7,291 matches
-
și supunere în fața legii”. De aceea, populația evreiască din țară a fost încurajată să subscrie cu sume mari la Împrumutul Reîntregirii, cu motivația că: Împrumutul trebuie să aibă caracterul celei mai înalte manifestări patriotice. Până la 20 mai 1942, evreii au subscris 1994209141 de lei. La 11 septembrie 1940, conducerea Federației a înaintat un memoriu de protest contra deciziei ministerului Cultelor și Artelor nr.42354 din 9 sept.1940, pentru reglementarea cultului mozaic, care stipula desființarea a numeroase sinagogi și interzicerea activităților
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În această situație, președintele girant, Pincu Polak, se adresează Prefecturii județului, motivând neîndeplinirea subscrierilor și cerând ajutorul pentru readucerea în oraș a evreilor din conducerea comunității și a fruntașilor vieții economice, de care depindea organizarea și îndeplinirea obligației de a subscrie la Împrumutul Reîntregirii. În răspunsul Prefecturii se preciza că problema nu intră în competența autorităților județene. În aceste condiții, preocupat să îndeplinească obligațiile privind subscrierea la Împrumutul reîntregirii, președintele girant al Comunității evreilor din Dorohoi, Pincu Polak, solicită intervenția Federației
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mari greutăți. La 23 august 1941, administratorul de constatare D.Cusen face cunoscut conducerii Comunității evreilor din Dorohoi ordinul circular nr.11564 din 14 august 1941 și ordinul telegrafic nr.12160 din 18 august prin care, evreii erau obligați să subscrie la Împrumutul reîntregirii. Pentru evreii din Dorohoi era înscrisă suma de 14000000 lei, calculată după contribuția evreilor înscriși în matricolele fiscale. Instrucțiunile pentru constituirea unui comitet pentru organizarea subscrierilor la Împrumutul reîntregirii au fost trimise de Federație prin circulara nr.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
suma de 7500000 lei, din cei 14000000 lei pentru că: dacă nu intervenea evacuarea populației evreiești compusă din comercianți s-ar fi realizat suma din tabloul trimis de administrația de constatare. Am sistat lucrările pentru că mulți din cei ce trebuiau să subscrie au fost evacuați. Motivația formulată de președintele Comunității pentru faptul că evreii din Dorohoi nu au putut subscrie decât cu suma de 7500000 lei este reală, cunoscut fiind că în vara anului 1941, sute de evrei din Dorohoi au fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
s-ar fi realizat suma din tabloul trimis de administrația de constatare. Am sistat lucrările pentru că mulți din cei ce trebuiau să subscrie au fost evacuați. Motivația formulată de președintele Comunității pentru faptul că evreii din Dorohoi nu au putut subscrie decât cu suma de 7500000 lei este reală, cunoscut fiind că în vara anului 1941, sute de evrei din Dorohoi au fost internați în lagărele de muncă forțată organizate la Craiova, Târgu-Jiu, Caracal Romanați, Calafat. Printre evreii internați în lagărele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
un efort pentru subscriere la Împrumutul reîntregirii, „pentru a nu expune întreaga populație evreiască la suferințe greu de îndurat. Ca urmare, președintele interimar al Comunității, dr.Isac Axler, se adresează Federației cu explicația că, evreii cu stare materială care puteau subscrie au fost internați în lagărul de la Craiova și singura soluție ar fi ca Federația să facă demersuri pentru readucerea lor în Dorohoi: Sigmund Segal, Samson Rozen comerciant, fost președinte a comunității, Zalman Simionovici, Șmiel Lobel și Iosif Marcovici - mari proprietari
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
au făcut datoria întreagă în aceste momente hotărâtoare pentru țară”. Se precizează că o comisie a Centralei va inspecta centrele urbane evreiești să stabilească răspunderile conducătorilor și ale contribuabililor recalcitranți. Se cere revizuirea subscrierilor pentru identificarea celor care nu au subscris și intensificarea acțiunii chiar pentru a depăși plafonul pus de fisc. Se cere lista persoanelor recalcitrante. Până la 1 februarie 1942 se cere situația subscrierilor făcută până la 31 ianuarie 1942. La 3 februarie 1942, președintele Zalman Solomon a telegrafiat că totalul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Dorohoi este de 7092500 lei, suma cerută de fisc era de 14024000 lei. Această sumă nu poate fi atinsă pentru că mai mult de jumătate din populația evreiască din localitate a fost evacuată/deportată și deci pusă în imposibilitatea de a subscrie la Împrumutul Reîntregirii. La 12 februarie 1942, președintele comunității evreilor din Dorohoi, Zalman Solomon, răspunde circularei nr.250 din 20 ianuarie 1942, înaintând lista persoanelor recalcitrante care nu au înțeles să subscrie la împrumutul reîntregirii în conformitate cu starea lor materială. Contribuția
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
deportată și deci pusă în imposibilitatea de a subscrie la Împrumutul Reîntregirii. La 12 februarie 1942, președintele comunității evreilor din Dorohoi, Zalman Solomon, răspunde circularei nr.250 din 20 ianuarie 1942, înaintând lista persoanelor recalcitrante care nu au înțeles să subscrie la împrumutul reîntregirii în conformitate cu starea lor materială. Contribuția evreilor din Dorohoi la constituirea stocului de îmbrăcăminte Decretul-lege nr.2903 din 20 octombrie 1941970 prevedea obligația evreilor de a contribui la constituirea de stocuri de îmbrăcăminte în interes social. Motivația făcută
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru Împrumutul Reîntregirii. Comitetul pentru organizarea subscrierilor la Împrumutul Reîntregirii și-a încetat activitatea pentru că membrii săi au fost internați în lagăre. De asemenea, arestarea ca ostatici a unor comercianți, proprietari și intelectuali a făcut ca evreii din Dorohoi să subscrie doar 7500000 lei, în condițiile în care aveau obligația de 14000000 lei. De altfel, președintele Comunității, dr.Isac Axler, la 22 august 1941, se adresează Federației și cere intervenția pentru readucerea în Dorohoi a celor internați ca ostatici, ca fiind
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
rog să-mi trimiți adresa lui Mircea Popa. </citation> (29) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="[Iași]" data =”[26 martie 1968]”> Dragul meu, Cea dintîi veste ți-o dau pe această cale. Răspunsul dlui Diaconescu este, după părerea mea, perfect și subscriu la el nu numai pentru aceasta, ci și pentru faptul că este, în fond, cauza noastră, a tinerilor pe care geniul de Marino îi înjură oral sau în presă (ca în ultimul număr din Gazeta literară) . Ceea ce te rog mult
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Să vedem însă mai îndeaproape cum se proceda, pentru a înțelege mai bine sistemul ingineriei financiare Centrocoop-Bankcoop, care a devalizat conturile a 6,5 milioane de români cinstiți. Schemă funcționa astfel: o unitate cooperatista era obligată de grangurii Centrocoop să subscrie acțiuni la Bankcoop. Cum, de regulă, uniunile cooperatiste invocau lipsa banilor, Bankcoop le împrumuta. Astfel, o mulțime de unități cooperatiste s-au pomenit acționare Bankcoop, cu banii împrumutați tot de Bankcoop. Urma fază a doua a ingineriei financiare: Bankcoop stabilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Kill (Săruta și ucide), Black Baron (Baronul negru) etc. În Timișoara însă, ca și în rapoartele lui "L 'Observatoire Geopolitique des Drogues", Zaher Iskandarani era mai cunoscut sub porecla "Prințul Banatului". Rețeaua comercială a lui Zaher, demarată cu un capital subscris de 100 de milioane lei (RÂMI cu doar 28 milioane), atingea, curînd, performanțe impresionante, observate de Gardă Financiară și Inspectoratul General al Poliției. Astfel, numai între martie 1994 și aprilie 1995, firmele lui Zaher au introdus în România 209 transporturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
credința și maximele, dar nu voi uita niciodată concluziile trase cu aprobarea conștiinței mele și a rațiunii, de care mă țin de aici înainte”. „A gândi”, spunea Jean-Jacques, „e pentru mine o muncă foarte penibilă, neliniștindu-mă și displăcându-mi”. Subscriu de bunăvoie acestei declarații, chiar dacă trebuie ignorat efortul gândirii mele încercând să câștige ordinea logică ce nu îi e dată în mod natural. Am înțeles aproape tot ce mi-ai scris și semnele de interogație mă neliniștesc cel mai mult
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
este ceea ce el este, el implicând certitudinea supraviețuirii după moarte, dintr-o porțiune sau un grad al conștiinței mele de a fi, aceasta e o altă problemă și de această supraviețuire recunosc că nu sunt sigur”. Nu pot decât să subscriu la ce a spus Powys. În ultimele pagini ale autobiografiei sale, el recunoaște cu umilință, și atunci avea o vârstă mult mai înaintată decât a noastră, că „mi se pare că mi-a trebuit o jumătate de secol pur și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Noi. Scrisoare adresată din partea comisiei de Ecologie Umană Parlamentului European (aprilie) cu rugămintea să intervină În favoarea grupelor de români aflați ca minoritate În alte țări. D-na Rene Canon, membră În Parlamentul European din partea Partidului Verzilor ne promite sprijinul și subscrie apelul nostru (14-05-1990). La 6 mai participăm la marea sărbătoare Podul de Flori când s-au Întâlnit frații de pe ambele maluri ale Prutului. A fost o imensă tălăzuire de oameni care prin manifestarea lor au Înlăturat mituri și prejudecăți antiromânești
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Spre sfârșitul anului 1994 trimite un protest către guvernul de la Atena În care descrie aportul aromânilor În luptele pentru eliberarea Greciei și siluirile la care au fost supuși vlahii de-a lungul secolelor. La Încheierea scrisorii mă roagă să nu subscriu protestul cu numele său. Ultima scrisoare este datată 5 - 01 - 1995 prefațând o nouă intervenție către Uniunea Europeană și care se termină cu cuvintele: ...făcându-vă În același timp cunoscut și modul cum ne gândim noi cei de aici din Grecia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Cercetașii Naturii”, organizație a Societății ”Ginta Latină” a depus flori la statuia Independenței, Mihai Eminescu, M. Kogălniceanu, Ștefan cel Mare. La acest ultim popas, pe melodia ”Ștefan cel Mare” executată de ”Cantata Basarabiei”, tinerii Într-o impecabilă ordine cercetășească au subscris la ” Legea Cercetașului ” și la angajamentul ” Gata la datorie ” (prof. Maria Diaconu). 30 martie. Filiala ”Ginta Latină” din Orhei (președinte prof. P. Bunăcale) a vizitat orașul Iași, la Întoarcerea din excursia făcută la Alba-Iulia și Piatra-Neamț (prof. V. Boghițoiu coordonator
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
forme ale agresiunii antinaționale. Opera de salubrizare a discursului politic care lezează interesele unei comunități este o legitimă reacție de apărare. Evident românii sunt acuzați de naționalism pentru a Înlesni difuzarea propriului șovinism al acuzatorilor. Societatea culturală Ginta Latină a subscris cu convingere apelul participanților la simpozionul internațional „Identitatea culturală a tuturor românilor” care a avut loc la Timișoara În octombrie 1998 care prevede În principal: Înființarea consiliului reprezentanților asociațiilor din afara României; În programele și manualele școlare să se includă lecții
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la fel, nu înțeleg cum un partid politic nu are nici o problemă de etică în raport cu un senator al său care îi sfidează doctrina. Dar poate e normal să nu înțeleg. Eu continui să cred în coerența între etică și politică, subscriu să fac parte dintre imbecilii domnului Paleologu și să cred în regimul care le reprezintă interesele. Text publicat în 22, 27 octombrie - 2 noiembrie 1998 Paternalism și conservatorism Conservatorismul societății românești este paradoxal (fiind un mixaj stânga-dreapta) și polimorf. Nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
noiembrie 2005 Revoluția universitară și agenții acesteia. Răspuns lui Marius Turda Revoluția nu se face cu falanstere Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră, domnule Marius Turda. Cred că învățământul universitar românesc nu are nevoie de reformă, ci de revoluție. Subscriu la ideea că e ceva putred în Danemarca universitară și anume finalitățile bine conturate (rostul studiilor), curricula concepute contemporan, legile, normele interne ale universităților, criteriile de alocare și distribuire a resurselor și pozițiilor, evaluarea studenților și profesorilor, calitatea cursurilor și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cunoscut și probabil nu vor cunoaște urmași. Pentru a scrie ca „poetul pătimirii noastre” sau ca Păunescu, poetul patosului patriotic, e nevoie să ai o anume structură sufletească. Tehnica poetică merită mai puțin luată în seamă. Mai numeroasă, cealaltă categorie subscrie o constelație de astre în fruntea căreia strălucește luceafărul Mihai Eminescu. Deși neprieten al marelui poet (iată, cazul Labiș nu e izolat), Alexandru Macedonski a creat și el o școală, lista continuând cu Coșbuc, Arghezi, Blaga, Beniuc (ca „toboșar al
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
respingă pe comuniști și să stăpînească situația. Millerand urmărea îndeaproape această acțiune pe care guvernul francez o sprijinea în speranța că va aduce restaurarea ordinii în Rusia, pentru a asigura pacea în Europa și a-i salva pe cei care subscriseseră la împrumuturile rusești 186. Am avut ocazia să vorbesc despre acest lucru cu președintele consiliului de mai multe ori. Părerile sale erau clare, iar raționamentele logice, dar se părea că mijloacele utilizate nu corespundeau scopului urmărit și mi-am permis
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nesfîrșită, contemplat de pe faleza unde se înalță orașul, oferea o vedere feerică... Sărmană localitate care, cîțiva ani mai tîrziu, urma să fie pe trei sferturi distrusă de furia teutonă din 1941, ca pedepsire a gestului prin care poporul refuzase să subscrie la tratatul semnat la Viena sub presiunea Berlinului... Am spus deja cu cîtă neplăcere mergeam la adunările consiliului de miniștri. Una din ele mi-a adus o mulțumire intimă cu totul personală, aceea în cursul căreia guvernul Iorga și-a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a dat în iconografie motivul lui "Christos ca tânăr imberb", alături de reprezentarea "Christos matur cu barbă, Judecător"). Spuneam însă că sunt cel puțin la fel de importante aceste apropieri pentru imaginarul politic creștin, datorită faptului că însuși Constantin, înaintea convertirii sale, va subscrie cultului lui Sol invictus legat de puterea imperială. Va fi el însuși Sol invictus pe medalii. Va fi reprezentat victorios asemenea soarelui în cvadriga sa (apoteoza). (Tristan 308). Numismatica atestă fidel atât înrudirea dintre figura lui Constantin I, ca divinitate
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]