3,755 matches
-
și tulburări de alimentație, și a început să experimenteze cu drogurile; la 20 de ani folosind deja „aproape fiecare drog posibil”, în particular heroina. Jolie suferea episoade de depresie și de două ori și-a pus în plan să comită suicid — la vârsta de 19 și apoi la 22 de ani, ea atunci încercând să angajeze un asasin pentru a o ucide. La vârsta de 24 de ani, ea a avut parte de o criză de nervi și a fost internată
Angelina Jolie () [Corola-website/Science/312585_a_313914]
-
genetic de ei. Explicația biologică a evitării incestului stă în faptul că în numai 10 generații de reproducție incestuoasă într-o populație anume, se ajunge la omogenitate genetică în peste 90 la sută dintre indivizi. Ori omogenitatea genetică echivalează cu suicidul genetic, căci combinațiile genetice nocive n-ar mai avea corespondentele lor sănătoase. Un profil genetic predispunând la aversiune pentru reproducerea incestuoasă are asigurată, astfel, o propagare mai eficientă într-o populație prin simplul fapt că va produce indivizi mai sănătoși
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
va trage un profit în viața veșnică: mântuirea lui și a familiei sale sunt asigurate, va avea un loc privilegiat în ceruri, beneficiând de șarmul etern a nu mai puțin de 72 de fecioare disponibile lui și numai lui. Atentatul suicid apare astfel ca fiind profitabil celui care îl comite. Acest fapt este un exemplu în plus care arată că sacrificiul nu ține de un altruism pur ci de un egoism de tipul altruismului selectiv și al altruismului reciproc. (în plus
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
se revoltă. Iar revolta este singura atitudine pe care o poate avea omul absurdului: „Extrag din absurd trei elemente: revolta, libertatea și pasiunea mea. Printr-un joc de conștiință, din invitația la moarte fac regula de căpătâi a vieții - refuz suicidul” scrie Camus în eseul său.. „Capodoperele se recunosc prin faptul că au mult mai mult de spus decât comentariile pe care le provoacă. Doar așa ne pot marca: lăsând de fiecare dată, în spatele fiecărei porți, o altă poartă deschisă.” Totuși
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]
-
a sau suicidul (în latină "suicidium", de la "sui caedere", „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria moarte. Suicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a cărei cauză este adesea atribuită unei boli mentale cum ar fi depresia
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
a sau suicidul (în latină "suicidium", de la "sui caedere", „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria moarte. Suicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a cărei cauză este adesea atribuită unei boli mentale cum ar fi depresia, tulburarea bipolară, schizofrenia, alcoolismul sau dependența de droguri. Adesea joacă un rol și factorii de stres ca problemele financiare sau
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20 de milioane de tentative de suicid non-fatale. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei. Părerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, onoarea și sensul vieții. Religiile avraamice consideră în mod tradițional sinuciderea drept o ofensă adusă
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
sau o formă de protest. Sati, practica funerară hindusă, ilegală în prezent, presupunea ca văduva să se auto-incendieze pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății. Deși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin auto-incendiere a
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin auto-incendiere a fost utilizată ca modalitate de protest, iar kamikaze și atentatele sinucigașe cu bombă au fost utilizate drept tactici militare și de terorism. Suicidul, numit de asemenea și sinucidere finalizată, reprezintă „acțiunea de a-și lua viața”. Tentativa de suicid sau comportamentul suicidal non-fatal se referă la auto-rănire cu scopul de a-și lua viața, însă care nu duce la moarte. a asistată este
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
auto-incendiere a fost utilizată ca modalitate de protest, iar kamikaze și atentatele sinucigașe cu bombă au fost utilizate drept tactici militare și de terorism. Suicidul, numit de asemenea și sinucidere finalizată, reprezintă „acțiunea de a-și lua viața”. Tentativa de suicid sau comportamentul suicidal non-fatal se referă la auto-rănire cu scopul de a-și lua viața, însă care nu duce la moarte. a asistată este atunci când o persoană o ajută pe alta să-și pună capăt vieții, în mod indirect, furnizându
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
viața. Factorii ce influențează riscul de sinucidere includ bolile psihice, abuzul de droguri, stări psihologice, situații culturale, familiale și sociale și genetica. Bolile mentale și abuzul de substanțe coexistă în mod frecvent. Alți factori de risc includ tentative anterioare de suicid, disponibilitatea unui mijloc de a comite această acțiune, cazuri de suicid în familie sau existența unui traumatism cranio-cerebral. De exemplu, s-a constatat că rata sinuciderii este mai mare în casele unde există arme de foc decât în celelalte. Factori
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
de droguri, stări psihologice, situații culturale, familiale și sociale și genetica. Bolile mentale și abuzul de substanțe coexistă în mod frecvent. Alți factori de risc includ tentative anterioare de suicid, disponibilitatea unui mijloc de a comite această acțiune, cazuri de suicid în familie sau existența unui traumatism cranio-cerebral. De exemplu, s-a constatat că rata sinuciderii este mai mare în casele unde există arme de foc decât în celelalte. Factori socio-economici ca șomajul, sărăcia, lipsa unui adăpost și discriminarea pot determina
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
de ori. Alte afecțiuni implicate includ schizofrenia (14%), tulburarea de personalitate (14%), tulburarea bipolară și sindromul de stres posttraumatic. Aproximativ 5% dintre oamenii ce suferă de schizofrenie se sinucid. Tulburările de alimentație reprezintă un alt risc înalt. Tentativele anterioare de suicid sunt cel mai important indicator al unei posibile sinucideri. Aproximativ 20% din sinucigași au avut o tentativă anterioară și dintre cei care au încercat să se sinucidă 1% reușesc să se sinucidă în decurs de un an iar peste 5
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
o tentativă anterioară și dintre cei care au încercat să se sinucidă 1% reușesc să se sinucidă în decurs de un an iar peste 5% se sinucid după 10 ani. Cu toate că acțiunile de auto-rănire nu sunt privite ca tentative de suicid, existența unui comportament auto-vătămător este legată de un risc mare de suicid. În aproximativ 80% din cazurile de sinucidere reușită, persoana respectivă a consultat un medic pe parcursul anului precedent decesului, inclusiv 45% în decursul lunii precedente. Aproximativ 25-40% dintre cei
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
1% reușesc să se sinucidă în decurs de un an iar peste 5% se sinucid după 10 ani. Cu toate că acțiunile de auto-rănire nu sunt privite ca tentative de suicid, existența unui comportament auto-vătămător este legată de un risc mare de suicid. În aproximativ 80% din cazurile de sinucidere reușită, persoana respectivă a consultat un medic pe parcursul anului precedent decesului, inclusiv 45% în decursul lunii precedente. Aproximativ 25-40% dintre cei care s-au sinucis au avut contact cu servicii din domeniul sănătății
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
pe parcursul anului precedent decesului, inclusiv 45% în decursul lunii precedente. Aproximativ 25-40% dintre cei care s-au sinucis au avut contact cu servicii din domeniul sănătății mentale în anul precedent. Abuzul de substanțe este al doilea factor de risc pentru suicid, după depresia majoră și tulburarea bipolară. Atât abuzul cronic de substanțe, cât și intoxicația acută sunt asociate. Atunci când se combină cu o durere personală, cum ar fi doliul, riscul crește. În plus, abuzul de substanțe este asociat cu tulburările mentale
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
sinucid la un moment dat. Alcoolicii care încearcă să se sinucidă sunt de obicei bărbați, mai în vârstă, care au avut astfel de tentative și în trecut. Între 3 și 35% dintre decesele printre consumatorii de heroină sunt cauzate de suicid (de aproximativ 14 mai mult decât cei care nu consumă). Abuzul de cocaină și metamfetamine are o legătură strânsă cu sinuciderea. În cazul consumatorilor de cocaină, riscul cel mai mare este în perioada de sevraj. Un risc semnificativ prezintă și
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
Abuzul de cocaină și metamfetamine are o legătură strânsă cu sinuciderea. În cazul consumatorilor de cocaină, riscul cel mai mare este în perioada de sevraj. Un risc semnificativ prezintă și cei care au utilizat inhalanți, aproximativ 20% având tentative de suicid la un moment dat și peste 65% gândindu-se la acest lucru. Fumatul de țigări este asociat cu riscul de sinucidere. Există puține dovezi privind această asociere; cu toate acestea, s-a vehiculat ideea că cei care sunt predispuși la
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
oamenii să-și ia viața și că fumatul afectează chimia creierului, ducând la tendințe suicidare. Totodată, cannabisul nu pare să crească acest risc în mod independent. Dependența de jocurile de noroc este asociată cu o ideație suicidară și tentative de suicid mai pronunțate față de populația generală. Între 12 și 24% din jucătorii patologici au tentative de suicid. Rata sinuciderii în rândul soțiilor lor este de trei ori mai mare decât aceea a populației generale. Alți factori care cresc riscul în cazul
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
cannabisul nu pare să crească acest risc în mod independent. Dependența de jocurile de noroc este asociată cu o ideație suicidară și tentative de suicid mai pronunțate față de populația generală. Între 12 și 24% din jucătorii patologici au tentative de suicid. Rata sinuciderii în rândul soțiilor lor este de trei ori mai mare decât aceea a populației generale. Alți factori care cresc riscul în cazul dependenților de jocurile de noroc sunt bolile psihice, abuzul de alcool și droguri. Există o asociere
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
rândul soțiilor lor este de trei ori mai mare decât aceea a populației generale. Alți factori care cresc riscul în cazul dependenților de jocurile de noroc sunt bolile psihice, abuzul de alcool și droguri. Există o asociere între tendința de suicid și problemele de sănătate fizică, de exemplu: durerea cronică, traumatismul cranio-cerebral, cancer, hemodializă, HIV, lupus eritematos sistemic, printre altele. Diagnosticul de cancer aproape dublează riscul ulterior de suicid. Prevalența tendințelor crescute de suicid a persistat după ajustarea prin includerea depresiei
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
psihice, abuzul de alcool și droguri. Există o asociere între tendința de suicid și problemele de sănătate fizică, de exemplu: durerea cronică, traumatismul cranio-cerebral, cancer, hemodializă, HIV, lupus eritematos sistemic, printre altele. Diagnosticul de cancer aproape dublează riscul ulterior de suicid. Prevalența tendințelor crescute de suicid a persistat după ajustarea prin includerea depresiei clinice și a abuzului de alcool. La oamenii care au mai mult de o afecțiune medicală, riscul a fost deosebit de mare. În Japonia, problemele de sănătate sunt catalogate
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
droguri. Există o asociere între tendința de suicid și problemele de sănătate fizică, de exemplu: durerea cronică, traumatismul cranio-cerebral, cancer, hemodializă, HIV, lupus eritematos sistemic, printre altele. Diagnosticul de cancer aproape dublează riscul ulterior de suicid. Prevalența tendințelor crescute de suicid a persistat după ajustarea prin includerea depresiei clinice și a abuzului de alcool. La oamenii care au mai mult de o afecțiune medicală, riscul a fost deosebit de mare. În Japonia, problemele de sănătate sunt catalogate ca fiind principalul motiv de
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
medicale se pot manifesta ca simptome asemănătoare tulburărilor de dispoziție, precum: hipotiroidism, boala Alzheimer, tumoare cerebrală, lupus eritematos sistemic și efecte adverse de la o serie de tratamente medicamentoase (precum betablocante și steroizi). O serie de stări psihologice cresc riscul de suicid, de exemplu: deznădejdea, pierderea plăcerii în viață, depresia și anxietatea. O capacitate scăzută de a rezolva problemele, pierderea capacităților din trecut și controlul slab al impulsurilor joacă, de asemenea, un rol. La adulții mai în vârstă, percepția că sunt o
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
se pot sinucide pentru a evita intimidarea sau prejudecata. Abuzul sexual din copilărie și timpul petrecut în adopție temporară sunt, de asemenea, factori de risc. Se consideră că abuzul sexual contribuie cu 20% la riscul general. O explicație evoluționistă pentru suicid este că poate îmbunătăți valoarea selectivă inclusivă. Acest lucru poate avea loc dacă persoana care se sinucide nu poate avea mai mulți copii și își privează rudele de resurse rămânând în viață. O obiecție este aceea că decesul adolescenților sănătoși
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]