3,567 matches
-
Codlea, j. Brașov), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Elenei Popescu (n. Voicu) și a lui Ovidiu Popescu, funcționari. Urmează Liceul „Unirea” din Brașov (1979-1983) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, secția română-franceză (1983-1987). În studenție participă la ședințele Cenaclului de Luni și ale cenaclurilor Junimea și Universitas. Este profesoară în satul Iordăcheanu, județul Prahova, corector la Editura Cartea Românească și, din 1996, cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității din București. În 2002 își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
sau în rău) viața. Azi, pe o parte dintre ele. Cele bune să se adune, nu...? Polixenia Karambi este un nume, azi, aproape necunoscut. Și totuși... Datorită ei am trăit, șase luni în Teatrul de Comedie din București, în perioada studenției mele prelungite. Era bolnavă de cancer la sîn. Teatrul avea nevoie de un "sclav" care să se ocupe de mărunțișurile din secretariatul literar. Așa am stat în biroul ei, șase luni. Am fost acasă la ea, nu o dată, și sorbeam
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Emanoil Petruț și soția sa, Catinca Ralea. Îmi plăcea teribil și Ilinca Tomoroveanu. Dar un nume care mi-a marcat existența din perioada 1971-1980, a fost, fără doar și poate, Valentin Silvestru. Aș putea spune că pe perioada lunguței mele studenții, i-am fost discipol, poate chiar aghiotant. Am învățat numai lucruri bune de la el deși, ca orice om, avea și defecte. Din păcate, fiind foarte tînăr și mereu imprudent, nediplomat, i-am atras ca un magnet pe dușmanii lui: așa
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lucruri bune de la el deși, ca orice om, avea și defecte. Din păcate, fiind foarte tînăr și mereu imprudent, nediplomat, i-am atras ca un magnet pe dușmanii lui: așa se face că nu mi-a fost ușor, în perioada studenției, chiar dacă eram cunoscut în mediul teatral și cîștigam destul de bine, din cronici de spectacole. Cariera de regizor mi-a fost des stopată, la începuturi, din cauza unui articol nenorocit din "Amfiteatru", în care aveam imprudența să mă delimitez obraznic de profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pusă, nu-i pasă de mine”. • Încercarea de a conștientiza ce scheme și mecanisme de gândire stau la baza unor interpretări și stări emoționale și găsirea unor alternative explicative. În loc de „sunt furioasă, soțul meu a mers singur la banchetul cu studenții, nu mă prețuiește”, o altă interpretare (indiferent dacă e rațională sau numai raționalizată), de genul „nu-mi fac probleme, așa se obișnuiește, știu că ține la mine”, este mult mai confortabilă (și pentru unul, și pentru altul). • În acord cu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trebui să le aibă acele persoane. De exemplu, să presupunem că o instituție de învățământ este interesată de modul în care percep clienții programele actuale. În aparență, acest lucru presupune o abordare directă; nu este necesară decât o discuție cu studenții. Dar s-ar putea să fie o chestiune mai complexă. Ce anume îi interesează pe cei cu putere de decizie: studenții actuali, studenții care au încercat să urmeze programul și au renunțat, potențialii studenți sau companiile ce îi angajează pe
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
dovedit folositoare în cazul organizațiilor publice și nonprofit constă în utilizarea abilităților și punctelor tari ale organizației ce recrutează participanții, pe baza unui protocol elaborat cu atenție de către cercetător. Să presupunem că o universitate vrea să organizeze focus grupuri cu studenții, pentru a descoperi modalitățile în care aceștia și-ar dori să fie informați în legătură cu schimbările din universitate. De asemenea, să presupunem că bugetul este redus și că s-ar putea organiza focus grupuri cu unele categorii suplimentare de studenți dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Găsiți un spațiu prietenos. 9. Obțineți permisiunea necesară. 10. Fiți degajat. O altă opțiune a fi aceea de a desemna un adolescent mai mare care să coordoneze grupul. Moderatorul va fi un elev de liceu sau o persoană la vârsta studenției care va organiza grupul format din persoane mai tinere. Oferiți-le moderatorilor adolescenți instruire specială și suficientă practică înainte de a-i pune să coordoneze focus grupurile. Din experiența noastră, alegerea unui moderator tânăr sau a unui adult sunt decizii la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
că vor fi atribuite mai multe trăsături defavorabile, în condițiile experimentului, decât în perioada de control. Rezultatele la acest test ca și la celelalte care au fost aplicate, nu s-au dovedit semnificative. Cu prilejul discuției avute de experimentator cu studenții, după experiment‚ ei au spus că ceea ce i-a supărat mai mult a fost faptul că nu li s-a adus dejunul și jocurile promise; frustrarea a scăzut puțin spre ziuă și a fost intensă între orele 3 și 4
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
posibilități teoretice ar trebui explorate în cultura română cât de repede posibil. Domnia sa chiar contribuie intens la asimilarea și adaptarea ideilor principale din aceste texte prin lucrările pe care le elaborează, prin cursurile și seminariile pe care le ține cu studenții și mai ales cu masteranzii din domeniul comunicării și al negocierii interculturale. Ne exprimăm bucuria de a fi avut șansa să citim această carte, pe care o recomandăm cu toată căldura tuturor celor interesați de problematica retoricii, a criticismului retoric
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de ani, poate că era scandalos ca Machiavelli să afirme că un bun om de stat trebuie "să învețe să nu fie bun, și să se folosească sau nu de acest lucru în funcție de necesități" (1985: Cap. 15). Astăzi, aproape toți studenții în relații internaționale sunt de acord că uneori omul de stat trebuie să acționeze într-o manieră contrară principiilor morale private de exemplu, să acorde o mai mare importanță salvării vieții propriilor soldați decât a soldaților adversarului. Controversa apare cu privire la
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Eminentă absolventă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, Alina-Iuliana Popescu este actualmente profesoară în învățământul preuniversitar. Ea a dorit să continue activitatea de cercetare începută cu mult entuziasm și dăruire, încă din anii studenției. De altfel, ea a publicat articole interesante în reviste de cultură. A dorit cu ardoare să realizeze o teză doctorală care să îi permită o focalizare a interesului său științific, care să se adapteze cel mai bine structurii sale intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ale Universității din Cluj. Totuși, a fost nevoie de 4 ani, până ca autoritățile să vă permită acest lucru. Cum a fost această perioadă și cum și-a pus ea amprenta, în evoluția dumneavoastră ulterioară? Ce amintiri aveți din vremea studenției? Ce figuri universitare v-au marcat, constituind modele de dascăli pentru Ana Blandiana? A.B.: Despre lunga și cinica poveste a intrării mele la facultate, am scris un capitol de câteva zeci de pagini, în ultima mea carte, Fals tratat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Nu-mi place să-mi povestesc cărțile. Tot ce pot să adaug este că, intrând la facultate cu patru ani întârziere, când eram căsătorită și, încă din anul întâi, autoare a unui volum de versuri bine primit de critica literară, studenția mea nu a mai fost tipică, nu am mai cunoscut ceea ce, de obicei, este romantica vreme a studenției. În plus, cum anii în care nu mi se permitea să intru la facultate mi i-am petrecut citind literatură, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
patru ani întârziere, când eram căsătorită și, încă din anul întâi, autoare a unui volum de versuri bine primit de critica literară, studenția mea nu a mai fost tipică, nu am mai cunoscut ceea ce, de obicei, este romantica vreme a studenției. În plus, cum anii în care nu mi se permitea să intru la facultate mi i-am petrecut citind literatură, în mod paradoxal, în facultate nu m-a atras atât istoria sau teoria literaturii care îmi erau cunoscute, ci cursurile
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a Universității din Cluj-Napoca (1962-1967). Se stabilește, apoi, la București, unde lucrează ca redactor la "Viața studențească" și "Amfiteatru" (1968-1974), bibliotecar la Institutul de Arte Plastice "N. Grigorescu" din București (1975-1977), redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979). Debutează, încă dinainte de perioada studenției, cu poezia Originalitate, în revista "Tribuna" din Cluj512 (1959). La scurt timp, însă, între 1960-1963, i se interzice să publice, din motive politice. Din 1964, semnătura ei poate fi întâlnită din nou în presa literară, în special în "Contemporanul", unde
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Național "Vasile Alecsandri" din Iași -, s-a aruncat în vîltori mai mari: în poezie și în dramaturgie; avea de spus lumii multe adevăruri și de pus multe întrebări. Ca să o poată face, a studiat filosofia la o vîrstă la care studenția e pentru noi toți o frumoasă amintire din tinerețe. Întrebîndu-l de ce a făcut-o, mi-a răspuns pentru că a urmărit ceva anume: "Studiind filosofia, afli mai precis care-ți sunt limitele și mai afli că trebuie să le corectezi pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ei atari centri. A fost de la început evident pentru mine că analiza organizării formelor perceptibile în artă nu și avea rostul dacă exemplele obținute nu ar fi dezvăluit simbolizarea aspectelor vitale ale experienței umane. Tot discutând chestiunea formei vizuale cu studenții și alți auditori, am început să înțeleg că acțiunea centricității și excentricității | 11Introducere reflectă nemijlocit sarcina bivalentă a ființei umane, și anume originea acțiunii în imanența generatoare a eului și interacțiunea cu alți centri asemănători din câmpul social. A încerca
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
apropiere, pradă aceluiași impuls de nestăvilit. Până să ajungem în pat, abia dacă am schimbat trei cuvinte, atât de bine comunicau sufletele noastre prin intermediul privirii. Acum mă amuz când mă gândesc, dar atunci m-am simțit exact ca-n timpul studenției, i-am aflat numele abia după... Când ne-am întors la cafenea - eram deja cei mai buni prieteni -, barmanul tocmai se pregătea să închidă; ne-a spus că prietena noastră achitase toate cele unsprezece cafele comandate, cele două neatinse erau
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
treimi din femeile «elegante» și trei pătrimi din tinerii «lei» sînt străini, adică nu născuți în Paris”. Relatarea lui Artemiu Homorodeanu e, cum se vede, minuțios documentată și făcută cu distanță, iar ici-colo cu ironie. în „La Belle Époque”, epoca studenției lui Bacovia, și în cea interbelică, multe din obiceiurile pariziene erau împrumutate și ilustrate copios de „Micul Paris”. Celibatare și prostituate Două categorii de femei stimulează compasiunea lui Bacovia: celibatarele („fetele cu multe roze la pasiv”) și prostituatele. Primele sînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
amurg blond,/ Am dat de-ale cimitirului porți-”1) Lucrez cu tineri, dar n-am auzit pe vreunul dintre ei că vizitează cimitirele. în ultimele decenii, acest gen de curiozitate romantică pare să fi dispărut. Ea mai exista încă în studenția mea, cînd unii dintre colegi, de mînă cu iubitele, se plimbau prin „Eternitatea” ieșeană aproape tot atît de des ca și prin parcul Copou. Tinerii din generațiile anterioare o făceau, desigur, și mai natural. Versurile citate la începutul glosei arată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
proprii în opera comică a lui Caragiale”), Zoe (Zoe Vasiliu) se potrivește cu cam tot ce știm despre mama poetului. E motiv de mirare și în același timp de laudă că Bacovia nu s-a lăsat purtat de val în timpul studenției și n-a participat la feluritele frămîntări și contestații ale colegilor săi, desfășurate în București și în Iași. Protestele, lucru arătat de Spiru Haret într-un discurs din 1910, erau deseori fără temei, în spatele lor stînd fie profesori nemulțumiți, fie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Spune s-aducă jăratec”, „Spune s-aducă și ceaiul”, nu, cu familiaritate, „adă jăratec” și „mai adă și ceaiul”! N-am găsit încă explicația cea mai plauzibilă pentru închircirea, absolut curioasă, care se produce în Bacovia la doi-trei ani după studenție. Ca și Kirkegaard (v. „Allocution de René Maheu”, în Kirkegaard vivant. Colloque organisé par l’Unesco à Paris du 21 avril au 23 avril 1964, Gallimard, Idées, 1966, p. 14), Bacovia „decelează vidul sub existența noastră obișnuită”. Și „ironia e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Observator cultural", nr. 519, 11-14 aprilie 2010. ANTONESEI, Liviu, n. 25 aprilie 1953, satul Vlădeni, județul Iași. Studii gimnaziale și liceale în Iași. Facultatea de Psihologie-sociologie a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (1972-1976). Doctorat în științele educației (2001). În timpul studenției, este titular al rubricii de sociologie a revistei "Dialog" și redactor șef-adjunct al "Opiniei studențești". Psiholog-terapeut la Centrul logopedic interșcolar din Iași și profesor de logică și psihologie la Liceul pedagogic din Iași (1976-1978). Cercetător în Științele educației la Centrul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ale vieții. Prin consemnarea în poem se poate recupera, cu finalitate evident cathartică, o "euforică stare de levitație" (Melancolia), gestica sau despărțirea îndrăgostiților (Calul verde), o etapă a vieții (spre exemplu, copilăria tragică, ca în Plecat sunt din Abdera, sau studenția boemă, în Viața de student la conservator), în fine, chiar întreaga viață (În forță, cu nerușinare. Suveran este însă timpul-fluviu, majoritatea poemelor din volum fiind celebrări ale clipelor unui prezent care se vrea etern în succesiunea lor; regăsim, astfel, un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]