3,622 matches
-
schimb bărbații se pronunțau favorabil în aceeași măsură pentru inițierea relațiilor intime și pentru participarea la activitățile sportive sau academice din campus (A.M. Creekmore, 1984, 212-213). Mary Lapistsky și Cynthia M. Smith (1981) au efectuat un studiu pe 160 de studente și au descoperit că, până și într-o situație clară abilitatea de a scrie un eseu -, vestimentația atractivă purtată de o persoană (folosită ca stimul în situația de experiment) poate influența pozitiv evaluările observatorilor. Designul experimental a fost de tipul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ajung mai târziu bulimice. De reținut Rosen, McKeag, Hough și Curley (1986) au studiat comportamentul sportivelor și au concluzionat că acestea sunt supuse unui mare risc de a suferi de tulburări de nutriție. S-a constatat că aproximativ 62% din studentele gimnaste folosesc metode autodistructive de control al greutății: pastile de slăbit (24%), vărsături autoprovocate (26%), laxative (7%) și diuretice (12%). Evoluția anorexiei nervoase este imprevizibilă întrucâtva, totuși apariția ei poate fi precipitată de un eveniment stresant. La unii indivizi, se
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
bursa specială „Nicolae Bălcescu” acordată studenților excepționali. Un fapt deloc divers din biografia tânărului student, ilustrativ pentru frumusețea și gentilețea caracterului său, e rememorat cu impresionantă îndatorire morală față de fratele mai mare, de aceeași doamnă Silvia Sergent, din ipostaza de studentă în anul al doilea a Facultății de Chimie a Universității București. Din dorința de a pregăti cu sporită atenție, în cursul vacanței de vară, examenul la disciplina „chimie anorganică”, unde exigentul profesor Spacu „făcea ravagii”, studenta Silvia Boicu și l-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Sergent, din ipostaza de studentă în anul al doilea a Facultății de Chimie a Universității București. Din dorința de a pregăti cu sporită atenție, în cursul vacanței de vară, examenul la disciplina „chimie anorganică”, unde exigentul profesor Spacu „făcea ravagii”, studenta Silvia Boicu și l-a amânat pentru sesiunea din toamnă, nerealizând că asemenea amânare echivala cu pierderea bursei (asiguratoare pentru plata căminului și a cantinei). Continuarea studiilor ar fi devenit astfel problematică pentru ea, poate chiar imposibilă, dacă nu i-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
distanța dintre fete și băieți se micșorează, aceștia din urmă își mențin un avans considerabil. Băieții din generația ei, își amintește Bab, nu se mulțumeau cu flirturile. "Aveau aventuri cu mamele prietenilor lor sau cu prietenele mamelor lor [...], sau cu studentele emancipate de la "Arte" sau "Medicină", sau cu țărăncile pe care le întâlneau în timpul vacanțelor". Ca și în perioada Belle Époque, în anii '40 și multă vreme de-atunci încolo băieții se arată nerăbdători să-și piardă fecioria. Prin urmare, dacă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
una simplă, explică romancierul: dacă flirtul este, într-adevăr, un joc colectiv, fetele și băieții nu se conduc după aceeași regulă. Pentru tinerii bărbați, scopul este să facă dragoste cu "o tipă bine", afirmându-și astfel virilitatea. Dimpotrivă, pentru tinerele studente, "regula numărul unu" este să nu cumva să facă dragoste. Căci o "tipă bine" nu trebuie să cedeze. Mai mult ca oricând, tinerele americane sunt prinse într-o menghină de contradicții care le poate face să devină incoerente, chiar crude
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
al inocenței și al perversității. Să ne amintim de jocul amoros de-a șoarecele și pisica dintre Jean Seberg și Jean-Paul Belmondo în À bout de souffle (Cu sufletul la gură). Cei doi tineri petrecuseră deja o noapte împreună, însă studenta frumușică sosită din America, care distribuie ziarul Herald Tribune pe Champs-Élysées, vrea să fie recucerită. Înainte de a-i ceda din nou tânărului hoț de mașini care fuge de poliție, pare să i se ofere, apoi se eschivează. Flirtează, o face
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în Bulgaria, dar a fost expulzat, ceea ce l-a condus la Geneva, Berlin și Montpellier. Instalat în Franța în 1894-1895, își păstrează contactele legate la Geneva cu rușii Plehanov, Vera Zasulici și Axelrod. El se însoară în Franța cu o studentă rusă, militantă marxistă revoluționară și, în 1901, pleacă la Sankt-Petersburg. Balcanii îl interesează puțin. Va reveni în România doar la moartea tatălui său, în 1903, cînd va constata degradarea partidului, strivit de alinierea a numeroși intelectuali la liberalism. Renașterea se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al Centrului de Reabilitare Infantilă „Penilla” Iași, pentru acordul de a efectua iconografia cu copiii acestei instituții. Doamnei Alice Vișan, cadru didactic cu o vastă experiență în recuperarea copiilor cu deficiențe fizice, pentru sprijinul acordat în realizarea imagisticii de specialitate. Studentei Eliza Samoilă, pentru transpunerea materialului în format electronic. Studenților: Alina Bucșineanu, Alina Elena Babiuc, Marius AlbuDobândă, Vasile Vlaga și Paul Ababei, care au manifestat multă înțelegere, sacrificând din timpul lor liber pentru a realiza volumul mare de imagini necesar acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a rîs foarte des; și copiii s-au amuzat, spre bucuria mea încă uimită! Dar montarea a demarat greu: directorul chemase în Bacău, în acea dimineață a distribuției, o absolventă a Iașului, originară din Basarabia. O știam bine, îmi fusese studentă, un an. Era o fată drăguță, cam prostuță, dar odihnitoare la privit, pe nume Veta. Cimpoeșu m-a întrebat dacă vreau s-o iau în distribuție: am răspuns afirmativ, căci avea (pe fond de prostie) candoare și drăgălășenie. Degeaba o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
trînti și nu-i băga degetele ochi. Și mai adaugă cîteva exemple, anxietante. La exerciții, una dintre cursante se tot ascundea după colegi; cînd pedagogul o solicită, refuză să pună masca. Ți-e frică? o întreabă Mălaimare. Da! răspunde, sincer, studenta. Ciudat! Unui viitor actor să-i fie teamă de forța malefică a măștii!? Sînt surprins! Plec, îngîndurat... și intru într-un bar, să beau o votcă: mi se toarnă dintr-o sticlă pe care este tipărită... o mască! Renunț: dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
noastre și mai puțin din marile orașe admiteau cu greu pentru ele însele că fetele lor au un prieten cu care stau împreună, astăzi nu e neobișnuit să auzi dialoguri de genul „- Ce face fata ta, am auzit că e studentă la Cluj”, „- Da, e la două facultăți, învață bine”, „- Și cu locuitul cum se descurcă, stă în cămin?”, „- Nu, stă cu prietenul în gazdă”. Vom vedea în capitolele următoare că fenomenul coabitării, atât de prezent în rândul tineretului occidental, se
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Gabor, cu talentul său oratoric și cu stilul său de vorbire și mai ales de scriere de o eleganță rar întâlnită, se străduiește cu deplin succes să valorifice cunoștințele și competențele dobândite atât la Universitatea de Vest din Timișoara, ca studentă, cât, mai ales, pe cele dobândite în cei patru ani (1999-2003) în cadrul pregătirii doctoranturii din Statele Unite ale Americii. Sensibilă și receptivă la tot ceea ce se întâmplă semnificativ în jurul său, având o putere de muncă, o cultură, o curiozitate de cunoaștere
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
are ca premisă biografia acesteia 506, care a fost supusă unei tulburate istorii. Debutul său literar este cenzurat de vitregiile ideologiei politice a momentului, urmând ca anii care continuă să stea sub același stigmat pentru aceasta: "Încă dinainte de a fi studentă, debutează cu poezia Originalitate, în revista "Tribuna" din Cluj (1959). Între 1960-1963, i se interzice, însă, să mai publice, din motive politice", dar "începând din 1964, semnătura ei putând fi întâlnită, din nou, în presa literară, în special în "Contemporanul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
clubul ăsta, pentru că sînt sigură că nu știi, apoi mai încearcă să-ți amintești ce auditoriu ai avut și dacă nu cumva ți se pare hazlie, comică, absurdă reprezentarea căilor ferate române de un grup de studenți la filologie, sau studente, sau, mai precis, o singură studentă la filologie. El 1: (e limpede) Ce vrei? Faci o criză de gelozie? Ea 2: Fac o criză de demnitate. Dacă mai știi ce poate să însemne asta. Și să știi că nu trece
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu știi, apoi mai încearcă să-ți amintești ce auditoriu ai avut și dacă nu cumva ți se pare hazlie, comică, absurdă reprezentarea căilor ferate române de un grup de studenți la filologie, sau studente, sau, mai precis, o singură studentă la filologie. El 1: (e limpede) Ce vrei? Faci o criză de gelozie? Ea 2: Fac o criză de demnitate. Dacă mai știi ce poate să însemne asta. Și să știi că nu trece ca toate crizele. Deci, unde ai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
galbeni. Ea ce ochi are? El 1:I: Albaștri. El n: Vezi? Ce ți-am spus? El 1: Dar sînt albaștri! El n: Bine, om mai vedea noi. În general trebuie să fii foarte atent. Chiar circumspect. Asta-i. E studentă, nu? El 1: Da. El n: Păi sigur! Ce note are? El 1: Cred că bune. El n: Vezi? Poate că n-ar fi rău să te întrebi, așa, în treacăt, ce note are, cum dă examenele, cu cine... El
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a lui și iubirea domestică, terestră a ei (cu bucătărie, mașină de spălat și pat conjugal rezistent), nu pot exista puncte de contact. Plecarea lui spre altceva devine astfel inevitabilă. Soluția de salvare pare a fi o alta Ea, o studentă la filologie. Legitimația acesteia este ambiguă: ba este, ba nu este reală. Deși autorul ne-o prezintă ca ființă concretă, ne induce și ideea că ar fi o creație a imaginației poetului. Aici dramaturgul a avut șansa unei rezolvări subtile
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
trecut..., să mă înec în trecutu' ăsta?! (sonerie ușă) S-o crezi tu că-ți dau drumu'! Ca să mă freci tu pe mine cu ce roluri ai jucat..., ce mare ai fost tu..., că ce gagici ai avut tu... eleve, studente... și neveste... De parcă eu..., am avut și eu... da nu mă laud ca el... (sonerie) Așteaptă! Adică de ce să-mi omori tu mie fiecare luni seara... adică ziua mea liberă..., relache, nu?, singura mea zi liberă... adică era seara mea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rupți în fund! Nu l-am văzut niciodată fără pantaloni, n-avea niciun rost să și-i dea jos, dar pariez că așa erau. Am întâlnit destui ca el, recunosc genul de la distanță.) Cu nevastă-sa am păstrat legătura, era studentă la management; n-o puteam condamna că-i gătea din moment ce o răsplătea la fel ca pe mine. Sunt femeie, o înțeleg. Chiar și eu l-am căutat de nenumărate ori după ce l-am părăsit. În domeniul culinar, conceptul de fantezie
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
genul, că trăiesc „pentru“ și nu „din“ dragoste. Avea el mașină cu geamuri fumurii, dar la mine argumentul ăsta nu mai prindea de mult. Nici el nu era omul care să merite așa ceva, nici eu nu mai eram o biată studentă, care încearcă să reușească în viață... Dacă dăm deoparte fricțiunile apărute la început, ne înțelegeam chiar bine. La pat în primul rând. Cine a inventat expresia italian stallion a știut ce zice. Peste zi nu prea ne întâlneam: el trecea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
prinde curaj și se duce, dar face mai rău” (elev de liceu, Mangalia); Pentru că vor s-atragă atenția și-atunci fac tot felul de chestii din astea mai... ce știu eu, mai de adulți. Așa li se pare lor că...” (studentă, Brașov). Se pare că tinerii din România „învață” încă din familie consumul de alcool și își întăresc acest comportament în grupul de prieteni, la petreceri etc., unde acesta este o normă, un lucru dezirabil. Graficele următoare (sursa: Preda M., Jderu
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
vreo preocupare intelectuală, iar personajele întruchipate de ea nu au fost nicicând artist, romancier ori poet. Barbie nu este niciodată înfățișată citind ori afișând vreun interes pentru experimente științifice, ipostazele ei preferate fiind lenevitul, pregătirea pentru petrecere sau conversația telefonică. Studenta Barbie de prin anii '70 a apărut, de exemplu, într-un "campus universitar" alcătuit dintr-o cameră de cămin, un magazin pentru cumpărături (cu cabină telefonică), un stadion și un cinematograf în aer liber. Fără laboratoare, bibliotecă sau măcar vreo
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
hotărât să vină în ziua de 28 aprilie la ora 18 în sala de festivități a Templului. La data aceasta au răspuns un număr mai mare decât cei care luaseră masa la cantină. Au fost prezenți 76 de studenți și studente. Cu această ocazie, dr. G. i-a întrebat ce anume i-ar interesa. Studenții au răspuns că ar dori să cunoască istoria evreilor, să învețe limba ebraică și ceva din literatura evreiască. Dr. G. a spus că regretă că nu
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
îl împiedică să accepte compromisul. Provenind din familia unui intelectual de elită, fără mari resurse materiale, Ștefan are un statut social modest, care se schimbă însă radical prin moștenirea neașteptată, lăsată de unchiul său, Tache. Moștenirea schimbă și existența Elei, studentă la Litere, cu care Ștefan se căsătorise: Ne luasem din dragoste, săraci amândoi. Frumoasa soție a lui Gheorghidiu fusese orfană, crescută de o mătușă. Îl cucerise pe Ștefan prin inteligența vie, prin neistovita ei bunătate, prin sinceritatea și mân dria
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]