11,661 matches
-
în măsura în care (...) nu este, potrivit propriului sistem de ordine, refuzată nimănui care dorește să participe și care are într-adevăr posibilitatea să facă aceasta. Pe de altă parte, o relație va fi numită "închisă" celor din afară în măsura în care, potrivit propriului înțeles subiectiv și regulilor ce îi consolidează ordinea, participarea anumitor persoane va fi exclusă, limitată sau va fi obiectul unor condiții". (Weber, 1993: 139). Oricum, faptul că este închisă sau deschisă nu are nimic de-a face cu faptul că este comunitară
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sa maiestuoasă, interzice atât bogaților, cât și săracilor să doarmă sub poduri, să cerșească pe străzi și să fure pâine". În condițiile în care mulți liberali americani contemporani au acceptat un relativism radical al cărui mesaj este că valorile sunt subiective și au o aceeași greutate, s-a ajuns la o subminare a încrederii în judecata morală și decizia democratică. "Potrivit acestei viziuni liberale, judecățile morale sunt dezvoltate corespunzător de către indivizi și nu de către comunități, nici chiar de către comunitățile democratice" (Selznick
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care guvernează dincolo de capacitatea omului de a le influența, iar pe de altă parte de nevoile at(t generale, c(t ș( specifice ale oamenilor, imaginea statului ca proiect rațional, "o mașină" construită ș( condusă de oameni cu interesele lor subiective ridicate la rang de lege, nu poate fi acceptată. "...stat ș( societate s(nt departe de-a fi opuri a mult lăudatei minți omenești... ele s(nt fapte ale naturii" (Eminescu, 1905, p.1, apud. Călinescu, 1976, vol. 2, p.
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
proiecte străine națiunii considerate este (n măsură să nu permită evoluția firească, naturală a acesteia. (ndepărtarea prejudecății naturaliste cu privire la societate, prejudecată ce conduce la ideea că societățile nu sunt parte a naturii, evoluția lor fiind marcată de dorințele ș( interesele subiective ridicate la rang de lege, a condus, (ncep(nd cu Montesquieu, la reorientarea modalităților de studiere a vieții sociale. Desigur că această situație putea conduce ș( la concluzia că rolul indivizilor ar fi doar unul pasiv, o atitudine de resemnare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și identitate etnică / 196 4.1. Identitate culturală / 196 4.2. Identitate etnică și națională / 199 4.3. Aspecte empirice ale identității culturale și etnice în cele două comunități / 205 4.3.1. Criterii obiective / 207 4.3.2 Criterii subiective / 211 4.3.3. Identitate etnică și culturală analiză factorială / 219 4.4. Aspecte empirice ale identității culturale și etnice la nivel național / 220 5. Concluzii / 227 Capitolul 6. Proprietate funciară și tipuri de activitate economică în comunitatea rurală / 229
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
favorizați de schimbări sunt considerați a fi politicienii și personalul de conducere în general, și întreprinzătorii. Grafic 2.1 Cine a beneficiat până în prezent de trecerea la economia de piață? (date din rural, procente) Sursa datelor: Bop 1999. În ce privește evaluarea subiectivă a procesului de democratizare din țară, Dumitru Sandu arată, utilizând date din aceeași sursă, că satisfacția față de democratizarea societății este o combinație de mai mulți factori, la nivelul mentalului colectiv, cum ar fi: performanța instituțională (fiind urmărite mai ales prestațiile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
degrabă nemulțumiți în viața de zi cu zi (în iunie 2003). 57% din subiecții din rural considerau în iunie 2003 că în România, condițiile de viață erau mai proaste decât în 1989. La fel în privința condițiilor de viață personale. Evaluările subiective se situează așadar preponderent în extrema negativă (Mărginean, 2005) 6. PERCEPȚIA SCHIMBĂRII SOCIALE ÎN TĂLMĂCEL ȘI LUDOȘ Campania de teren în Tălmăcel și Ludoș a urmărit și problematica schimbării sociale, a modului în care aceasta este percepută și definită de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comunitară; * Teritoriu, pământ, muncă: în toate referirile la comunitate apare ca extrem de relevantă discuția privind teritorialitatea, de aceea am urmărit, mai ales prin datele calitative, importanța pământului și a muncii în modul în care oamenii se raportează la comunitate; * Semnificația subiectivă a comunității: dacă oamenii percep satul ca fiind diferit de alte sate, sau ca fiind renumit prin ceva, semnificațiile subiective ale satului și imaginea viitorului acestuia; * Relația simbolică cu satul: sentimente față de sat (comună), apropierea sufletească de sat, dorința de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai ales prin datele calitative, importanța pământului și a muncii în modul în care oamenii se raportează la comunitate; * Semnificația subiectivă a comunității: dacă oamenii percep satul ca fiind diferit de alte sate, sau ca fiind renumit prin ceva, semnificațiile subiective ale satului și imaginea viitorului acestuia; * Relația simbolică cu satul: sentimente față de sat (comună), apropierea sufletească de sat, dorința de a părăsi satul. Prelucrarea datelor a relevat însă o structură a dimensiunilor relevante pentru comunitate diferită de ceea ce ne așteptam
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
totală explicată de cei trei factori: 39,3%, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 18% 12% 9% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Atașament (apropiere sufletească) față de comunitate (0,6) Dimensiunea relației afective subiective cu satul Mândrie în raport cu satul (0,5) Indiferență față de sat (-0,5) Factorul 2 Comportament prosocial (întrajutorare) (0,7) Dimensiunea interacțională (relații sociale) Încredere în oamenii din sat (0,5) Apropiere sufletească de oamenii din sat (0,4) Factorul 3
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt legați în mod indestructibil de satul lor: "Ăsta-i satul meu, aici m-am născut, aici am trăit și aici îmi place. Să-mi dea cineva orice și n-aș pleca din Tălmăcel". (O. I., 75 de ani) Semnificația subiectivă a comunității Am inclus aici analiza unor itemi referitori la semnificația subiectivă a comunității (care au fost deja analizați mai sus) și itemi despre percepția caracterului special al satului, al comunității din care respondentul face parte. Tălmăcenii sunt mai înclinați
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aici m-am născut, aici am trăit și aici îmi place. Să-mi dea cineva orice și n-aș pleca din Tălmăcel". (O. I., 75 de ani) Semnificația subiectivă a comunității Am inclus aici analiza unor itemi referitori la semnificația subiectivă a comunității (care au fost deja analizați mai sus) și itemi despre percepția caracterului special al satului, al comunității din care respondentul face parte. Tălmăcenii sunt mai înclinați să considere că satul lor este un sat special, în sensul că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lume, ca întreg. Întrebarea ce surprinde acest indicator este formulată atât în EVS 1999, cât și în WVS 1999-2000 (vezi anexa 7), și am considerat-o relevantă pentru una din dimensiunile globalizării, aceea legată de semnificațiile și ecoul individual și subiectiv al fenomenului: "Căreia din următoarele, simțiți că îi aparțineți în primul rând? Dar în al doilea rând? Dar în al treilea rând? Localitatea în care locuiți, regiunea în care locuiți, țara ca întreg, Europa, lumea ca întreg." Am acordat scorul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identității colective, care sintetizează în același timp, principalele trăsături ale acesteia: * Un set comun de elemente culturale obiective (limbă, dialect, grai popular, obiceiuri, tradiții), prin care membrii grupului etnic se distanțează de alte grupuri; * Un set comun de valori culturale subiective (credințe, mituri, stereotipuri despre propriul grup), prin care membrii grupului etnic se distanțează de alte grupuri; * Un set de interacțiuni sociale idealizate și care formează un cod ce ghidează relațiile intrași interetnice între indivizi. Și în definirea identității etnice intervin
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fizice. Pe de altă parte, identitatea este într-o anumită măsură și o chestiune de opțiune personală. Dincolo de datul obiectiv, există un întreg discurs, ce se construiește în mod interacțional între indivizi, grupuri sau națiuni, și care e de factură subiectivă, ținând de percepție și reprezentare. "A fi român" se definește, dincolo de datele obiective, și la intersecția unor factori subiectivi cum ar fi imaginea de sine, reprezentarea unui destin istoric particular, sau memoria colectivă (Gavreliuc, 2003). Această abordare interacționistă, relațională a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiectiv, există un întreg discurs, ce se construiește în mod interacțional între indivizi, grupuri sau națiuni, și care e de factură subiectivă, ținând de percepție și reprezentare. "A fi român" se definește, dincolo de datele obiective, și la intersecția unor factori subiectivi cum ar fi imaginea de sine, reprezentarea unui destin istoric particular, sau memoria colectivă (Gavreliuc, 2003). Această abordare interacționistă, relațională a identității permite explicarea faptului că, în anumite contexte, adoptând strategii identitare specifice, actorii sociali își pot redefini identitatea, inclusiv
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o comunitate dorește o formă de acțiune colectivă organizată, sau o exprimare instituționalizată a dezideratelor ei, este invocată identitatea etnică ca bază legitimizantă. În cadrul studiului de față, optez pentru o înțelegere culturalistă a identității etnice, adică accentuez aspectele culturale, relaționale, subiective și mai puțin pe cele obiective, esențialiste (deși voi face o analiză și asupra acestora). Plasându-mă în aria socioculturală a două comunități rurale din Transilvania, problema etnicității se pune în cadrul acestora mai degrabă sub aspectul identității naționale (suntem români
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
relațiilor între diferitele etnii (români și rromi în speță) în interiorul comunității. Datorită faptului că grupurile etnice din cele două comunități, împărtășesc un teritoriu, o limbă și elemente culturale comune, gestionarea aspectelor etnice se face prin apelul la cultural, la elemente subiective cum ar fi reprezentări percepții, stereotipuri, etc, și rareori, sau deloc, prin apelul la elemente obiective ale etnicității cum ar fi teritorialitatea, sau aspecte administrativ-politice. În acest caz multe din mărcile identitare culturale sunt în același timp și etnice: astfel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
disponibile. Pentru analiza empirică a identității etnice și culturale, datorită ariei comune de acoperire a celor două concepte, am optat pentru o abordare comună, care nu delimitează tranșant între cele două. Astfel, am identificat o serie de criterii obiective și subiective, care sunt necesare a fi evaluate (vezi tabelul de mai jos), în scopul înțelegerii modului în care se articulează la nivelul realității sociale cele două tipuri de identitate. O parte din aceste criterii sunt specifice doar pentru aspectul etnic sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt comune și relevante pentru ambele tipuri de identitate. Limba, de exemplu, este în același timp un fenomen etnic și unul cultural, la fel și tradițiile și obiceiurile specifice, miturile întemeietoare ale comunității, etc. Tabel 5.3: Criterii obiective și subiective pentru analiza empirică a identității etnice și culturale Criterii obiective Criterii subiective Identitate etnică și culturală * Limba * Religie * Norme comportamentale * Mod / stil de viață * Organizare politică, administrativă, instituțională * Tradiții, obiceiuri și simboluri culturale (port popular, obiecte, stil arhitectonic, muzică) * Mituri
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este în același timp un fenomen etnic și unul cultural, la fel și tradițiile și obiceiurile specifice, miturile întemeietoare ale comunității, etc. Tabel 5.3: Criterii obiective și subiective pentru analiza empirică a identității etnice și culturale Criterii obiective Criterii subiective Identitate etnică și culturală * Limba * Religie * Norme comportamentale * Mod / stil de viață * Organizare politică, administrativă, instituțională * Tradiții, obiceiuri și simboluri culturale (port popular, obiecte, stil arhitectonic, muzică) * Mituri, legende locale * Credința în strămoșul comun * Autoportretul locuitorilor (reprezentări, stereotipuri legate de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
afectează doar cele două sate, ci sunt procese de anvergură, cu efecte la scara unor colectivități largi de oameni: modernitatea, urbanizarea, industrializarea, globalizarea, toate acestea semnificând schimbarea stilului de viață, a sistemelor de valori, a mentalităților. 4.3.2 Criterii subiective Autoportretul locuitorilor (calități și defecte ale membrilor celor două comunități) Am stabilit un astfel de autoportret în scopul de a detecta în ce măsură intervin în configurarea imaginii oamenilor despre ei înșiși mărci identitare culturale sau etnice. Astfel, una din întrebările din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
liniștiți, dezbinați, sau răspunsuri memorabile cum ar fi "buni față de unguri", "români la suprafață dar ruși în interior", "demni de originea lor latină", "trebuie duși de nas ca vitele", etc. Atașamentul, mândria față de comunitatea etnică, sat, regiune, națiune Printre criteriile subiective ce conturează imaginea identității etno-culturale a unei comunități se numără și cele de mai sus. Măsura în care membrii comunității se identifică cu aceasta, cu cultura ei și cu oamenii din ea, este dată de măsura în care oamenii simt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și interviurile realizate pe o problematică identitară în cele două comunități studiate, am urmărit și o evaluare a problemelor legate de proprietatea asupra pământului. Pe lângă aspectele obiective, cantitative legate de proprietatea funciară, cele două instrumente utilizate au urmărit și aspecte subiective, respectiv importanța pământului în viața oamenilor din cele două sate și mulțumirea pe care o au față de pământ. 5.3.1 Proprietate funciară și alte tipuri de proprietăți în cele două sate studiate Proprietatea asupra pământului. Cele două comunități rurale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modurilor în care schimbarea socială afectează satul, a arătat că la fel de important ca schimbările manifeste, obiective din plan social, demografic, economic sau politic, este modul în care oamenii percep și evaluează această schimbare. Și asta, pentru că aceste aspecte, deși aparent subiective, fac parte din mentalul colectiv, din bagajul atitudinal, care ordonează, ghidează și dictează comportamente și strategii de acțiune. Nu ne putem aștepta ca actorii sociali să sprijine reformele, să participe activ la procesul de tranziție dacă evaluările lor față de acestea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]