11,560 matches
-
și bine dezvoltați, apoi cu buretele ajungeam să-i frec abdomenul, în timp ce, cu cealaltă mână îi sprijineam fesele. Prelungeam acest ritual cât de mult puteam, lucru ce-i plăcea nespus de mult și cumnatei mele. - Freacă și sânii, nu te speria! - Ce, nici pe piept nu te poți spăla singură? Am înțeles că nu poți pe spate, dar în față o poți face. Mă mir că nu dorești s-o fac și la pisicuță... - Și ce te-ar deranja? - Normal ar
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]
-
stoluri de pescăruși și albatroși. Într-o zi, când am aruncat volta, s-a întâmplat să cadă deasupra unui pescăruș ce își spăla penele nepăsător, pe luciul apei. Acesta nu s-a ferit și nailonul a căzut peste aripile sale. Speriat s-a zbătut și s-a încurcat și mai tare. L-am tras cu grijă și cu greutate în barcă, deoarece se zbătea și țipa, de am alertat toată marea. Nu doream să-l rănesc, sau să-mi rupă nailonul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
clipa de azi. ( i se aude respirația adâncă ) Ce clar văd lucrul acesta. Să aduci piatra de acolo, din trecut, de la miliarde de ani, în clipa de față. (râde ușor, ca pentru el, cum râd bătrânii) Ar trebui să mă sperii și să mă înfricoșez de puterea mea! ( oarecum speriat ) Dar nu m-a deformat ea, puterea aceasta ? ( mică pauză, departe parcă se aud țipetele unor pescăruși, triste, pustii) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Câteodată o simt mai mare decât mine. Ea, puterea aceasta
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Și atunci, nu vom ajunge la vorba idealiștilor ? Dar ce este drept, acum au dreptate materialiștii, ei spun adevărul. (țipetele pescărușilor ne fac să credem că ne găsim pe țărmul unei mări pustii) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (tare, ca și cum s-ar fi speriat) Adevărul ! Cred că ăsta este adevărul. Sare ca iepurele în fața puștii...Dacă spiritul, conștiința, va ajunge o dată să creeze materia, și s-o producă chiar, atunci înseamnă că trecerea de la materia stelară, primordială, la materia vie, și de aici la
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
materia în sine oglindindu-se pe ea este clar că oglindește materia, adică Totul. Da, așa este. (după un timp de gândire, timp în care privirea îi rămâne în gol. Își mângâie încet barba, înfiorat ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Doamne, asta mă sperie ! Să nu poți să zici că totul are un sens. Ființa umană a fost învățată, și asta i-a intrat adânc în suflet, că tot ce face ea are un sens, o finalitate. Că lumea, istoria curg într-un sens
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
de măreție a măreției omului. (respiră adânc, tușește cum tușesc tuberculoșii) Dar apoi vine spaima. Pustiul devine existența ta într-o existență viitoare. Și iată, vin eu, care am știut să mă bucur de liniște și de pustiu, și mă sperii. Îmi e frică acum de universul pustiu. (după un timp ) Dumnezeu mi-ar fi dat atunci senzația de univers locuit, care pentru mine, pentru noi, oamenii, este binevenită. Ne dă un sentiment întăritor, trăim starea de împreună, și o ciudată
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
bine, Costache... (reia după un timp ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Dar dacă starea aceasta, frumoasă, trăită de ființa umană în fața universului gol este degeaba ? Ce lume poate fi imaginată mai absurdă decât aceasta ! ( trăgând aer în piept ca și cum și-ar da sufletul, speriat deodată) Dacă materia stelară, după miliarde de ani devine creier, și apoi tot universul este un creier, și apoi sucombă, redevine într-o clipă materie stelară, apoi aceasta iar tinde, urcă muntele evoluției, al timpului și devine iar creier, și
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
mii de oameni el este viu, însă eu știam dinainte că el nu este. (cu pumnii strânși) Și mi-a venit atunci o idee, să-l sparg cu ciocanul de spart piatra. Turbam și eram fericit totodată, și m-am speriat de nebunia mea, căci trebuia să mă bucur de marea mea faptă, și să mă prosternez în fața ei. (undeva departe se aude sunetul unui corn de vânătoare) DOMNIȘOARA POGANY : (rar) Da, Costache, artistul trebuie să fie înțelept în fața operei sale
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
care trebuiesc să devină întreg, și când devin, dacă ar sta mai mult în starea aceasta întregul ar pieri... Adică dacă întregul stă o clipă el perpetuează viața, iar dacă ar rămâne și după clipa aceea, el ar pieri. ( intrigat, speriat ) De ce ? DOMNIȘOARA POGANY: (visătoare) Nu-ți dai seama că dacă femeia și bărbatul ar rămâne îmbrățișați în ipostaza rutului, și dacă s-ar pierde și nu s-ar mai putea desprinde, ar muri epuizați. Apoi ar muri de foame, apoi
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Nu poate fi adevărat...! (devine înspăimântat) Nu, nu, (înspăimântat) nu poate fi adevărat...! Clepsidra mai are mult până să se umple, și nici pe departe nu poate fi vorba de un creier universal. Nu, nu se poate! (tremură, e foarte speriat) Atunci trebuie distrusă! (urlă) Să distrug, să distrug! (arată ca un dement, barba îi zboară în vânt, ochii îi lucesc sălbatic, sudoarea îi curge pe față, se repede, pune mâna pe un ciocan și sparge câteva lucrări în culmea demenței
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
e mai bine ? Îmi era dor de mama...am visat-o pe ea , și mi-a trecut. ( trist) Ce-o fi făcând mama acolo, departe... în sătucul acela de case cu bârne? Mereu te aud, mamă, trăind pe lume. (atent, speriat deodată ) Ce este asta ? Nu este nici dor, nici durere, nu e nici veselie, nici melancolie ... parcă melancolie este, dar este asemenea unui dor după ceva. Ca și cum aș fi aer sau vânt și m-aș risipi către tine, mamă....și
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
lucrul acesta ne leagă. Noi suntem printre puținii oameni fericiți ce au apărut și s-au perindat pe planeta aceasta, de la începutul tuturor începuturilor. (apoi, ca și cum s-ar trezi. Undeva un câine urlă a morțiu) Doamne, ce este cu mine ? (speriat deodată ) Prea mi-a slăbit atenția, și mă fură un fel de somn și de amintire. Nu cumva nu mai e mult ? SCENA III-a Același décor ca în scenele anterioare. Brâncuși e întins pe pat. Respirația îi e grea
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Dacă e porumbelul înseamnă că e bine...(valurile mării se aud spărgându-se de țărm) VOCEA : Nu te bucura, Costache, nu te bucura. N-am venit să te iau, am venit să te judec. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (făcând ochii mari, e speriat) Vorbește! Parcă ar fi vocea tatălui meu! (își șterge sudoarea de pe frunte) Să mă judeci? Dar cine ești tu ? VOCEA : (ecou îndepărtat) Sunt chipul Domnului, iar în mine e duhul Lui... Și am venit să te judec... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (are
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
bine că nu e suflet care să nu fie judecat. Aceasta este esența spiritului. El judecă și este judecat. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (ridicându-se din nou în coate cu mare greutate) Bine, Doamne, dacă e așa...M-am liniștit acum...Mă speriasem când am auzit că ai venit...De judecată n-am însă de ce să mă tem... VOCEA : Greșești, Costache. Veșnic trebuie să ne temem de judecată. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Nu, Doamne, eu zic că omul nu trebuie să se teamă de judecată
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Grigore Vieru, i-am botezat fata la Biserica Sf. Teodora de la Sihla ... Se prefăcea că-l interesează „unirea” Basarabiei cu România. Dar pe parcurs m-am convins că acest lucru este ultimul ce-l preocupa. Pentru prima dată m-am speriat de el când am văzut, acum doi ani, cu câtă patimă poate urî acest „cârlănaș”: pe marele patriot basarabean Tudor Spătaru, născut la Cubolta, raionul Sângerei, profesor la universitatea din Columbia, unul dintre cei mai mari chimiști ai lumii, căruia
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
președinte al sovietului sătesc pe atunci. Cârlan întreabă: „Ați participat?” „Da. Nicolae Lupan a fost învinuit că a părăsit țara, dar, cu toate acestea, satul a înflorit, s-a dezvoltat.” „Regizor a fost Dabija?” „Îmi pare că da”, zice ea speriată de Cârlan, care-i vâră microfonul în gură, concluzia categorică a lui Cârlan fiind: „Directoarea ne-a confirmat că Dabija a fost regizor, scenarist”. Minciuni. N-am fost nici regizor, nici scenarist, nici autor al emisiunii. Responsabilul de emisiune și
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
l-am primit din partea instutiției a fost să fac împreuna cu doctorul Aurel Zamfirescu un control „la sânge” la farmacia lui Radeș de la intrarea în Piața Matache Măcelaru. Când s-au trezit cu noi, prorprieterul Radeș cu soția s-au speriat că știau ce înseamna un control al... Controlului Economic care totdeauna se lăsa cu condamnarea controlatului. Am găsit nereguli cu duiumul, marfa nedeclarată în stoc, prețuri prea mari, marfă expirată, etc. Dacă aplicam legea trebuia să-l arestăm imediat pe
AM FOST CONTROLOR ECONOMIC... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350798_a_352127]
-
totuși o copilă cu suflet bun și văzând-o cam verde de frig îi mai spuse: - Hai, să-ți dau și niște haine de-ale mele mai vechi și ceva încălțări, ca să arăți și tu a domniță, să nu mai sperii lumea! Intrară într-o încăpere, la fel de rece și umedă ca toate celelalte, numai că aici se aflau mormane de haine care exalau un cumplit miros de mucegai, șobolani și jeg. Cum însă de ceva vreme dârdâia din toate încheieturile, Silvia
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
pentru lungul drum al facerii mele literare: “Lumea scrisului este o lume murdară din care înflorește frumosul, trebuie să te gândești dacă poți să-i faci fată, poezia dacă nu ești pregătit, este de o gelozie cumplită, ucide.” M-a speriat și fascinat în același timp. Apoi, mi-am luat curajul să trimit textele la un concurs de poezie și acolo l-am cunoscut pe cel de-al doilea mentor al meu, scriitorul Marius Tupan (de la a cărui dispariție uimitoare s-
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
Excursii s-au mai făcut și la Meteora, dar când Ani a auzit că sunt peste 600 de scări de urcat am renunțat, picioarele nefiind valabile pentru un asemenea efort... Spre seară am ieșit în oraș pentru mici cumpărături alimentare. Speriați de știrile de la televizor care anunțau demonstrații de stradă... înaintăm timizi spre centru orașului. Nu vedem insă niciun polițist. Măcar să vedem cum arată uniforma lor. Duminică, 17 iunie. Zi de votări aici. Se arată la televizor... dar noi nu înțelegem
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara vă vrea vajnici Să luptați spre libertate, Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu vă speriați de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept din mal ivit. Cerul vrea să vă aducă Un omagiu de culori, Să se-audă-n văi și-n luncă Marșuri, vesele cântări. Bravi
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
copilărie le auzise pe ritmul country-ului, le văzuse la cinema-ul din sat în westernuri sau când venea la săptămână cu sirena și toată hărmălaia caravana cinematografică de s-adunau toți copiii satului de pe toate văile și dealurile de se speriau și zbierau de groază și de mama focului animalele și ăle orătănii din sectorul zootehnic, inclusiv ale sătenilor, puține la număr și slăbănoage în comparație cu ălelalte, chestii de imagine și de propagandă însă atunci, o organizare atâta cât era a făcut
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (15) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350952_a_352281]
-
cea românească, motiv de îngrijorare în Oradea. La asta se adăuga, în plan extern, succesul politic al românilor din exteriorul arcului carpatic ce au reușit să unească Moldova și Țara Românească într-un singur stat, care se va numi România. Speriate de perspectiva alipirii Transilvaniei la România, autoritățile maghiare supun cenzurii și interdicției cărțile și publicațiile provenite din acest tânăr stat (în România lui Cuza se introdusese alfabetul latin din 186312, textele fiind acum mai accesibile și românilor ardeleni). Boierimea și
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
tocmai fusese sufleur) susține două reprezentații a câte două piese fiecare. Se cuvine să precizăm că trupa românească a ales Oradea după ce, la Cluj, ungurii n-au vrut să-i închirieze teatrul, „geloși pe succesele lui Millo din 1870“ și speriați că „se va româniza tot Clujul“ (Familia, nr.39/1906, pag. 460). Mihail Pascali (1830-1882) era primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet, la Teatrul cel Mare din București, în 21 iulie 1861, teatru al cărui director a
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
ceva de preț, l-a lăsat pe om în casă ... - Părinte Nicolae, a reușit planul pus la cale de țăran? - Da. Tata când l-a văzut, nu l-a cunoscut, că el era un străin de casa noastră, s-a speriat, dar celălalt i-a făcut semn să tacă. I-a spus că are în casă un soldat care îl păzește, că la cârciumă este un grup întreg venit în sat să îl omoare. Tata a ieșit sub pretextul că merge
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]