8,651 matches
-
atunci este foarte probabil ca una dintre părți să permită celeilalte dreptul de a negocia; prin acest tip de negociere se permite unei părți să caute posibile rezultate favorabile și să evite evoluția relației spre ostilitate. Strategia de tip evitare selectivă - o parte desconsideră atât relația, cât și rezultatele, în timp ce partea adversă valorizează rezultatele dar desconsideră relația; în acest caz, interacțiunea directă cu celălalt partener nu este necesară, una dintre părți este selectivă, fie alege aplicarea unor procedee standard, fie elaborarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
evoluția relației spre ostilitate. Strategia de tip evitare selectivă - o parte desconsideră atât relația, cât și rezultatele, în timp ce partea adversă valorizează rezultatele dar desconsideră relația; în acest caz, interacțiunea directă cu celălalt partener nu este necesară, una dintre părți este selectivă, fie alege aplicarea unor procedee standard, fie elaborarea unor noi soluții care să stârnească interesul partenerului. Aceste ultime două strategii sunt relativ asemănătoare de aceea sunt figurate în aceeași zonă a graficului. După ce prezintă aceste nouă strategii de negociere, autorii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
indică faptul că vorbim de efecte/reacții și nu de cauze, adică de agenți stresori); non-specific (exclude orice răspuns pe care unul sau mai mulți agenți stresori vor fi capabili să le suscite și orice răspuns care, într-o manieră selectivă, va fi limitat la un organ sau la câteva organe); orice solicitare (are meritul de a accentua nu doar insisitența pe nonspecificitate, dar denotă și caracterul adaptabil al fenomenului, deoarece orice răspuns activ care se manifestă în fața oricărei solicitări este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
competență are mai multe caracteristici: • inteligență, ca instrument de cunoaștere, înțelegere, invenție și reușită în rezolvarea problemelor sau a situațiilor de instruire și educaționale; • memorie manifestă în rapiditatea întipăririi și stocării informațiilor, în recunoașterea și reproducerea acestora într-o formă selectivă; • capacitatea de comunicare manifestată în: o fluența vorbirii (bogăția vocabularului); o fluența asociativă (asociația rapidă a ideilor); o fluența ideațională sau curgerea logică a ideilor; o fluența expresivă sau vorbire cu atribute estetice; o încărcătură emoțională (mesaj ectosemantic). • gândire logică
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
genera o cerere primară. Astfel, industria iaurtului a trebuit, la început, să informeze consumatorii cu privire la avantajele nutriționale ale iaurtului și multiplele sale utilizări. Publicitatea persuasivă devine importantă în etapa concurenței, atunci când obiectivul unei firme este de a atrage o cerere selectivă pentru o anumită marcă. Majoritatea reclamelor aparțin acestei categorii. De exemplu, firma Chivas Regal încearcă să convingă clienții că preferarea acestei mărci de whisky le va conferi un statut social mai ridicat decât consumul oricărei alte mărci de whisky scoțian
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și nonverbal 2.2 Influențarea prin limbaj LIMBAJE IN COMUNICARE • Limbajul paraverbal. Vocea • Limbajul verbal. Cuvintele • Limbajul trupului 3.1 Selectarea informațiilor și controlarea acestora 3.2 Implicarea in interpretarea și reprezentarea mesajelor PERCEPTIA MESAJELOR • Subiectivitate, selectivitate si gandire • Atenția selectiva • Interpretarea si reprezentarea mesajelor 4.1 Utilizarea regulilor comunicării în vânzare 4.2 Construirea unei imagini favorabile pentru produs sau firma TEHNICI DE COMUNICARE • Tehnici de vânzare • Imaginea produsului și a firmei • Publicitate și reclamă 105 107 BIBLIOGRAFIE 1. Adriana
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
ascunzându-se în diferite colțuri; multe și au mutat puii în alte locuri. Găinile fugeau spre cotețe, desfăcându-și aripile și cotcodăcind. Pe câmpuri s-au găsit mulți șerpi înghețați.” ANIMALELE - ADEVĂRATE DETECTOARE DE CUTREMURE! Din literatura de specialitate prezentată selectiv în Bibliografia acestei cărți am aflat că... nimic nou nu-i sub Soare! Secole de-a rândul, în foarte multe zone ale lumii, oamenii recunoșteau semnele unui cutremur apropiat - îndeosebi al unuia mai puternic - cu ajutorul animalelor și păsărilor domestice, și
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Vrancea, de-a lungul timpului în țara noastră au avut loc numeroase cutremure de pământ, dintre care unele catastrofale. Iată care au fost cele mai importante seisme, consemnate în lucrările unor oameni de știință (seismologi, geologi etc.), menționați în “Bibliografia selectivă” de la sfârșitul acestei cărți. Cutremure care au avut loc în alte țări, resimțite în România: * Anul 400 î.Hr., produs în Sicilia. * Anul 15 e.n., care a avut loc în Asia Mică, distrugând 12 orașe renumite (Sades, Efes etc.), după cum susține
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
sunt: învațarea cu ajutorul calculatorului - este o metodă modernă folosită frecvent în procesul didactic, care poate fi folosită în toate etapele procesului didactic proiectare, predare învațare, evaluare. Utilizarea calculatorului, a softurilor educaționale, mărețte calitatea învațării, contribuie la formarea unei gândiri sistematice, selective, rapide, eficiente. Metoda „Ciorchinelui” - este o metodă ce se poate utiliza mai ales în etapa de reactualizare a structurilor învățate anterior sau în etapa de evocare , elevii fiind puși în situația de a stabili conexiuni între elementele studiate, de a
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
culturale (Kulturkomplexe). Însă doza de arbitrar prezentă În gruparea elementelor presupuse a fi importante, diversitatea hărților alcătuite de apărătorii acestei metode, inclusiv de Leo Frobenius, schematizarea excesivă a mecanismelor și ritmurilor de difuziune, ignorarea dinamicilor de adoptare și de refuzare selectivă a unei inovații au făcut necesară apariția unor abordări mai subtile ale relațiilor interculturale. 3) Școala americană regrupează discipolii lui Franz Boas: Alfred Kroeber, Alexander Goldenweiser, Edwrad Sapir, Clark Wissler, care admit posibilitatea apariției acelorași invenții În cadrul unor culturi diferite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conciliem aspectul istorico-politic și specificitatea legăturilor etnice. Acest lucru pare chiar să se Înțeleagă de la sine, „trăsăturile culturale distinctive” formându-se În cursul unei istorii comune „pe care memoria colectivă a grupului nu a Încetat s-o transmită În mod selectiv și să o interpreteze, făcând din anumite evenimente și din anumite personaje legendare, printr-un efort al imaginarului social, simbolurile semnificative ale identității etnice” (Lapierre, 1995, p. 13). Îi vom urma așadar pe Poutignat și Streiff-Fenart atunci când insistă, În propunerea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
credințe generalizate (Neil Smelser), modernizare (Karl Deutsch) sau societate de masă (William Kornhauser). O a treia perspectivă, folosindu-se de preceptele sociologiei politice și ale științelor economice, subscrie la paradigma raționalității și propune o reflecție În termeni de resurse, incitări selective, constrângeri instituționale și efecte de agregare. Din această perspectivă, fiecare actor este În situație de interdependență și caută să-și maximizeze interesul personal, integrând În același timp În strategia sa așteptările celorlalți. În anumite cazuri (grupuri „latente”, conform terminologiei lui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
societatea percepută ca majoritară și normală. La fel ca anti-negrismul rasial În stil american sau ca antisemitismul rasial În stil european din ultima treime a secolului al XIX-lea, răul numit „rasism anti-imigranți” se prezintă ca o heterofobie internă și selectivă, dar, spre deosebire de cele două „isme” anterioare, nu funcționează pe baza ideii de rasă, și nici pe baza afirmării unor inegalități. Ceea ce li se reproșează anumitor categorii de imigranți este În primul rând faptul de a fi neasimilabili din punct de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
constituie o pasiune dominantă, În sensul dat de Tocqueville. Astfel, după cum a observat Raymond Boudon, „teoriile ce conduc la concluzia că toate opiniile trebuie respectate și tratate după principii egalitare, ba chiar considerate echivalente, tind să devină obiectul unei atenții selective și să fie reținute cu prioritate” (Boudon, 1994, p. 36). Scepticismul radical este prin urmare puternic Încurajat: „Dacă există doar etno-adevăruri și etno-valori, etica, estetica și epistemologia pot fi tratate ca simple iluzii” (ibidem, p. 38). Putem, În plus, din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
subiectului, o selecție, o categorisire a obiectului, perceperea lui prin intermediul unei rețele de scheme și de elemente de calificare și descriere (norme, precizări, aproximări, poetizări etc.), precum și naturalizarea acestora (sau folosirea obiectivă a noilor cogniții, elaborate În timpul și după perceperea selectivă a obiectului nou sau ciudat). Cât privește ancorarea, aceasta presupune punerea În aplicare ușor modificată sau, dimpotrivă, alterarea completă a reprezentărilor existente În mintea actorului confruntat cu un obiect problematic sau straniu. Ea trimite la varietatea (legată de pluralitatea inserțiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
iz de adevăr istoric și social. Dar, organizând o Întreagă serie de abordări ale reprezentărilor doar pe baza discriminărilor, nu câștigăm pe terenul luptelor identitare sau politice. În plus, cercetările asupra stereotipurilor și atribuirilor permit Înțelegerea distorsiunilor cognitive și perceperea selectivă a informației ca tendințe ce pot să afecteze orice individ sau grup, independent de gradul lor, ridicat sau scăzut, de autoritarism sau rasism. J.-M. S. & ABRIC Jean-Claude (coordonator) (1996), Exclusion sociale, insertion et prévention, Saint-Agne, Erès. CASTEL Philippe (1999
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este o sinteză care nu urmează o linie doctrinară, ci încearcă să ofere un număr suficient de mijloace ce pot fi antrenate în analiza discursului, indiferent de condițiile ideologice în care s-ar realiza. În același timp, caracterul sintetic și selectiv a redus în multe cazuri prezentările extinse ale unor idei colaterale din diverși autori, căci, în cazul nostru, nu ne aflăm în situația de a iniția o concepție, ci numai în aceea de a fi beneficiari ai mai multor direcții
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acestui program, orice variații sînt însă posibile, căci în special obținerea obiectului ar putea fi reprezentată ca fiind realizată, suspendată, abandonată sau zădărnicită. Programul și schema narativă nu sînt rezultatul proprietăților combinatorii ale unei logici a acțiunii, ci reprezintă principiile selective care fac diferența dintre acțiunea referențială și diversele ei reprezentări narative posibile. De aceea, deși se poate raporta la tipologia actanților, realizată de V. J. Propp și A. J. Greimas, praxematica urmărește să evidențieze dimensiunea temporală a narativității și să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
proza românească. Elemente de pragmatică a textului literar, Editura Academiei, București, 1991; Conversația: structuri și strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, ALL, București, 1995; ed. a II-a (revăzută), 1999; (coord.) Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, Editura Universității București, 2002; Limbaj și comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, All, București, 2003. Gheorghe IVĂNESCU (1912-1987), profesor la Universitatea "Al. I Cuza"din Iași, la Universitatea din Timișoara și la Universitatea din Craiova, lingvist și filolog
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Humanitas, București, 1996; Narațiune și poezie, Editura All, București, 2000; Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, 2001; Limbaj și politică, Editura Universității din București, 2007; 101 cuvinte argotice, Humanitas, București, 2010. În colecția Dicționar au mai apărut (selectiv): • Confusables as Translation Traps, Elena Croitoru • Dicționarul critic al poeziei ieșene contemporane, Emanuela Ilie • Dicționar de genetică literară, Bogdan S. Pârvu (coord.) • Dicționar. Scriitori canonici români, George Bădărău • Dicționar de scriitori nord-americani, Sorin Pârvu (coord.) • Dicționar de istorie și politică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Bandini Bun de tipar: 2015 • Apărut: 2015 • Format 17 × 24 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) 1 Vezi Rodica Nagy, Sintaxa limbii române. Unități, raporturi și funcții, Institutul European, Iași, 2005. 2 Ibidem, p. 86 și 96. 3 Eugenio Coseriu, Textlinguistik. Eine Einführung, Herausgegeben und bearbeitet von Jörn Albrecht, Francke Verlag Tübingen und Basel, 1994, p.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adică, în cazul nostru, la evenimente istorice cu impact asupra istoriei universale. În general, istoricul interpretează acțiunile omului în funcție de sursele descoperite prin metoda critică, dar nu invalidează prin aceasta afirmațiile teologice despre acțiunile umane 49. Interpretarea istoriei trebuie să fie selectivă; totul depinde de punctul de vedere din care facem selecția și de principiul folosit în a stabili ceea ce este important 50. 2.2. Criterii de selecție a faptelor providențiale Noutatea lucrării de față constă tocmai în selecția și analiza unor
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
obicei OK. Unele lucruri pe care le spun sunt răstălmăcite, nu sunt conforme și, deci, nu mă reprezintă. În general, nu refuz dialoguri, însă de când am citit fraze care nu îmi aparțin și informații care nu sunt reale, sunt foarte selectivă... „Despre patriotism nu putem vorbi în termeni comerciali“ Imediat după anunțarea premiului, jurnaliștii de la talk-show-uri au început să invoce ideea brand-ului de țară și a faptului că filmul românesc ar putea fi noul mijloc de promovare a României în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
cursul vieții individuale apar multiple posibilități de producere și acumulare a mutațiilor. Astfel se explică corelația pozitivă între frecvența neoplaziilor și vârsta înaintată a individului. În celulele transformate malign, după ce au depășit barierele proceselor reparatorii și imunogenetice, precum și rigorile presiunilor selective care elimină cele mai multe dintre celulele în care s-a produs primul eveniment mutațional, rata mutațiilor se corelează pozitiv cu rata diviziunii celulare, fiind, în consecință, mult mai mare decât în celulele normale. Această concluzie se bazează pe constatarea că în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care a dobândit rezistență la mtx variază între 40 și 400 (Schimle, citat în Lewin, 2000), depinzând de stringența selecției și tipul individual de linie CHO. Liniile celulare rezistente la methotrexat desemnate mtxr se grupează în două clase în raport cu presiunea selectivă determinată de nivele înalte de activitate DHFR, revelată prin creștere în absența methotrexatului. O clasă este reprezentată de liniile stabile în care genele amplificate sunt reținute, deoarece ele sunt în cromozom în locusul genic ocupat în mod normal de gena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]