5,527 matches
-
intenționat, modelat de felul cum alți oameni o vor interpreta și vor reacționa la acesta) de comportamentul spontan, formând esența interacțiunii ca proces social (A. G. Johnson, 1995/ 2007, 192). Relaționată acestui cadru teoretic, tema prezentei lucrări are ca repere teoriile sociologilor americani Herbert Blumer, Gerge Herbert Mead, Charles Horton Cooley și Erving Goffman. De obicei, contribuția acestor autori este consemnată în sociologie și psihosociologie în secțiunile dedicate interacționismului simbolic, perspectivă care studiază modul în care folosim și interpretăm simbolurile nu doar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în care ne privim pe noi înșine și în care ne privesc alții" (Z. Bauman și T. May, 1991/2008, 150). As the self is dressed is simultaneously addressed prin acest joc de cuvinte, Gregory Stone (1962, 102), unul dintre sociologii formați sub îndrumarea lui Herbert Blumer la Universitatea din Chicago, sublinia relația dintre îmbrăcăminte și aspectele sinelui. De fapt, avem de-a face cu una din multiplele aserțiuni formulate în liniile teoretice ale interacționismului simbolic: din moment ce ne îmbrăcăm, ne prezentăm
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
islamic în școli și în administrația publică. Media relatează deseori cazuri de "neadecvare simbolică" între haine și normele culturale, subliniind fie "șocul civilizațiilor", fie lipsa de emancipare sau rigorile religioase. Interviurile și grupurile de discuții cu femei musulmane realizate de sociologul francez Alain Touraine în 2005 au relevat că purtarea vălului nu are legătură cu vreun presupus război al civilizațiilor, nici cu apărarea Islamului în defavoarea culturii occidentale. În schimb, purtarea voalului, declară un subiect al cercetării, are conotații religioase și sexuale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și stilul în care sunt purtate fac parte din comportamentul expresiv al actorilor sociali, prin intermediul cărora aceștia se prezintă unei audiențe, încercând să obțină o identitate pozitivă. Aceasta este o aserțiune desprinsă din modelul dramaturgic al vieții sociale, propus de sociologul american Erving Goffman (1922-1982) în lucrarea The Presentation of Self in Everyday Life (1959), tradusă în limba română cu titlul Viața cotidiană ca spectacol (2003). Pentru Erving Goffman, realitatea vieții cotidiene poate fi descrisă în aceiași termeni ca și o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
definite socio-cultural se regăsește în experimentele desfășurate în perimetrul teoriilor cogniției sociale (vezi secțiunea 3.1): subiecții descriau o anumită "față" pentru femeile manager, diferită de cea a femeilor din posturi de execuție. Chiar dacă nu folosește termenul de "față personală", sociologul francez Jean Baudrillard (1970/2005, 170) a descris cât se poate de bine rolul social și înfățișarea omului de afaceri: Patruzeci de ani: civilizația modernă îl obligă să rămână tânăr...Burta, odinioară simbol al reușitei sociale, este acum sinonimă cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teorii din sociologia modei vestimentare, respectiv teoria trickle-down și teoria tricle-across, rămâne opera de întemeietor a lui Georg Simmel. Chiar dacă cea de-a doua teorie este atribuită tradiției studiilor culturale și teoriilor comunicării în masă, în urmă cu un secol sociologul german Georg Simmel semnala că adoptarea modei de către individ reflectă particularitatea normei pe care aceasta o generează. "Femeile, bărbații, indivizii nehotărâți, demodații, sclavii modei" pentru a recurge doar la tipologiile exemplificate de Georg Simmel se conformează diferențiat normei care reglementează
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
instituționalizează În circuitul dintre realitate și atribuirea valorii, prin parcurgerea obligatorie a etapelor reprezentării În imagine și difuzare În mass media. Prevalența criteriului comercial În arhitectură, intitulată ―marchitecture― de către Davey, este un efect al asimilării non critice a globalizării economice. Sociologul Zygmund Bauman citat de arhitectul Vittorio Gregotti (Gregotti 2006: 54) observă lipsa criticii În abordarea mondializării care este mai degrabă un fenomen care ni se Întâmplă tuturor decât unul controlabil. Același Bauman remarcă lichefierea modernității În postmoderitatea contemporană, În sensul
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
muncii. O dată acceptată această dihotomie, se studiază atunci determinarea unilaterală care se exercită între cele două registre de activitate. Cu privire la determinarea de către muncă a vieții din afara muncii putem cita, ca exemple, lucrările care arată că activitatea profesională afectează viața familială: sociologii familiei concluzionează că activitatea femeii are efecte asupra dimensiunii familiei, a divorțului, a asumării sarcinilor menajere... De asemenea, se dovedește că munca în ture perturbă cuplul și îi împiedică pe salariați să se implice în relații asociative. Invers, în ce privește determinarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
asupra operei de ansamblu a eminentului literat, stăruind asupra personalității și structurii inconfundabile ale intelectualului de mare distincție și de tot atât de mare orgoliu. Privit în postumitate, Camil Petrescu este un spirit proteic: poet, romancier, dramaturg, critic literar, eseist, filozof, matematician, sociolog, om politic, cronicar (sportiv și militară, ziarist și memoralist. „S-ar putea zice - observă 1 Pagini de critică literară, vol. III, p. 121 2 Pagini de critică literară, vol. II, p. 206 63 Vladimir Streinu - că mai mult decât orice
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
conceptelor, ci și de limitele rațiunii umane... Deschiderea dialogului Între știință și religie oferă șansa de Înțelegere a limitele ambelor domenii ale cunoașterii, În care sunt antrenați Înalți prelați ai bisericii, filosofi, savanți și specialiști ai științelor raționale și umane, sociologi, politicieni, artiști etc814. Muzeul Național este o prestigioasă instituție de resort din țară și de peste hotare, cu numeroase spații expoziționale ce 814 Odată cu „uitarea” și „moartea lui Dumnezeu” a apărut și fenomenul invers, cel al divinizării profanului. Se vorbește astăzi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
perturbări ale sistemului vegetativ și homeostatic, în starea sa psihoafectivă. Intervenția omului în natură nu reprezintă o amenințare reală, atâta vreme cât societatea este orientată de legi raționale, la formularea cărora participă o intelectualitate ce aduce puncte de vedere expuse de filozofi, sociologi, biologi, în măsură să descifreze influențele nocive, opțiunile populației, limitele frustrării estetice și metafizice. Cu atât mai puțin devine amenințătoare extensia urbanizării cu cât dezideratele populației acced în spirit democratic la actele decizionale. Ecologia modernă are o prezență militantă în
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
numără asigurarea igienei corporale și găsirea unei poziții antalgice. În plus față de consilierea pacientului, echipa trebuie să aibă în vedere și susținerea familiei. Prin urmare, pe lângă medici și asistenți medicali, din echipa care oferă îngrijiri paliative fac parte și psihologi, sociologi sau preoți; membrii echipei au pregătire adecvată în controlul simptomelor specifice bolilor incurabile în stadii avansate și terminale și cu instruire în probleme ale comunicării cu bolnavul incurabil. În prezent există urmatoarele tipuri de servicii de îngrijiri paliative: -servicii de
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
șef de serviciu administrativ; * șef de serviciu de specialitate; * șef de birou de specialitate; * șef de laborator; * contabil-șef; * jurist. b) Funcții de execuție de specialitate: ... * bibliotecar; * bibliograf; * paleograf; * muzeograf; * referent; * cercetător științific; * analist programator; * programator/informatician; * conservator; * restaurator; * redactor; * sociolog; * bibliotecar-asistent. c) Funcții administrative: ... * economist; * inginer; * tehnician; * consilier juridic; * contabil; * dactilograf; * casier; * șef de depozit/magaziner; * arhivar; * secretar; * garderobier; * personal de curățenie; * portar. d) Muncitori: * activitățile de bază (legatorie/tipografie); * activități de întreținere; * șoferi; * operatori xerox. Anexă 6 FUNCȚII de
ORDIN Nr. 1287 din 18 noiembrie 1996 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea muzeelor, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor şi a Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116404_a_117733]
-
adjunct economic; * director adjunct administrativ/șef de serviciu/laborator/atelier; * director de program de automatizare; * șef de serviciu de specialitate; * contabil-șef; * șef de birou de specialitate/filiala. b) Funcții de execuție de specialitate: ... * cercetător științific; * bibliotecar; * bibliograf; * paleograf; * muzeograf; * sociolog; * redactor; * analist programator; * informatician; * analist programator-asistent; * operator de date; * restaurator; * restaurator-asistent; * conservator; * conservator-asistent; * bibliotecar-asistent; * minuitor de carte. c) Funcții de execuție preluate din nomenclatorul general pe economie: ... * consilier juridic; * inginer; * subinginer; * tehnician; * corector; * dactilograf; * dactilograf rotaprint; * tehnoredactor; * fotograf; * arhivar; * casier
ORDIN Nr. 1287 din 18 noiembrie 1996 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea muzeelor, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor şi a Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116404_a_117733]
-
baza materială ale acestei instituții trec în patrimoniul Ministerului Învățămîntului - Universitatea București și Institutul politehnic București. Articolul 3 La Universitatea București se constituie și funcționează: - Facultatea de psihologie și sociologie - cu durata de 4 ani - care va forma psihologi și sociologi pentru domeniile industriei, agriculturii, culturii, medicinii de terapie și expertiza mentala, cadre pentru cercetarea problemelor organizării și funcționarii societății, precum și a diverselor procese și fenomene sociale; - Facultatea de jurnalistica - cu durata de 4 ani - pentru crearea cadrelor necesare formării sociale
HOTĂRÎRE nr. 55 din 19 ianuarie 1990 privind desfiinţarea Academiei de Studii Social-Politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106897_a_108226]
-
promițătoare speranță a sociologiei religiei din Franța nota în prefața cărții sale, cu o dezamăgire abia reprimată, dar care se simte clar printre rânduri, faptul că „în munca de teren, reputația anticlericală a sociologiei nu-l ajută prea mult pe sociolog să câș tige încrederea subiecților săi” (Jonveaux, 2011). În spațiul ortodox al moder nității, intelectualii laici nu au îndeplinit niciodată rolul de „regulator” și negociator al religiei în societate. Prin cercetări de genul acesteia am ales, optimist, un rol de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de taxi învecinată : „Moldovenilor, plecați înapoi acasă, jegoșilor !”. Dublu stigmat deci : unul regional, sunt doar un „moldovean”, și altul general, sunt „pelerin”. Mai târziu, într-o discuție privată purtată cu doi prieteni ardeleni get-beget din Cluj, unul teolog, iar altul sociolog, i-am întrebat ce a vrut de fapt să spună agentul de pază. Ce era de fapt un „moldovean” în contextul acela special ? Răspunsurile au fost : moldoveni = oameni săraci, cu puțină educație, superstițioși, viață dezordonată, religie emoțională, pasionali, leneși, au
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la capătul scării monumentale ce permite accesul către celebra „Fântână a lui Manole”, de altfel asiduu frecventată de pelerinii din alte localități, ce poartă după ei bidoane de plastic pline cu apa legendei celebrului meșter constructor. Mă recomand ca fiind „sociolog”, prezint legitimația mea de serviciu, și cei doi se deschid dialogului. Nu sunt din localitate, ci au venit tocmai de la Pitești, detașați pe perioada pelerinajului. „Oraș de târgoveți, ce să facă și oamenii de aici, cum să se distreze și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
veșmintelor arhierești sau deplasarea trepiedului micro foanelor transformându-se la capătul celălalt al lanțului de transmisie într-o veritabilă catastrofă audio. Participare mediată tehnic la slujba de hram Ziua aceasta de teren începe printr-o discuție cu Dan (prenume schimbat), sociolog de formație, dar cu doctorat proaspăt obținut în teologie. Fost membru activ și marcant al ASCOR Iași, este însoțit la sărbătoarea hramului de soție și de cei trei copii ai lor, cu vârste cuprinse între doi și șase ani. Cel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a telefonat prietenul etc. Sunt rugat să iau două pachete (ceea ce am și făcut), mi se mulțumește, ne dorim unii altora „să ne revedem sănătoși” la Suceava de Sânziene etc. După ora 11.00. Slujba, rândul, atmosfera. Întâlnirea cu S.P., sociolog. Întâmplare sau nu, chiar mă întâlnesc cu un prieten, sociologul S.P. (doctorand în antropologie la o prestigioasă universitate occidentală), venit și el la Prislop în seara precedentă, însoțind un autocar de pelerini. Ne descoperim uimiți unul pe celălalt, ambii fiind
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ceea ce am și făcut), mi se mulțumește, ne dorim unii altora „să ne revedem sănătoși” la Suceava de Sânziene etc. După ora 11.00. Slujba, rândul, atmosfera. Întâlnirea cu S.P., sociolog. Întâmplare sau nu, chiar mă întâlnesc cu un prieten, sociologul S.P. (doctorand în antropologie la o prestigioasă universitate occidentală), venit și el la Prislop în seara precedentă, însoțind un autocar de pelerini. Ne descoperim uimiți unul pe celălalt, ambii fiind „victimele” vigilenței unui agent privat de pază, un bodyguard ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și cu o doamnă, voluntară la standul Mitropoliei, profesoară în viața de toate zilele, îmbrăcată într-un splendid costum popular năsăudean. Ne știam de anul trecut, mă recunoaște, mă întreabă mirată „ați mai venit la noi și anul acesta, domnule sociolog ?”. Accentuează nefiresc, puțin ironic, cuvântul „sociolog”. O întreb care să fie explicația pentru această veri tabilă avalanșă de cărți traduse din rusă și ucraineană din acest an. Devin pelerinii mai „mistici” decât credem noi că sunt ? Femeia surâde, apoi îmi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
standul Mitropoliei, profesoară în viața de toate zilele, îmbrăcată într-un splendid costum popular năsăudean. Ne știam de anul trecut, mă recunoaște, mă întreabă mirată „ați mai venit la noi și anul acesta, domnule sociolog ?”. Accentuează nefiresc, puțin ironic, cuvântul „sociolog”. O întreb care să fie explicația pentru această veri tabilă avalanșă de cărți traduse din rusă și ucraineană din acest an. Devin pelerinii mai „mistici” decât credem noi că sunt ? Femeia surâde, apoi îmi spune cu inconfundabilul accent sucevean, care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
moaștele proslăvite de Dumnezeu ale Precuvioasei Maicii noastre Parascheva”). Una dintre cele mai spinoase și dezbătute probleme din cadrul sociologiei mass-mediei este efectul televiziunii asupra publicului, modul în care „consumul” de imagine influențează comportamentul și atitudinile de consum. Am reținut opinia sociologului francez Jean Cazeneuve referitoare la publicul de televiziune : prea adesea avem tendința de a-l percepe ca pe o masă amorfă, când de fapt acesta este un ansamblu bine structurat, ghidat de diverse opinii și diverse tipuri de relații specifice
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
coerențe interne, care-l împinge pe pelerinul din interior să se autodepășească. Despre rândul de așteptare, ca obiect de studiu, s-a scris mult de-a lungul vremii. Am putea spune chiar că el a exercitat o fascinație constantă asupra sociologilor, psihologilor, economiștilor, iar mai recent, antropologilor și istoricilor. Interesul studiului rândului este unul foarte mare. Sociologic, rândul este concentrat pe prezența unei largi diversități de actori care construiesc împreună un microsistem social efemer, dar funcțional, independent de ritualul magico- religios
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]