5,259 matches
-
la iveală doar viciile pe care unii gânditori vechi i le-au pus pe seamă, dar pe care favorurile nobililor i le-au șters: lăcomia, de care îl "acuza" Rabanus Maurus 11, mândria și valorificarea plăcerilor lumești, pe care le simboliza în arta religioasă medievală 12. Dar putea să rămână Cantemir fidel acestor "reproșuri" marginale, își putea el permite să le absolutizeze? Nu fără riscul de a zdruncina o tradiție suficient de puternică pentru a nu putea fi răstălmăcită. Procedeul său
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înspre razele acestuia, mai mult decât orice ființă înaripată; astfel, doctorii de ochi folosesc ca tratament iarba șoimului; din această cauză ei reprezintă uneori soarele sub forma unui șoim, ca maestru al vederii"13. Iar descrierea lui Horapollo continuă: șoimul simbolizează înălțimea, deorece se ridică în zbor vertical, pentru a se abate asupra prăzii direct în jos, nu oblic, precum alte păsări; semnifică excelența pentru că este cea mai acătării dintre zburătoare; sângele "pentru că se spune că acest animal nu bea deloc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să se încurce în părul oamenilor și, ca vampir, suge sângele copiilor care dorm. Este o încarnare a demonului, a Prințului tenebrelor. De aceea Satan este reprezentat cu aripi de liliac. Animal hibrid, pasăre și animal în același timp, el simbolizează duplicitatea, ipocrizia. Este de asemenea emblema melancoliei, pentru că nu iese decât la crepuscul (de unde numele său latin vespertilio) și pentru că bântuie prin locurile solitare și printre ruine. Locurile solitare sunt desemnate în hărțile folclorice prin două aripi de liliac".19
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
capul plecat. Lecția sa este una de demnitate. Această ipostază se suprapune perfect peste semnificația pe care, după celebra carte a lui Horapollo, Hieroglyphica, i-o atribuiau vechii egipteni atunci când îl foloseau în una din hieroglifele lor: " Când vor să simbolizeze un om care este slab dar îndrăzneț, ei înfățișează un liliac, căci acesta zboară, deși este lipsit de aripi"29. Să revenim la întrebarea implicită a acestui capitol: de ce-i rezervă Cantemir tocmai acestui animal, suferind de pe urma unei reputații negative
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
imensă gură căscată, care îi înghite pe păcătoși (ipostază frecventă și în frescele înfățișând Judecata de Apoi pe zidurile vechilor biserici moldovenești). Or, dintre toate animalele, crocodilul este cel mai cunoscut pentru gura sa plină de colți înspăimântători. Gura sa simbolizează, deci, gura iadului. Desigur, nu susțin că în pictura religioasă românească trimiterea se făcea direct la acest animal (necunoscut în mod direct, ci doar prin intermediul unor reprezentări care stârneau imaginația escatologică), ci faptul că, pentru un autor care nu avea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
oare tocmai Crocodilul este singurul în măsură să-l prindă pe Inorog? Mai întâi, pentru că el pare vânătorul absolut, imbatabil, cel care nu dă greș, din colții căruia nimeni nu are scăpare. Nu întâmplător, în Iconologia cavalerului Cesare Ripa, el simboliza, pe lângă dejun și desfrâu, și "persecuția"18. Pe de altă parte, Inorogul este, așa cum ni-l înfățișează mitul medieval, animalul ce nu poate fi vânat decât prin intermediul unui vicleșug cu implicații erotice. În scenariul cantemirian, el întruchipează, mai mult în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
medii sociale nu au rămas străine violenței interpersonale”(Walker, 2001). Violența și suferința se înlănțuie, sunt inseparabile. Suferința cauzată de violența este întotdeauna atât mentală, cât și fizică. în calitate de coordonate omniprezente ale existenței umane, violența și suferința se regăsesc amplu simbolizate în registrele culturale ale omenirii. începând cu legendele și miturile antice (Opelt, 2007) și până la scrierile, tablourile, filmele contemporane, violența și suferința impregnează reprezentările culturale. Violența conturează două poziții precise: aceea a sursei de violență, adică a agresorului (călău, torționar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
planificarea centralizată a dezvoltării economiei, dreptul la existență și dezvoltare al orașelor și satelor precum și ierarhizarea importanței lor se decideau, pe hârtie, în funcție de aportul lor la economia națională (Ronnas, 1982, p. 144). Această sistematizare forțată crease o frică ce era simbolizată în uimirea și panica neputincioasă a oamenilor în fața intențiilor lui Ceaușescu de a dărâma bisericile. în fapt nu era vorba despre dărâmarea bisericilor ci despre desființarea unor localități rurale. înțelegem mai corect astfel marea diferență între proporția de 61,8
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru schimbul cu produse alimentare de bază (carne, unt etc.). Pachete de țigări goale sau doze de Pepsi-Cola sau Coca Cola golite erau expuse ca obiecte ornamentale pe mese sau dulapuri, în casele românilor (Chirot, 1978). Aceste obiecte erau fetișuri simbolizând lumea ireală, de poveste a Vestului îndestulat pentru România înfometată. Se făcea o propagandă continuă privind alimentarea rațională și oficial se calculase o rație zilnică de 2.800-3.000 de calorii ce trebuia asigurată populației (Chirot, 1978). Deși erau raționalizate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Nu mă pot controla dacă nu te pot ține pe ține sub control!”); 2. nevoia de a se apăra, de autoapărare și de a fi protejat. Partenera este obiectul de iubit și de rănit și care trebuie să ierte. Partenerul simbolizează părintele inconstant, seducător și ostil, care încuraja exprimarea copilului și, pe de altă parte, când se petrecea, o pedepsea. Mesajul părintelui era: „Ești puternic, dar să nu mai fii!”. Pierderea partenerului ar însemna pierderea sentimentului de protecție și acceptare și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vinovăție și anxietate („Nu pot fi o persoană puternică dacă nu te am!”); 3. nevoia de a fi aprobat, de a-i fi confirmată forța, valoarea. Partenerul are semnificație în măsura în care dă semnale care întăresc imaginea de sine a celuilalt. Partenerul simbolizează iubirea condiționată a părinților („Te iubesc dacă””). Pierderea partenerului ar însemna pierderea stimei de sine („Nu pot fi așa cum cred că sunt decât dacă tu îmi arăți că mă vezi așa cum vreau eu să fiu văzut”); 4. nevoia de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mă vezi așa cum vreau eu să fiu văzut”); 4. nevoia de a încorpora, de a-l înghiți pe celălalt în relație; doar în măsura în care poate face acest lucru, se simtă validat. Partenerul nu este decât o parte din sine însuși. Partenerul simbolizează dragostea părintească posesivă, al cărei mesaj era: „Tu ești o parte din mine, tu ești eu și de aceea te iubesc”. A și pierde partenerul semnifică a se pierde pe sine („Nu pot exista fără tine!”) și senzația ce o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
coping centrat pe relație. Există și mecanisme de coping colective, tot așa cum există traume colective. Printre mecanismele colective puse la dispoziția individului de societate sunt în primul rând cele care țin de cultură: muzică, pictură, arhitectură etc. Acestea sintetizează și simbolizează evenimentele, dându-le un sens și sprijinind astfel persoana încercată în strategiile ei de a face față. Locurile memoriale, muzeele, edificiile realizează o instituționalizare a mecanismelor de coping colectiv. Coping-ul colectiv ne trimite la reziliența culturală despre care am amintit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sentiment al retrăirii experienței, iluzii, halucinații și episoade de flashback disociativ, inclusiv episoade de acest fel care apar la trezire sau în situații de intoxicare. Copiii pot avea gesturi specifice traumei; 4. tulburare psihologică intensă la expunerea la aspecte ce simbolizează sau se aseamănă cu ceva din evenimentul traumatic; 5. reacții fiziologice la expunerea la aspecte ce simbolizează sau se aseamănă cu evenimentul traumatic. Criteriul C: evitarea/confuzia Evitarea persistentă a stimulilor asociați traumei și o confuzie în responsivitatea generală (care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apar la trezire sau în situații de intoxicare. Copiii pot avea gesturi specifice traumei; 4. tulburare psihologică intensă la expunerea la aspecte ce simbolizează sau se aseamănă cu ceva din evenimentul traumatic; 5. reacții fiziologice la expunerea la aspecte ce simbolizează sau se aseamănă cu evenimentul traumatic. Criteriul C: evitarea/confuzia Evitarea persistentă a stimulilor asociați traumei și o confuzie în responsivitatea generală (care nu era prezentă înainte de traumă) indicate de cel puțin trei aspecte din următoarea listă: 1. eforturi de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru provocări viitoare și sesizarea din timp a crizelor cei plecați la muncă în străinătate. Deși nu locuiesc aceste case doar ridicarea lor dă sens plecării, sacrificiului. Acest comportament comun locuitorilor comunității arată intensitatea sentimentului apartenenței la acea comunitate și simbolizează trăinicia acestui sentiment căci o casă nu o construiești doar pentru un viitor imediat. în condițiile migrației într-o altă comunitate, cu diferențe structurale mari, sentimentul apartenenței la comunitatea de origine poate împiedica integrarea în nouă comunitate. Acest aspect se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a restabili standarde de viață în comunitate.” 5. Reziliența unei comunități este influențată de cei din afara comunității. „Tot mai mult, reziliența comunităților depinde de influențele politice și financiare exercitate de la distanțe tot mai mari de comunitatea dată.” 6. Reconstrucția comunității simbolizează reziliența umană. „Reconstrucția comunității este o întreprindere vizibilă, care cristalizează într-un mod aproape eroic sentimentul reînnoirii și al bunăstării. Cererile inerente procesului de reconstrucție [”] provoacă o distragere productivă de la preocuparea pentru pierderi și suferință și poate ajuta supraviețuitorii să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
două versuri. Ideea de geniu a instaurat un raport strâns cu realul, a autorizat o instalare apropiată, intimă - a lipit poezia de țesutul sensibil al realității. Pe ultimul etaj al acestei stimulări verbale poezia devine flecăreală pură. Vorbirea nu mai simbolizează nici lăudăroșenia, nici zgârcenia, nici infatuarea, ci pur și simplu pălăvrăgeala care face versuri. În portretul Flecarului limba e lăsată să meargă în gol, ca o mașină care s-ar fi pornit din miezul unei conversații indiferente să genereze poezie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
alt palier social. Un fel de românitate boierită. Altfel spus, Heliade Rădulescu basculează jocul democratic al drepturilor și al egalității pe un plan social determinat. În loc să opereze cu o reprezentare difuză a națiunii ca totalitate a populației, preferă să o simbolizeze - cu riscul de a o reduce la câteva zeci de oameni - prin comunitatea de boieri egali între ei65. În acest sens trebuie înțeleasă formularea din cursul de "Istoria literaturii", pe care Heliade Rădulescu o reia de două ori: genialitatea este
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
franciscan 676. În timpul anului liturgic, erau prezentate materiale despre sfinți, oferindu-se drept exemplu viețile lor, insistându-se pe eroismul acestora, deoarece ei constituiau modele și exemple demne de urmat. În perioada Crăciunului se scriau materiale despre copii, pentru că aceștia simbolizau ipostaze ale Pruncului Iisus. În timpul Postului Mare apăreau articole în care se explicau patimile Domnului. Sfântul Iosif a constituit și el un exemplu moral (tatăl purtător de grijă al lui Iisus), fiind patronul Bisericii și un model pentru muncitorul modest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
heterologie greacă este trasată 66 între cei mai mult decât oameni, adică zeii și semizeii și cei mai puțin decât oamenii, adică monștrii. Zeii nu practică o ospitalitate umană; astfel ei nu le mănâncă bucatele și dispar brusc, pe când monștrii simbolizează exact distanța dintre practică și normă. Sunt unii non-umani ce țin de fantastic cum ar fi Ciclopii și Lestrigonii, dar sunt și unii oameni, ca pretendenții care au întrecut măsura, evlavia, sensul riturilor într-o tragică derivă. În momentul în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care scuipă apa streșinilor 385 și boturi de fiare sălbatice în interior. O astfel de dualitate contradictorie este plasată emblematic pe pervazul ferestrelor: "la toate caturile, înfloreau în ghivece de lut vopsit tufe de busuioc sau de heliotrop"386* unul simbolizând Anticristul, celălalt religiozitatea. Întreaga forță a scenei finale stă în răsturnarea, întoarcerea într-un contrar nemaiauzit și indicibil, în explozia unui sentiment de atotputernicie în înălțarea voluptoasă și celestă pe care sacrificiul și renunțarea le-au pregătit, sau chiar forțat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o țară a posibilităților nelimitate. America, cu spațiile ei imense, a devenit la sfârșitul secolului al XIX-lea țara modernității, a viitorului și a utopiei concrete. Imagine și miraj al unei civilizații care începe de la zero, a cărei extraordinară dezvoltare simbolizează reușita materială și tehnică a unui întreg popor, ea este și aceea a unei renașteri cu riturile ei inițiatice aproape necesare. Țară de primire pentru emigrantul aspirant la un nou Eldorado, ea reprezintă integrarea reușită pentru numitul self-made man. Unchiul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
descoperind camera bătrânilor goală și amintindu-și că și-a uitat pălăria, bastonul și geanta în pod. Eroul are ceva din Schlemihl sau din Karl Rossmann: gândul neospitalității dă naștere la descumpănire care se exprimă prin pierderea de obiecte care simbolizează identitatea. A pierde avutul înseamnă a-ți pierde ființa; a pierde ceea ce este al tău, la propriu înseamnă a-ți pierde trecutul, legătura în această casă despre care el repetă mereu (fără motiv aparent, justificat pentru cititor) că este puțin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Dacian Dună, op. cît., p. 2, "globalizarea, bine ilustrata de termenul enunțat de către Benjamin Barber încă din 1992 - "Mc'World" (definit de către Gearoid Ó Tuathail că "utopia piețelor libere și rețelelor de fast-food") se ciocnește cu tribalismul sau fundamentalismul, simbolizat de "Jihad" - reacția primordială, bazată pe mituri fundamentale, axiome morale și certitudini autoimpuse într-o lume în care frontierele colapsează (cazul talibanilor din Afganistan este sugestiv - distrugerea statuilor lui Budha sau cooperarea regimului taliban cu terorismul internațional au fost simptome
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]