3,441 matches
-
miniatură, cum este cea de la capitolul 59, vv. 22-24: El este Dumnezeu! Nu este dumnezeu afară de El. El este Cel ce cunoaște tăinuitul și mărturisitul. El este Milosul, Milostivul! El este Dumnezeu! Nu este dumnezeu afară de El. El este Regele, Sfanțul, Pacea, Credinciosul, Oblăduitorul, Puternicul, Tarele, Preamăritul... El este Dumnezeu, Creatorul, Alcătuitorul, Plăsmuitorul. Ale Lui sunt cele mai frumoase nume. s...ț El este Puternicul, Înțeleptul. (GG) Astfel de perechi, ba chiar înșiruiri mai lungi, apar și în Biblie, dar fără
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Te>"’ÄÖ: „Regele, YHWH/Domnul oștirilor.” (Is 6, 5) - h"-’A:Än YHWH Te>"’ÄÖ ’A>r Yiœer"’Ql: „Stăpânul, YHWH/Domnul oștirilor, Cel Puternic al lui Israel.” (Is 1, 24) - YHWH, Go’alekem QeddÄš Yiœer"’Ql: „YHWH, Răscumpărătorul vostru, Sfanțul lui Israel.” (Is 43, 14) - ...’an YHWH Moš‘ek we Go’alek ’ A>r Ya‘aqÄ>: „Eu, YHWH, sunt Mântuitorul tău și Răscumpărătorul tău, Cel puternic al lui Iacob.” (Is 49, 26b) - YHWH, Bore’ haššamayim, Hó’ ha-’Elohm, Yoțer
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Dumnezeului nostru.” (1Sam 2, 4) - Bo‘alayik ‘Osayik, YHWH Te>"’ ÄÖ šemo we Go’alek Qe:Äš Yiœer"’Ql ’ElohQy kol ha’"reț yiq"re’. „Mirele tău este Făcătorul tău, YHWH al oștirilor este numele lui; și Răscumpărătorul tău este Sfanțul lui Israel, Dumnezeul întregului pământ se numește.” (Is 45, 5) b) - lo’ š"‘ó ‘al Qe:Äš Yiœer"’Ql we ’et-YHWH lo’ :"r"šó. „Nu s-au întors spre Sfanțul lui Israel/și pe YHWH nu l-au căutat.” (Is
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
YHWH al oștirilor este numele lui; și Răscumpărătorul tău este Sfanțul lui Israel, Dumnezeul întregului pământ se numește.” (Is 45, 5) b) - lo’ š"‘ó ‘al Qe:Äš Yiœer"’Ql we ’et-YHWH lo’ :"r"šó. „Nu s-au întors spre Sfanțul lui Israel/și pe YHWH nu l-au căutat.” (Is 31, 1) - wa-yare‘em baššamayim YHWH we-‘Elyon yitten kolÄ. „Și a tunat din ceruri YHWH Cel Preaînalt a dat glas.” (Ps 18, 14) - ‚annón YHWH we țaddq we
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Stuttgart. Biblia lui Șerban Cantacuzino, 1688, București. Biblia sau Sfântă Scriptură,1988, tipărită sub îndrumarea Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. Biblia sau Sfântă Scriptură, 2001, ediție jubiliara a Sfanțului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotata de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Vadului Feleacului și Clujului, tipărită cu binecuvântarea și prefață Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. Biblia
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
minune În contrastul dintre gările vieneze: dinamica Westbahnhof, unde oamenii de afaceri și vilegiaturiștii luau expresuri moderne, lucioase cu direcția München, Zürich sau Paris, și sinistra, neprimitoarea Südbahnhof: un loc ponosit, mizer și oarecum periculos, În care străinii fără un sfanț coborau din garnituri vechi și murdare, sosite de la Budapesta sau Belgrad. Așa cum cele două mari gări ale orașului confirmau involuntar clivajul geografic al Europei - una privind optimist și profitabil spre Vest, cealaltă trădând cu neglijență vocația estică a Vienei -, străzile
Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 by Tpny Judt () [Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
le désir de préserver le style du texte source : " Certains étudiants ont démontré une excellente maîtrise de la langue maternelle et de șes multiples possibilités d'expression, en traduisant "leș trois S : sous, sexe, santé" par "tripleta/tripticul/cei trei S : sfanți, sex, sănătate", en gardant de cette façon le registre stylistique de la langue et n'étant plus obligés de changer la syntaxe pour résoudre le problème [...]. "230 3. 4. 2. 3. L'apport de la théorie interprétative à la théorie de la traduction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
toujours a chanté ". On remarque également la présence du nom inédit " une gent ", moins banal que le nom " un peuple ". Iubito-mbogățește-ți cântărețul, mută-mi cu mâna ta în suflet lacul, si ce mai vezi, văpaia și înghețul [...]. (Vară Sfanțului Mihai (8 noiemvrie)) (Blaga, 2010 : 413) Mon aimée, enrichis ton ménestrel, transmue avec ta main dans mon âme le lac et tout ce que tu vois encore, la flamme et le gel [...]. (L'été de la Saint-Michel (le 8 novembre)) (Drăgănescu-Vericeanu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et meurent. Un vent ancien et long entre leș façades ébranle encore terre et ferrailles. Nos illustres frères des temps passés un instant se montrent puis s'évanouissent. Turn negru stă în picioare și-și numără anii învins. Taci, ca sfanțul de piatră aureola în noapte și-a stins. (Blaga, 2010 : 142) Vaincue une tour noire reste debout et compte șes années. Tais-toi, car la sainte statue a éteint son auréole dorée. (Miclău, 1978 : 351) Vaincue une tour noire est restée
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sfârșit, așterne cenușă peste lucruri. " " Viens, ô fin, recouvre de cendre leș choses. Un om se-apleacă peste margine/Un homme se penche sur le bord) (Miclău, 1978 : 267) ; " scrumul abătut pieziș din alte zări " " [leș] cendres obliques des horizons " (Sfanțul Gheorghe bătrân/Saint Georges vieux) (Miclău, 1978 : 439) ; " scrum de clorofila " " cendre de chlorophylle " (Portret/Portrait) (Miclău, 1978 : 519). On observe que le terme générique " cendre " couvre le sémantisme des mots roumains " spuza ", " scrum " et " cenușă ", ce qui mène à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui illustre la coprésence des motifs et des symboles dans la poétique de Blaga : O, lumea e albastră haină, în care ne curpindem, strânși în taină, ca vară sângelui să nu se piardă, ca vraja basmului mereu să ardă. (Vară Sfanțului Mihai (8 noiembrie)) (Blaga, 2010 : 413) Ô, le monde est un vêtement azuré, où nous entrons, secrètement serrés, pour que l'été du sang ne meure pas un jour, et le charme du conte brûle toujours. (L'été de la Saint
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poéticité, soulignant l'idée de pureté. " frunza-ți jucăușa " (" ta feuille folâtre ") " ton feuillage qui danse " (Gorunul/Le jeune chêne) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 55). La traductrice associe l'adjectif " jucăușa " au verbe " a juca " (" danser "). " cântărețul " (" le chanteur ") " ton ménestrel " (Vară Sfanțului Mihai (8 noiemvrie)/L'été de la Saint-Michel (le 8 novembre)) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 253). La traductrice choisit un terme poétique pour rendre la notion de départ. " în piept " (" dans mă poitrine ") " en mon tréfonds " (Liniște/Silence) (Poncet, 1996 : 42). La version
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Le verbe " a se naște " (" naître ") du texte source est traduit par " renaître ", ce qui produit un changement sémantique pas du tout négligeable. " O, lumea [...]/ne este un senin veșmânt. " " Ô, le monde [...]/est pour nous une vêture sereine. " (Vară Sfanțului Mihai (8 noiemvrie)/L'été de la Saint-Michel (le 8 novembre)) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 253). Le nom " veșmânt " (" vêtement ") du texte source est traduit par " vêture ", ce qui apporte un changement sémantique (" vêture " signifie une " cérémonie, dite aussi prise d'habit, par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
către față necunoscută din poartă/Paroles pour la jeune fille inconnue qui reste à la porte) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 223). " sporește-mi inima c-o ardere, c-un gând " " agrandis mon cœur d'une brûlure, d'une pensée au moins " (Vară Sfanțului Mihai (8 noiemvrie)/L'été de la Saint-Michel (le 8 novembre)) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 253). Le nom " ardere " (" combustion ", " incandescence ") a, dans ce contexte, un sens positif, tandis que " brûlure " a des connotations négatives. " un fund adânc de mare " " la profondeur d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
413, Alean (Nostalgie), p. 415, Boare atlantică (Brise atlantique), p.417, Vânzătorul de greeri (Le marchand de grillons), p. 419, 9 mai 1895 (Le 9 mai 1895), p. 423, Răsărit magic (Lever magique), p. 433, Mânzul (Le poulain), p. 435, Sfanțul Gheorghe bătrân (Saint Georges vieux), p. 439, Sud (Sud), p. 441, Dumbrava roșie (Le taillis rouge), p. 443, Ardere (Combustion), p. 445, Cântec pentru anul 2000 (Chanson pour l'an 2000), p. 447, Epitaf (Épitaphe), p. 449, Poeții (Leș poètes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
517, Portret (Portrait), p. 519, Lângă un fluture (Auprès d'un papillon), p. 523, Primăvara (Printemps), p. 525, Anotimpuri (Saisons), p. 529, Prin toate erele (Par toutes leș ères), p. 533, Cântecul focului (La chanson du feu), p. 535, Vara Sfanțului Mihai (8 noiemvrie) (L'été de la Saint Michel (Le 8 novembre)), p. 539, Sfârșitul de an (Fin d'année), p. 543, Ce aude unicornul (Ce qu'entend la licorne), p. 547, Catrenele fetei frumoase (Leș quatrains de la belle fille), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Costea Chiorul. După ce Gheorghe a părăsit curtea postelnicului, Dinu Păturică a devenit vătaf de curte și astfel ia primele măsuri administrative, chipurile ca să apere averea și starea postelnicului. Adevărul era că Păturică era pus În situația de a fura cu sfanțul. Scriitorul oferă chiar o notă contabilă din care rezultă intenția parvenitului. O primă măsură luată de Păturică este aceea că face o călătorie la zece moșii ale postelnicului și la fiecare din ele găsește mari „dezordini” ale arendașilor. Dinu Păturică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se sacrifică totuși pentru a mulțumi pe prietenii săi insistenți și pentru a fi folositor cititorilor. Hristoitia din care am citat Înainte versurile justificative, se adresează la sfîrșit Preacinstiților ajutători și prenumăranți, oameni, cum zice Pann, cu parale și cu sfanți, față de care se scuză pentru Întîrziere: „CÎți sînteți prenumăranți Cu parale și cu sfanți, De orice rang mari și mici, În rînd cîți v-aflați aici, De la toți pardon Îmi cer Cu rugăciuni pîn’ la cer, Că atît v-am
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
folositor cititorilor. Hristoitia din care am citat Înainte versurile justificative, se adresează la sfîrșit Preacinstiților ajutători și prenumăranți, oameni, cum zice Pann, cu parale și cu sfanți, față de care se scuză pentru Întîrziere: „CÎți sînteți prenumăranți Cu parale și cu sfanți, De orice rang mari și mici, În rînd cîți v-aflați aici, De la toți pardon Îmi cer Cu rugăciuni pîn’ la cer, Că atît v-am zăbovit Din cît m-am făgăduit: Să vede că Dumnezeu N-a vrut atunci
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lor, adică: liniștit, cucernic, mîngîios și dulce, ușor suind și ușor pogorînd, neabătîndu-vă În niscai adaosuri și afărături schimonosite, care sînt urîte lui Dumnezeu și oamenilor”... Prenumerația pentru o broșură pe hîrtie ordinară este, aflăm Într-un loc, de un sfanț, pe hîrtie bună de Olanda prețul este de un sfanț și jumătate. Anton Pann admite și plata În rate și face preciziuni privitoare la trimiterea sfanților. Ploieștenii, cinstiți negustori, citesc mai mult fiind mai evlavioși decît alții. Pann Îi laudă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ușor pogorînd, neabătîndu-vă În niscai adaosuri și afărături schimonosite, care sînt urîte lui Dumnezeu și oamenilor”... Prenumerația pentru o broșură pe hîrtie ordinară este, aflăm Într-un loc, de un sfanț, pe hîrtie bună de Olanda prețul este de un sfanț și jumătate. Anton Pann admite și plata În rate și face preciziuni privitoare la trimiterea sfanților. Ploieștenii, cinstiți negustori, citesc mai mult fiind mai evlavioși decît alții. Pann Îi laudă Într-o abilă Înștiințare: „Ploieștenii, cum se vede, sînt mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Prenumerația pentru o broșură pe hîrtie ordinară este, aflăm Într-un loc, de un sfanț, pe hîrtie bună de Olanda prețul este de un sfanț și jumătate. Anton Pann admite și plata În rate și face preciziuni privitoare la trimiterea sfanților. Ploieștenii, cinstiți negustori, citesc mai mult fiind mai evlavioși decît alții. Pann Îi laudă Într-o abilă Înștiințare: „Ploieștenii, cum se vede, sînt mai mult evlavioși, Prin urmare ș-În Scriptură sînt mai tare credincioși, Că cu-nflăcărată rîvnă spre
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o Îndeletnicire de duminică, o toană de oameni bogați, Pann scrie mereu și trăiește din ceea ce scrie. Este un meșteșugar care Își gospodărește cu chibzuință atelierul: are abonați, luptă să-i păstreze și să cîștige alții, face curte celor cu sfanți, dedică volumele unor protectori influenți ele. Scrie, negreșit, din plăcere, dar scrie și ca să trăiască: „Încet-Încet, Învățîndu-mă singur, una ca să-mi treacă de urît și al doilea socotind ca să trăiesc” (Prefață la Fabule și istorioare, 1841). Pentru Anton Pann, poezia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un dascăl, un povățuitor, un creator, În fine, popular (sau, mai degrabă, popularizam!) pentru care petrecerea prin scris nu trebuie să fie niciodată gratuită. Nici din punct de vedere moral, nici altfel. Scrisul este, horribile dictu, o Îndeletnicire care aduce sfanți! Această mentalitate balzaciană, nouă În cultura română, se ascunde la Anton Pann În dosul teoriei juste, În esență, despre necesitatea educației morale și estetice a publicului! Poet de factură moralistă, Pann n-are propriu-zis preferință pentru latura senzorială a lucrurilor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și mai stringenta, odată cu izbucnirea revoluției franceze 111. Începând cu acea dată, Imperiul Habsburgilor Austrieci a fost implicat atât de mult în războaiele împotriva Franței, încât această stare de lucruri a devenit periculoasă pentru însăși existența statelor imperiale 112. Conglomeratul Sfanțului Imperiu de Națiune Germană nu s-a prăbușit, totuși. În schimb, reconsiderarea conceptelor politicii externe a Habsburgilor, în sensul menționat, a fost exemplificata prin atitudinea adoptată în problema poloneză 113. Ca parte integrantă, așa cum se știe, a problemei orientale, Austria
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]