3,583 matches
-
soluri salinizate. Peste 1 la sută ocupă solurile calcaroase - rendzinele scheletice. Cernoziomurile tipice și levigate se caracterizează cu fertilitate înaltă și foarte înaltă și sunt recomandate pentru următoarele folosințe și culturi: sfeclă de zahăr, tutun, legume, cereale, floarea-soarelui, culturi leguminoase (soia), livezi de măr, păr, nuc. Pe terasele joase ale râului Răut și a afluenților acestuia solurile sunt pretabile pentru grădini irigate. Factorii restrictivi principali ai capacității productive a solurilor sunt: eroziunea, excesul de umiditate, procesele de sărăturare a solurilor pe
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
alte ingrediente pot fi: caracatiță, sepie, creveții, scoicile și carnea de crab. Ridichea japoneză murată, avocado, castravetele, sparanghelul precum și alte legume specific japoneze pot fi folosite ca și ingrediente la prepararea sushi-ului. "Shōyu" este denumirea japoneză a sosului de soia, un condiment esențial in servirea sushi-ului. Wasabi este o pastă picantă de culoare verde, cu gust asemănător hreanului. Ajută digestia, are calități antibiotice și poate contracara eventuale intoxicații cu carne de pește crudă infestată. Gari este denumirea japoneza pentru
Sushi () [Corola-website/Science/309669_a_310998]
-
treptat cu cele cu gust mai dominant. De regulă carnea albă de pește se servește la început și se continuă cu fructele de mare și carnea de ton și somon (carne roșie). Bucațile de sushi se înmoaie în sosul de soia și se servesc cu wasabi și ghimbir murat.
Sushi () [Corola-website/Science/309669_a_310998]
-
Istoria companiei începe în anul 1616, când Sokubei , refugiindu-se de trupele lui Nobunaga Oda la Matsusaka (80 km sud de Kyoto), a renunțat la privilegiile de samurai și a deschis o fabrică de sake și sos de soia. Nu a prosperat prea mult din această afacere, dar datorită faptului că soția sa, fiica unui negustor, era foarte chibzuită, au adunat destui bani pentru a trimite fiul cel mai mare la Edo (actualul Tokio) să deschisă un magazin de
Mitsui () [Corola-website/Science/309093_a_310422]
-
7% din terenurile arabile din întreaga lume. Ele se găsesc în principal în câmpiile și depresiunile cu un climat temperat-musonic din partea estică a Chinei. Culturile vegetale reprezintă un sector principal al agriculturii chineze. Principalele culturi cerealiere sunt orezul, grâul, porumbul, soia. Iar culturile tehnice sunt cele de bumbac, arahide, rapiță, trestie-de-zahăr și sfeclă-de-zahăr. După aplicarea politicii de reformă la sate în 1978, agricultura chineză a cunoscut o dezvoltare rapidă. Timp de peste 20 de ani, pe baza proprietății colective asupra mijloacelor de
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
conține grăsimile esențiale Omega 3 și 6 în cantități variabile. A fost preparată pentru prima dată în 1869 de Hippolyte Mège-Mouriès în Franța. Pentru obținerea margarinei sunt folosite uleiuri vegetale naturale rafinate precum: uleiul de floarea soarelui, de rapiță, de soia sau de in. Aceste uleiuri conțin în mod natural vitamina E și acizii grași esențiali Omega 3 și Omega 6. În uleiuri se adaugă vitaminele liposolubile A și D. Uneori se suplimentează și cantitatea de vitamina E, dacă este necesar
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
mai populară în ultima perioadă datorită conținutului crescut de Omega 3 (30-45%) și de aceea este folosită și pentru prepararea unor margarine. Uleiul de cânepă conține aproximativ 20% ALA. De asemenea, cantități mici de ALA se găsesc în: uleiul de soia (7%), în cel de rapiță (7%) și in uleiul de germeni de grâu (5%). Acizii grași Omega 6 sunt de asemenea importanți pentru sănătate. Aceștia conțin acidul linoleic (LA) care se regăsește din belșug în uleiuri obținute din plante crescute
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
mm și 2.500 mm anual. are un sector agricol suficeint de diversificat și productiv. Sectorul industrial e în creștere. Deține întîetatea națională la producția de porumb și se plasează pe locul doi la producția de trestie de zahăr și soia. Paraná a fost cea mai nouă provincie a Imperiului Brazilian, desprinsă din statul Săo Paulo în 1853. Denumirea statului provine de la denumirea râului Parana. Parana în limba tupi înseamnă ("pa'ra" = mare, "nă" = asemănător) asemănători mării. Denumirea râului sa extins
Paraná () [Corola-website/Science/305521_a_306850]
-
tupi înseamnă ("pa'ra" = mare, "nă" = asemănător) asemănători mării. Denumirea râului sa extins asupra regiunii limitrofe, care în 1853 a devenit regiune autonomă, mai apoi stat în 1889. Agricultura Principalele culturi parcticate în statul brazilian Parana sunt grâul, porumbul, și soia, produse la care se obțin recolte record în comparație cu celelalte state braziliene. Soia a început să fie plantată relativ recent, ocupând și extinzânduși zonele în nord, vest, și mai apoi în sud. Bumbacul, o altă cultură importantă, preponderent cultivată în nord
Paraná () [Corola-website/Science/305521_a_306850]
-
extins asupra regiunii limitrofe, care în 1853 a devenit regiune autonomă, mai apoi stat în 1889. Agricultura Principalele culturi parcticate în statul brazilian Parana sunt grâul, porumbul, și soia, produse la care se obțin recolte record în comparație cu celelalte state braziliene. Soia a început să fie plantată relativ recent, ocupând și extinzânduși zonele în nord, vest, și mai apoi în sud. Bumbacul, o altă cultură importantă, preponderent cultivată în nord. Arborele de cafea, nu mai are aceiași pondere economică, dar totuși își
Paraná () [Corola-website/Science/305521_a_306850]
-
boabe de porumb în loc de peleți, instalații care se găsesc în comerț. Altă cale este fermentarea porumbului în vederea producției de etanol, însă aceasta este considerată o cale mai puțin eficientă. Tot drept culturi energetice pot fi considerate culturile de floarea soarelui, soia și în special rapiță, uleiul rezultat (biodiesel) putând înlocui relativ simplu combustibilul pentru motoarele diesel ale autovehiculelor. Deși în urma accidentului de la Cernobîl energetica nucleară a intrat într-un con de umbră, recent, prin prisma reducerii emisiilor de CO, este reluată
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
o bună parte dintre cei înscriși în kolhoz nu au dat tot ce aveau în gospodării și autoritățile au ordonat să se socializeze: 14 pluguri, 29 de boroane, 10 căruțe, 12 cai, 10.369 kg de grîu, 168 kg de soia, 1400 kg de porumb, 217 kg de orz, 2950 kg de cartofi, 266 kg de fasole și 59 kg de ovăz. De notat că țăranii nu-și revenise după foametea crîncenă din 1946-1947. Nu e de mirare că o bună
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
iar studiile pe scară largă arată că vegetarianismul descrește semnificativ riscul de cancer, atac de cord sau alte boli fatale. Nutrienții, proteinele și amino acizii necesari pentru susținerea corpului se pot găsi în legumele frunzoase, cereale, nuci sau lapte de soia. Aceste diete ajută la menținerea greutății corpului sub control și reduce astfel riscul de boală la inimă sau osteoporoză. Carnea roșie, în particular, s-a descoperit a fi direct asociată cu creșterea dramatică a riscului de cancer la plămân, esofag
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
inadecvată de „amino acizii esențiali”, ce nu pot fi sintetizați de corpul uman. Pe când produsele lactate și ouăle asigură surse complete pentru lacto-ovo vegetarieni, singurele surse vegetale cu cantități semnificative din toate cele opt tipuri de amino acizi esențiali sunt soia, semințele de cânepă, amarant, hrișcă. Nu este imperativ, totuși, a obține proteine din aceste surse - amino acizii necesari pot fi de asemenea obținuți prin mâncarea de o varietate de plante complementare, care în combinație asigură toți amino acizii esențiali (ex.
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
vegetariene conțin în mod tipic nivel de fier similar cu cele non-vegetariene, dar acestea au biovalabilitate scăzută față de fierul din surse de carne. Printre mâncărurile vegetariene bogate în fier se includ: fasolele negre, acaju, linte, ovăz, stafide, păstăi, boabe de soia, câteva cereale, semințe de floarea-soarelui, sos de tomate, pâine de grâu etc.. Dietele vegane sunt, de obicei, mai bogate în fier deoarece produsele lactate sunt scăzute în acest domeniu. Deficiența de fier este mai comună la femeile și copiii vegetarieni
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
Universitatea Hiroshima au creat metode de a crește plante bogate în această vitamină. Nivelurile de vitamina D nu apar mai scăzute la vegetarieni (deși studiile au arătat că mulți din populația generală sunt deficienți). Produse care includ laptele, laptele de soia și grâne de cereale pot fi fortificate pentru a asigura o sursă bună de vitamina D, iar ciupercile asigură 2700 unități internaționale per porție (adică aproximativ 85 grame sau 1/2 de cană) de vitamina D dacă sunt expuse la
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
recoltate. Pentru cei care nu primesc expunere solară și/sau mâncare adecvată, suplimente de vitamina D sunt necesare. Dieta vegetariană nu include peștele — o sursă majoră de acizi grași Omega 3, deși există unele surse pe bază de plante, precum soia, nuci, semințe de dovleac dar mai ales semințe de cânepă și in. Mâncărurui din plante aprovizionează cu acid alpha-linoleic, dar nu și acizii grași n-3 EPA și DHA, care pot fi găsiți în cantități mici în ouă sau produse
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
Departamentului de Agricultură a Statelor Unite ale Americii, lanurile crescute și necesare pentru a hrăni animalele din fermă au nevoie de aproximativ jumătate din resursele de apă din S.U.A. și 80% din terenurile sale agriculturale. Pe deasupra, aceste animale consumă 90% din lanurile de soia, 80% din lanurile de porumb și un total de 70% din grânele sale. Ținând cont de producția hrană-animal, de la hrănire până la consum, ineficiențele producției de carne, lapte și ouă variază de la 4:1 până 54:1, rație de energie intrare
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
că, în timp ce în Mare Britanie media este de 106 băieți născuți la fiecare 100 fete, pentru mamele vegetariene raportul este de doar 85 băieți la 100 fete. Dar această cercetare a fost mai târziu anulată. Sunt speculații că dietele bogate în soia, datorită conținutului de isoflavon, pot avea efect efeminizant pentru oameni, din cauza fitoestrogenului. Cei care au propus această teorie susțin că dietele bogate în isoflavon devansează pubertatea la fete și amână pubertatea la băieți. Vegetarianismul este văzut în diferite moduri prin
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
plantă bogată în amidon sau zahăr; în prezent majoritatea producătorilor de votcă folosesc cereale precum porumb, grâu, secară sau sorg. Cele din secară și grâu sunt considerate superioare. Votca mai este făcută și din cartofi, sfeclă de zahăr, boabe de soia sau struguri de viță-de-vie. În câteva țări din centrul Europei, precum Polonia, o parte din votcă este produsă doar prin fermentația unei soluții din cristale de zahăr și drojdie. În Uniunea Europeană sunt vorbe de standardizare a votcii, dar țările din
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
Stat" din Iowa. În 1896 i s-a alăturat lui Booker T. Washington la "Institutul Tuskegee" (actuala "Universitate Tuskegee") din Alabama, unde a devenit directorul departamentului de cerecetare agricolă. La scurt timp, a început să promoveze cultivarea de "aluni" și "soia", legume despre care știa că aveau să ajute la refertilizarea solului din sudul SUA, sol care fusese secătuit de culturile de bumbac. Pentru ca aceste culturi să devină profitabile, a plantat intens "cartof-dulce" și aluni (care pe vremea aceea nici măcar nu
George Washington Carver () [Corola-website/Science/314515_a_315844]
-
pentru circa 10 minute. Combinația cu carnea de porc în supa miso (tonjiru) și takikomi gohan (pilaf japonez) este considerată delicioasă. Un fel de mâncare japonez este "kinpira gobō", rădăcini de brusture și morcov tăiate julienne, stropite cu sos de soia, zahăr, mirin și/sau sake și ulei de susan. O altă mâncare este makizushi de brusture (sushi umplut cu rădăcină de brusture murată; rădăcina de brusture este de obicei colorată artificial în portocaliu, pentru a semăna cu morcovul). Naturaliștii populari
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]
-
de obicei mică; de altfel se cunosc cazuri când urme de mâncare plutind în aer, atât de mici încât nu pot fi mirosite, au provocat reacții alergice letale la persoane hipersensibile. Alergeni alimentari cunoscuți sunt glutenul, porumbul, crustaceele, arahidele sau soia. Alergiile produc simptome precum diaeria, erupțiile pe piele sau grețuri și vărsături. Rar, alergiile pot duce la urgențe medicale cum ar fi șocul anafilactic, hipotensiunea sau pierderea conștiinței. Un alergen care poate produce astfel de reacție sunt arahidele, iar tratarea
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
varietate mare de forme și culori dar în general prezintă aceeași consistență cauciucată, principalul material folosit este cauciucul sintetic. Radierele mai scumpe pot fi făcute din alte materiale cum ar fi vinilul pe când cele mai simple pot fi făcute din soia. Înainte de invenția radierei din cauciuc, tablete de ceară erau folosite pentru a șterge urmele de mină de creion sau de tuș de pe hârtie. De asemenea se spune că se folosea miez de pâine pentru a șterge urmele de mină; e
Radieră () [Corola-website/Science/313923_a_315252]
-
tragicul episod al celei de-a patra mineriada. A patra mineriada a izbucnit o dată cu greva generală a minerilor și inițial nu aveau nici un interes de ordin politic. Voiau doar că pâinea să fie mai bună și să primescă salam fără soia. La prima vedere aceste lucruri se puteau rezolva simplu, fără că minerii să vină din nou în București. Indiferență autoritățiilor i-a costat. Demisia guvernului Român a avut mai multe cauze, insă venirea minerilor în capitala a grăbit acest lucru
Mineriada din 1991 () [Corola-website/Science/314809_a_316138]