mine astfel de teorii absurde ? În Transilvania erau (și sunt) unguri doar în regiunea secuiască și la orașe, dar altfel nu sunt multe sate de unguri. Bunicii mei, dinspre mamă, erau dintr-un sat de lângă Cluj și la ei în sat nu era picior de ungur. Nu era nici un ungur, nici în satul de mineri de lângă Brad al bunicilor mei dinspre tată. La mina de aur unde lucra bunicul, șefii erau nemți; dar nici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
mine astfel de teorii absurde ? În Transilvania erau (și sunt) unguri doar în regiunea secuiască și la orașe, dar altfel nu sunt multe sate de unguri. Bunicii mei, dinspre mamă, erau dintr-un sat de lângă Cluj și la ei în sat nu era picior de ungur. Nu era nici un ungur, nici în satul de mineri de lângă Brad al bunicilor mei dinspre tată. La mina de aur unde lucra bunicul, șefii erau nemți; dar nici acolo nu prea erau unguri. După cum am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
în regiunea secuiască și la orașe, dar altfel nu sunt multe sate de unguri. Bunicii mei, dinspre mamă, erau dintr-un sat de lângă Cluj și la ei în sat nu era picior de ungur. Nu era nici un ungur, nici în satul de mineri de lângă Brad al bunicilor mei dinspre tată. La mina de aur unde lucra bunicul, șefii erau nemți; dar nici acolo nu prea erau unguri. După cum am spus, bunica dinspre tată a avut un strămoș care a fost omorât
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
mai puțini. Anul acesta în clasa întâi s-au înscris 1022 de elevi. La fiecare început de an școlar ducem „luptă” pentru fiecare despărțământ. Anul acesta, la Mesici s-a închis școala, căci nu mai există niciun elev înscris în sat. La Torac în clasa întâi nu s-a înscris niciun elev și aici nici nu am putut face nimic. În schimb, la Grebenaț s-au combinat două clase. Am reacționat la timp, dar Administrația Școlară nu a vrut să audă
Limba română și în Serbia de Răsărit [Corola-blog/BlogPost/93733_a_95025]
-
înălțimi de necucerit. Un ajutor de neprețuit a fost cel al șamanului care ne-a însoțit și care ne coordona gândurile.” 2012 - Conferința Anuală a „Clubului de la Romă” - prezintă materialul „Rolul naturii în civilizația umană”, 2013 - Expediție în Himalaya, în satele șerpașilor, la baza celor cinci optmiari (trebuie remarcată activitatea grupului de tineri „Temerarii”, în continuă mișcare, care timp de 45 de ani au avut ca model profesoară lor, descoperind natură și muntele, pentru a cunoaște istoria și cultură, zonelor prin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
știe toată lumea cât de mult ne iubim limba strămoșească. Adevărul l-am aflat din nou de la dl Constantin UNGUREANU, căruia îi mulțumim anticipat. Și-apoi nu e de mirare că românii bucovineni ascund acest fapt, căci, după cum am aflat, primarii satelor și unii lucrători ai primăriilor, unde Materna a obținut statut de limbă regională, au fost „invitați” la „pahar dulce” de către organe. Dar, după cum vedeți, nimănui nu i s-a pus pistolul la tâmplă. Atunci de ce să stăm mereu cu frica
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
atragă foarte bine vizitatori specializați sau nu, impunându-se prin calitate și valoare. Programele și proiectele, derulate cu o admirabilă frecvență și calitate aplicativă, au consolidat renumele instituției, devenită reper în peisajul mezeal românesc. Dincolo de atelierele de creativitate, de Școala satului, Observator vizual și Etnophonie, activități cu caracter cvasipermanet marchează existența și fac vizibilă construcția muzeală - târguri de sezon, cu participarea unor meșteri populari și a unor artizani, dar și conferințe și simpoioane științifice pe teme de specialitate, alături de proiecții de
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
amplasament, îmbie la reflecție, lăsând, prin spațiul gol dintre ele, timp de gândire și de decantare a informației. De altfel, Horia Bernea însuși structurase astfel, cu aparente hiatusuri spațiale, colecțiile de obiecte: Privim colecția ca pe un citat din cartea satului. Nu ținem cont de faptul că lipsește „câmpul” dintre piese, zona care este reprezentată în sat: cer, pământ, praf, noroi, pietre, apă, păduri, munți, nori...(„Rosturi”, 1992, citat pe site-ul muzeului). Sala a doua, „Fast”, își întâmpină privitorul, propunându
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
a informației. De altfel, Horia Bernea însuși structurase astfel, cu aparente hiatusuri spațiale, colecțiile de obiecte: Privim colecția ca pe un citat din cartea satului. Nu ținem cont de faptul că lipsește „câmpul” dintre piese, zona care este reprezentată în sat: cer, pământ, praf, noroi, pietre, apă, păduri, munți, nori...(„Rosturi”, 1992, citat pe site-ul muzeului). Sala a doua, „Fast”, își întâmpină privitorul, propunându-i aceeași dispunere rarefiată a obiectelor și ansamblurilor, în vederea sugerării unei duble semnificații: pe de o
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
obligă pe vizitator să se întrebe asupra unor lucruri care, în mod obișnuit, depășesc condiția lui.” Aceeași sală găzduiește, într-o altă dispunere, încă două obiecte puternic amprentate simbolic - furca și oul. Acestora li se adugă troița achiziționată dintr-un sat din Argeș, a cărei poveste e reprodusă în ghidul virtual al muzeului. Desenele parietale din sală completează ansamblul, creând impresia de familiar. Mai departe, două incinte dedicate „Icoanelor” adăpostesc pictură religioasă naivă, în care se pot recunoaște elemente caracteristice reprezentărilor
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Icoane, după cum spunea Horia Bernea, presupune o diminuare continuă a materialității: o fragilizare a materialului, o descreștere a densității, definind un concept muzeal original” în peisajul românesc de specialitate. Periplul vizitatorului se încheie, la parterul clădirii, cu trecerea prin Școala satului, spațiu dedicat desfășurării atelierelor organizate de muzeu, dar și proiecției de filme documentare, audițiilor muzicale ori popasului în vederea răsfoirii unor albume și broșuri. Depășind apoi monumentala poartă de lemn ce anticipează etajul, privitorul ajunge în zona dedicată „Legendei vieții”, în
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
de român, s-a adresat „ZORILOR BUCOVINEI”, cu câteva luni în urmă, în timp ce se afla la tratament la un spital din Cernăuți, cu rugămintea de a-l ajuta la alcătuirea unui model referitor la hotărârea de a implementa și în satul său natal, Cupca, Legea privind funcționarea limbilor în Ucraina. Și anume grație Domniei Sale, care a dus lucrul început la bun sfârșit, la sesiunea ordinară a Consiliului Sătesc Cupca, din 7 iunie curent, la propunerea și tot din inițiativa dlui Iancu
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
ziarului, căci de altfel, nici nu aveam cum afla. Iată conținutul ei: Stimată doamnă Felicia Nichita-Toma! Citesc prin Internet „Zorile Bucovinei” și am văzut că ați publicat mai multe informații despre oficializarea limbii române ca limbă regională în mai multe sate. Astăzi am aflat că deja cu câteva luni în urmă și deputații locali din Cupca au adoptat o asemenea decizie la o ședință a Consiliului local, la care au participat 11 din cei 16 deputați și toți au votat „pentru
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
cei 16 deputați și toți au votat „pentru”. Dumneavoastră cunoașteți acest fapt? Eu, de exemplu, nu am văzut și nici n-am auzit să se fi publicat undeva această informație. Ceea ce este mai grav e că și oamenii activi din sat nu știu că Româna a obținut statut de limbă regională la Cupca. Să fie oare un mare secret sau frică de a face respectiva informație publică? Atunci cum această lege va fi implementată, aplicată în practică? Vă rog să verificați
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
mare secret sau frică de a face respectiva informație publică? Atunci cum această lege va fi implementată, aplicată în practică? Vă rog să verificați această informație și în caz că se va adeveri, publicați-o în „Zorile Bucovinei”, ca să afle și locuitorii satului Cupca, care nu știu nimic despre aceasta. Cu siguranță și în alte localități românești din ținut au fost luate decizii similare privind acordarea statutului de limbă regională, limbii române, însă informațiile nu au fost făcute publice. Vă mulțumesc anticipat. Cu
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
inima îmi lăcrima de durere, auzind de la o persoană de la organe că „româna n-o să devină nicicând regională”. Or, românii noștri au demonstrat contrariu, ca să nu aibă motiv de prea mare fală și bucurie „binefăcătorii”. Vă mai mirați că locuitorii satului n-au fost inițiați în chestiunea respectivă? Vă întrebați cum Legea privind funcționarea limbilor în Ucraina va fi implementată? Cert, cei cu frica în cârcă mult nu vor face pentru ca Limba noastră cea Română să fie la ea, acasă. Dar
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
statut de limbă regională - după Tărăsăuți, Mahala, Boian, raionul Noua Suliță; Iordănești, Voloca, Oprișeni, Suceveni, Dimca, Tereblecea, raionul Hliboca (Adâncata); Pătrăuții de Sus, Ciudei, Igești, Crasna, Ropcea, raionul Storojineț; și raionul Herța Vă rugăm, care cunoașteți că și în alte sate bucovinene Româna a obținut statut de limbă regională, informați-ne. Și dacă, totuși, stați încă cu frica-n sân, scrieți-ne măcar în poșta electronică a ziarului. Nu uitați că un popor care își pierde graiul dispare de pe fața pământului
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
Ziariștilor Profesioniști din România, oferit filmului cu un un subiect de reportaj document: „Ce sunt Fășangii?”. Un film realizat de Centrul de Cultură „Augustin Bena” Albă. Filmul a fost realizat la propunerea elevului Medrea Antonio, care cunoștea tradiția fășangilor din satul Cetea, jud. Albă. Impresionat de acest obicei popular străvechi, ui origini păgâne, care se desfășoară la prinderea postului Paștelui, Antonio le-a propus colegilor săi să realizeze un film despre acest obicei. Mădălina Corina Diaconu
Premiu UZP la Festivalul Internațional de Film Etnografic FIFE 2014, Zlatna [Corola-blog/BlogPost/93760_a_95052]
-
scriem memoriile amândoi, o să aflați cum am rezolvat într-o discuție de cinci minute lucruri importante, cum am mers împreună cu un avion căruia i s-a oprit motorul în zbor la un moment dat, cum am ținut discursuri împreună în sate unde oamenii nu știau nici cine e Crin Antonescu, nici cine e Victor Ponta, cum am fost într-o seară - ne plimbam prin grădina de la Cotroceni - și ne gândeam cum să facem cu viitorul acestei țări”, a adăugat președintele PSD
Eu şi Crin nu o să ne trădăm niciodată [Corola-blog/BlogPost/93763_a_95055]