3,866 matches
-
din patru seamente: umăr, braț, antebraț și mână. Fiecare din aceste seamente prezintă câte un schelet osos. Astfel, la nivelul umărului se descriu davicula și omoplatul, scheletul brațului este format din humerus, la nivelul antebrațului se aăsesc cubitusul și radiusul. Scheletul osos al mâinii este format din 27 de oase așezate pe trei rânduri: 8 sunt oasele carpiene, 5 oase metacarpiene, 14 falanae (2, 11, 12, 18, 20). CLAVICULA (CLAVICULA) Clavicula este un os luna, pereche situat în poziție transversală între
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coracoid sunt perforate de numeroase orificii vasculare de unde rezultă vascularizarea suplimentară din artera toracoacromială. Nervii provin din plexul brahial fiind reprezentați de nervul infraspinos și subscapular (10, 11, 21). HUMERUSUL (HUMERUS) Humerusul este un os lung pereche care realizează singur scheletul brațului. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Micul trohanter humeral (trohin) 4. Gâtul chiruraical 5. Buza internă a culisei bicipitale 6. Marea tuberozitate (trohiter) 7. Șanțul bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
extensor al policelui; fața internă prezintă o mică fațetă articulară pentru mica cavitate siamoidiană a radiusului. Vascularizatia radiusului este realizată prin intermediul arterei radiale. Nervul interosos anterior, ram din nervul median este răspunzător de inervatia radiusului (3, 10, 11, 18, 20). SCHELETUL MÂINII OASELE CARPIENE (CARPUS) Oasele carpiene sunt oase scurte în număr de 8 așezate pe: -un rând superior, antibrahial format din următoarele oase, dispuse din exterior spre interior: scafoid, semilunar, piramidal, piziform; -un rând inferior, metacarpian format din următoarele oase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
supranumerare ale carpului sunt mai rar citate în literatura de specialitate: osul central al carpului, epipiramidalul, epilunarul, stiloidianul, paratrapezul și altele (2, 3, 10, 11, 18, 20). OASELE METACARPIENE (OSSA METACARPALIA) Oasele metacarpiene sunt în număr de 5 și formează scheletul palmei. Sunt oase lunai. Extremitatea superioară (basis) sau carpiană prezintă: -o fa]etă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; -două fa]ete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; -două fa
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Al cincilea metacarpian nu prezintă fațeta lateral internă. La nivelul extremității sale proximale se descrie apofiza stiloidă pe care se inseră tendonul inferior al mușchiului cubital posterior ș3, 10, 11, 18, 20ț.. FALANGELE (OSSA DIGITORUM MANUS) Falanaele intră în constituirea scheletului osos al fiecărui deaet. Pentru police sunt două falanae în timp ce celelalte patru deaete prezintă fiecare câte trei. Denumirea falanaelor se face pornind de la extremitatea metacarpului spre vârful deaetelor: falanaă (prima), falanaină (a doua) și falanaetă (a treia). Fiecare falanaă în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
forma unei potcoave și corespunde unahiei. Oasele sesamoide sunt mici formațiuni osoase sferice sau ovalare care se aăsesc pe fața anterioară a articulațiilor deaetelor în special la nivelul articulației metacarpo-falanaiană. Constant sunt citate cele medial și lateral de la nivelul policelui. SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR (OSSA MEMBRI INFERIORIS) Membrul inferior este format din patru seamente: șold, coapsă, aambă și picior. Fiecare din aceste seamente prezintă câte un schelet osos. Astfel, șoldul este format din osul coxal, coapsa din osul femur, în timp ce la nivelul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
special la nivelul articulației metacarpo-falanaiană. Constant sunt citate cele medial și lateral de la nivelul policelui. SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR (OSSA MEMBRI INFERIORIS) Membrul inferior este format din patru seamente: șold, coapsă, aambă și picior. Fiecare din aceste seamente prezintă câte un schelet osos. Astfel, șoldul este format din osul coxal, coapsa din osul femur, în timp ce la nivelul aambei se descriu peroneul, extern și tibia, intern. Ca și la scheletul mâinii, piciorul este format din trei arupe de oase: 7 dintre ele formează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
seamente: șold, coapsă, aambă și picior. Fiecare din aceste seamente prezintă câte un schelet osos. Astfel, șoldul este format din osul coxal, coapsa din osul femur, în timp ce la nivelul aambei se descriu peroneul, extern și tibia, intern. Ca și la scheletul mâinii, piciorul este format din trei arupe de oase: 7 dintre ele formează scheletul tarsian, 5 sunt metatarsiene și 14 sunt falanaele. COXALUL (OS COXAE) Coxalul formează împreună cu cel de partea opusă și cu osul sacrum scheletul osos al bazinului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
osos. Astfel, șoldul este format din osul coxal, coapsa din osul femur, în timp ce la nivelul aambei se descriu peroneul, extern și tibia, intern. Ca și la scheletul mâinii, piciorul este format din trei arupe de oase: 7 dintre ele formează scheletul tarsian, 5 sunt metatarsiene și 14 sunt falanaele. COXALUL (OS COXAE) Coxalul formează împreună cu cel de partea opusă și cu osul sacrum scheletul osos al bazinului. Coxalul adultului este un os lat, de formă aproximativ patrulateră ce rezultă din osificarea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Ca și la scheletul mâinii, piciorul este format din trei arupe de oase: 7 dintre ele formează scheletul tarsian, 5 sunt metatarsiene și 14 sunt falanaele. COXALUL (OS COXAE) Coxalul formează împreună cu cel de partea opusă și cu osul sacrum scheletul osos al bazinului. Coxalul adultului este un os lat, de formă aproximativ patrulateră ce rezultă din osificarea a trei piese distincte embrioloaic: ilion (os ilium) situat în sus și în afară, pubis (os pubis), anterior și ischion (os ischii), inferior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
aripile iliace sunt verticalizate; - ischioanele sunt apropiate de linia mediană. Bazinul suferă importante modificări statice, dinamice, fizioloaice (sarcină) dar, și patoloaice (rahitism, osteomalacie, dezvoltarea necorespunzătoare a uneia dintre părțile componente). FEMURUL (FEMUR) Femurul este un os luna, pereche care formează scheletul coapsei. în poziția anatomică este orientat oblic, de sus în jos, din afară înăutru. Este ușor torsionat în axul lonaitudinal și recurbat, realizând la nivelul corpului o concavitate ce privește spre posterior. Extremitatea superioară (Fiaura 39) Capul femurului (caput femoris
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
maraine anterioară pe care se inseră liaamentul anterior al articulației tibioperoniere precum și cel peroneo-astraaalian anterior; -o maraine externă care formează buza anterioară a șanțului peronierilor; -o maraine posterioară pe care se prind liaamentele posterioare ale articulației tibioperoniere inferioare. OASELE PICIORULUI Scheletul piciorului este format din 26 de oase dispuse în trei arupe: 1. un arup format din 7 oase tarsiene dispuse pe două rânduri: - un rând posterior format din: astraaal, în sus și calcaneu, în jos; - un rând anterior format de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
externă a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian. Scheletul piciorului - aspectul plantar 1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR (OSSA DIGITORUM PEDIS) Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către falange. Se descriu în total 14 falange: halucele are 2 falange, fiecare din celelalte degete au câte trei. Falanga proximală este turtită în sens transversal. Falanga mijlocie este scurtă. Falanga distală este mică și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Spațiul articular 10. Osul subiacent 11. Membrana internă a capsulei articulare Din punct de vedere histoloaic cartilajul hialin prezintă 4 zone distincte: -zona aplicata pe fraamentul osos, zonă parțial calcificată în care se vor ancora fibrele de colaaen care realizează "scheletul" cartilajului hialin; -zona radiară este cea mai importantă ca dezvoltare; prezintă fibre de colaaen ca matrice și rare lacune ce conțin condrocite. Prin secreția lor condrocitele participă la realizarea substanței fundamentale care este o combinație proteică cu acidul condroitin sulfuric
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchii epitrohleeni. Vascularizatia articulației este realizată din arterele ulnară, brahială, interosoasă. Inervatia articulației este realizată mai ales din nervul radial și musculocutanat dar, și din musculocutanatul brahial, brahialul anterior, ulnar. ARTICULAȚIILE RADIO- ULNARE (RADIO-CUBITALE) (articulations radioulnares) Cubitusul și radiusul formează scheletul osos al antebrațului și sunt unite între ele prin 3 articulații: superioară, mijlocie și inferioară. 1. Articulația cubitală proximală (superioară) Se încadrează în cateaoria articulațiilor tip trohoide. Suprafețele articulare sunt reprezentate de mica cavitate siamoidiană cubitală și de fața cilindrică
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
conjunctive care compartimentează interiorul, prelungiri denumite perimisium intern sau endomisium. Endomisiumul se află în contact direct cu fibrele care formează mușchiul. Rolurile țesutului conjunctiv este de a (3, 12, 13, 19, 20): 1. asigura rezistența țesutului muscular, 2. asigura un schelet intern pentru mușchi, 3. împiedica întinderea peste măsură a mușchilor, 4. păstra forma mușchilor permițând alunecarea peste planurile vecine. în cazul mușchilor voluminoși endomisiumul trimite spre interiorul corpului muscular prelungiri ceea ce determină împărțirea mușchiului în fascicule musculare primare, secundare sau
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ei fac legătura între rădăcina proceselor transverse cu rădăcina proceselor spinoase sau lamelele arcurilor vertebrale imediat supraiacente sau sar peste o vertebră. Planul muscular V este cel care se găsește cel mai profund și acoperă cea mai mare parte din scheletul osteofibros axial. Mușchii care se descriu în acest plan sunt: 1. mușchii interspinoși (mm. interspinales): sunt perechi de fascicule dispuse pe părțile laterale ale ligamentelor interspinoase și unesc două procese spinoase vecine; după regiunea în care se găsesc dispuși se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a, VI¬a și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile tendinoase formează un puternic schelet fibros de tracțiune și solidarizare a mușchilor drepți abdominali de cei laterali. Acțiunea este de : - flexia toracelui față de bazin sau invers, - mușchi expirator când ia punct fix la nivelul bazinului. Inervația este posibilă prin: - 7-12 perechi de nervii intercostali, - nervii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
expresiei. Hippas din Metapont se afla pe punte, pregătit să moară, înconjurat de membrii unui cult, ai unei confrerii secrete pe care el o trădase. Hippas dezvăluise o taină distrugătoare pentru gândirea grecească, o taină care amenința să submineze întregul schelet filozofic pe care confreria se zbătuse să-l construiască. Din cauză că o dezvăluise, marele Pitagora însuși îl condamnase pe Hippas la moarte prin înec. Pentru a-și proteja filozofia numerelor, membrii cultului erau dispuși să ucidă. Însă oricât de distrugătoare era
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
dur și își găsise supremul refugiu și suprema consolare în arta sa"; un refugiu consolator îl reprezenta și sarcasmul savurat pe care i-l observă în perioada berlineză Paul Zarifopol, îngîmfarea și disprețul, ura și amoralismul fiind elemente ale unui schelet exterior care îi susținea vulnerabila structură sufletească: "Urît, deștept, [...] îngîmfat, amoral, leneș. Ura pe oricine avea bani, situație; disprețuia pe toți ceilalți" așa îl percepea Grigore Ghica în cartea sa Grigri iar Barbu Cioculescu îi subliniază zgîrcenia pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
rar, cineaștii români din perioada comunistă și-au asumat tema propagandistică și au reușit s- o rezolve artisitc. Constantin Vaeni și Dumitru Carabăț au ales lupta comuniștilor în ilegalitate, bulă speculativă de mari dimensiuni a propagandei, și au creat pe scheletul ei aerian remarca bilul Zidul. Confruntați cu schematismul majorității peliculelor pe această temă produse până atunci, Vaeni și Carabăț au vrut să-l învingă, ceea ce însemna deja foarte mult în peisajul cinematografic conformist al jumătății deceniului 8. Modalitatea narativă cinematografică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
măsură ca să treacă producțiile remarcabile menționate, printre ai căror regizori se numără, nu întâmplător, Mircea Daneliuc, Alexandru Tatos, Iosif Demian. După 1983 și până la căderea regimului ceaușist, un singur film de actualitate mai reprezintă o încercare de a îmbrăca altfel scheletul propagandistic : Pas în doi (1985). Dar Dan Pița nu mai merge în direcția realismului nesocialist din prima parte a Falezelor de nisip - dimpotrivă, reia stilul parabolico-metaforic din Concurs (1982), pe care îl împinge pe culmile estetismului. Rezultatul este probabil cel
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule epiteliale ce acoperă aderent suprafața externă a cordului, reprezentând de fapt foița viscerală a pericardului, separată de foița parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]