3,826 matches
-
Dragul meu Mircea, Vă datorez atâtea mulțumiri și atâtea scrisori - iertați-mă că vă răspund târziu și prost... Un lucru mai important decât toate celelalte: paradisul terestru se află în Spania, nu este un mit (dacă nu vă e cu supărare!). Mai exact, se situează în sud-estul acestei țări, aproximativ între Alicante și Gibraltar. Am petrecut acolo un iunie magnific- se spune că mai târziu se face prea cald, dar eu nu cred, în orice caz,prețurile cresc în iulie-septembrie și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Sulița, învățător, se aduna la un pocher cu alți trei prieteni, unde mai discutau, cum se întîmplă, și despre situația din țară. În 15 august 1949 vor fi cu toții arestați. Tatăl lui Ciubotaru, aflînd că fiul a fost arestat, de supărare, în cîteva zile va muri. Narînd împrejurările anchetei, Ciubotaru își amintește: "Nouăzeci și opt la sută din personalul ofițeresc al Securității botoșănene era alcătuit din evrei, care primiseră, peste noapte, grade de la sublocotenent la căpitan. Botoșanii depindeau de Suceava, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Steinhardt preocupările majore ale omului gînditor sînt: ce e viața? ce-i omul? de ce există durere? cum ajungem la fericire? restul, prin raportare, sînt fleacuri. Marele păcate, deasupra celui trupesc, vituperat de Apostol în Corinteni, le crede a fi păcatul supărării și al enervării prin angajarea completă a persoanei. Aici aflăm marea nefericire care îl urmărește pe cel certat cu Domnul prin mînia purtată omului de un alt semen. Frica și prostia, alte păcate groaznice pe care creștinismul le respinge. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pentru a se crea o atmosferă de liniște și reculegere, aceasta însemnînd faza de pregătire, de punere în situația oratorie; b) rugăciunea propriu-zisă, făurită de fiecare, imnul de slavă și mulțumire, apoi (sau mai întîi, e firesc, nu-i cu supărare) spunerea păsului inima revărsată; c) după care s-ar cuveni să urmeze partea cea mai însemnată, faza ascultării în care următor vorbirii și era oare nevoie să spunem ce ne doare și ce ne dorim, ca și cum nu s-ar ști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe prietenul ei. Mai știa că, îndată după arestarea lui Titi, urmaseră și arestările cîtorva dintre cei care îl criticaseră. Atît și nimic mai mult. În cursul anchetei și, mai apoi, după procesul de la Tribunalul Militar, aveam să descopăr că supărarea lui Filip luase forme monstruoase. Astfel, pentru a se disculpa de acuzațiile din ședința U.T.M., Filip se prezentase de bună voie la Centrul Universitar cu un pachet de scrisori. Scrisorile le primise în timpul vacanțelor sau al practicii în producție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
șteargă peste față totuși, spărgându-i buza de sus și făcându-i ochelarii să sară în aer aproape un metru. — Stimabile, noi tocmai ne pregăteam de plecare. Vă salutăm cu respect și ne cerem scuze dacă v-am pricinuit vreo supărare, încearcă el să fie amuzant, în timp ce se dă ușor în spate, dar primește și un cot care-l întinde peste masă, dărâmând sticlele și paharele. Toți îl prind bine pe poet și îl trag în grabă afară. Țiganul după ei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Jean Moscopol, a înțeles asta, iată-l cochetând cu jazzul de ceva timp și nu văd să-i meargă rău. Pe Cristi îl bufnește râsul : — O, Doamne ! Și romanțe, și jazz, mâine și-o lăutărească, sunt sigur, dar fără nicio supărare pentru dragul meu prieten, pe care-l știu de o viață, căci și el, ca și mine, a venit cu o tolbă plină de visuri din Brăila, și am urcat pe scena Bucureștilor cam în același timp ; singurul om pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
venit cu o tolbă plină de visuri din Brăila, și am urcat pe scena Bucureștilor cam în același timp ; singurul om pe care am putut să-l numesc cu demnitate rival în toți acești ani, dar cum ziceam, fără nicio supărare... Când un adevărat cântăreț de jazz se va naște, îl va îngropa. La fel cum, în ceea ce privește tangoul, îl invit să umple o sală măcar pe jumătate din cât reușesc eu. Nu cât am reușit cine știe când, nu, ci acum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
crezut că-i o glumă. Dar nu era decât realitatea vie. Prietenii de chefuri, de localuri, nu-l mai căutau și nici angajamentele. Nici chiar pentru plăci nu mai era solicitat. Glasul generos începuse să se stingă, urmarea alcoolului, a supărărilor, a nopților albe, a plămânilor răvășiți. Și apoi a venit abisul. S-a dus la fund. Când într-o zi l-am zărit pe stradă, îmbrăcat modest, sărăcăcios, nu-mi venea să cred ochilor. Era mizeria personificată. Calea Victoriei, pe care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Își trage seva de pretutindeni: misterioasele credințe ale dacilor (nu tocmai critic reconstituite), mitologia indiană, religiile triburilor australiene... și atâtea alte surse concură la realizarea unui profil al „omului esențial“.<endnote id="7"/> Scriitori, artiști, savanți, sportivi... Românii au o supărare (e doar una dintre multele lor frustrări). Ei cred că lumea ignoră, pe nedrept, contribuțiile lor. S-ar petrece, și În plan cultural, o discriminare. Marile puteri Își fac jocurile: În cultură, ca și În politică. O doză de adevăr
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai suferă de frig, ca pe vremea lui Ceaușescu, problema multora este Însă de a plăti prețul ridicat al Încălzirii. Pe vremuri era mai simplu: fiecare Își făcea foc cu lemne, iar lemn se găsea din belșug. Clima e o supărare permanentă. Alte necazuri sunt periodice. Nici o generație nu a fost scutită măcar de câteva dintre ele. Războaiele și ocupațiile străine au Înregistrat timp de secole o frecvență ieșită din comun. Turcii, uneori și tătarii, au prădat orașul În repetate rânduri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a întâmplat și s-o luăm de la început. Ce zici? De la zero. Un nou început. Mahmureala se risipi. Teama dispăru. Poate era într-adevăr posibil, am gândit. - Îmi place cum îți revii atât de rapid, am zis. - Da, iute la supărare, iute la iertare. - Asta iubesc și admir la tine. A tresărit. - Ce anume - că sunt atât de îngăduitoare? În spatele ei, Omar vorbea la celular, învârtindu-se și gesticulând spre perete și nu m-am putu stăpâni să nu mă uit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
nu cumva ai antagonizat - la modul inadvertent - casa în sine. A făcut o pauză, să mă gândesc. Crezi că prezența ta în casa asta - care, conform celor spuse, nu era infestată în momentul sosirii tale - a cauzat în vreun fel supărarea spiritelor... - Hei, ascultă, chestia asta de-astă noapte, indiferent ce mă-sa era, s-a dat la copiii mei, bine? - Domnule Ellis, tot ce spun e că nu poți antagoniza lumea spiritelor și să nu te-aștepți ca ele să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
știm nici cu ea ce vom putea aranja să poată merge Într-un loc liniștit, cel puțin pentru două săptămâni, căci În afară de starea ei, deplasarea este marea problemă. În dorința ca și la Dvs. lucrurile să meargă mai bine, depășind supărările pe care le-ați Încercat În ultimul timp, vă doresc multă sănătate, cât mai puține evenimente neplăcute, pentru a avea liniștea necesară Împlinirii frumoaselor Dvs. preocupări. Vă rog transmiteți D-nei Dimitriu, pe care poate vom avea plăcerea să o cunoaștem
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
am făcut remarca, că mai sus de Bacău, pe care iertat să-mi fie, nu l-am crezut atât de lipsit de curățenie și de „amestecat”, totul Începe să se schimbe, totul capătă un alt „aer”. Să nu fie cu supărare dacă și Bacăul este tot al Moldovei, dar asta a fost impresia noastră. Și din tot ce Îmi reînvie acum În minte, deși poate nu este locul cel mai deosebit pe unde ne-au purtat pașii, sau mai corect „cauciucurile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a vă trimite o nouă epistolă de interes științific, În locul uneia, atât de meritate, de simplă gratitudine. Mai Întâi, Însă, vă rog să credeți că mă preocupă starea sănătății soției și a dvs. și aș vrea să-mi spuneți dacă supărările renale s-au mai potolit și dacă v-aș putea ajuta În vreun fel (mă refer la medicamente mai greu procurabile). M-aș bucura să am prilejul s-o fac. Aș mai vrea să știu cum merge colaborarea dvs. la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
m-am Întâlnit cu Dl. Lateș. Am stupi și merg rău și-i hrănesc și mă Împung și Într-un feli Îs cam năcăjât. Eu voi face tot ce ziceți Dv., pe Încetul, ca treaba să iasă bună. Mă roade supărarea cu pierderea scumpei și dragei mele soții Eugenia. Aștept să-mi vie acasă fata și ginerele și doresc să veniți și Dv. pe la noi la Bogata. Vă dorim Dv. și la Întreaga familie sănătate deplină și numai bine. Cu tot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
simțit bine, că ai avut o infecție etc. Acum au trecut toate acestea. Nepoatele lui Dragoslav voiau să-l cunoască și pe dl. prof. Popa și v-au așteptat să le vizitați Împreună, lucru care nu s-a Întâmplat, spre supărarea lor . Între altele mi-au vorbit și despre mirarea matale, că eu l-am rugat pe Havriș să se intereseze de „Monografia Dragoslav” la Iași . Iată cum a fost: Într-o zi primesc o voluminoasă scrisoare recomandată de la el, care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sau mai mult. Adresa respectivă, ar avea, după cum ați propus la Fălticeni, rostul de a putea primi Învoirea oficială a muzeului, pentru plecarea la Cluj, delegația fiind eventual fictivă Întrucât cazarea și masa mă privește pe mine (altfel e cu supărare) iar călătoria, Încercăm s-o rezolvăm cu mijloacele sindicatului nostru, pentru a nu vă pune pe drumuri și pe cheltuială. În această situație nu văd nici un impediment din partea conducerii dvs. Deja s-a și programat prezentarea ce (care) urmează s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
linsă de valurile marelui imperiu de apă de la vest. VASILE GÂRNEȚ: Nu reușim să luăm o cursă la o oră mai devreme spre Lisabona, pentru că biletele noastre - așa ni se spune la ghișeu - sunt de altă categorie. Ne gândim cu supărare la cei de la Agenția din Chișinău, care ar fi putut alege un orar al zborurilor mai puțin sincopat, să nu fim nevoiți să așteptăm atâtea ore. Poate e și vina noastră, fiindcă le-am sugerat să ne găsească niște bilete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și onoarea unei dispute fizice, în parcul Cișmigiu, în timp ce „râvnita femelă” ne asista, așteptând, probabil cum se întâmplă în lumea biologică, să plece la braț cu învingătorul. „Trânta” viguroasă nu a avut un „scor clar”, dar cea amoroasă, da. Spre supărarea tatălui meu, m-am logodit cu Tusi și apoi ne-am căsătorit după cum o arată și unele clișee fotografice prinse tot în Cișmigiu de actrița în vogă pe vremea aceea, Flavia Buref, pe atunci soția regizorului Mircea Drăgan. În grupul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în bucurie?" Și într-adevăr, câteva luni mai târziu, calul s-a întors la ei aducând cu el și o splendidă iapă sălbatică. Vecinii voiau să-l felicite, dar bătrânul: "Cine știe dacă această bucurie nu se va transforma în supărare?" Ai săi se îngrijeau de cal. Fiul, bun călăreț, încălecă dar fu zvârlit din șa și-și rupse un picior. Vecinii voiră să-l căineze, dar bătrânul: Cine știe dacă acest necaz nu se va transforma în bucurie?" Într-adevăr
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fost singurul care a scăpat de încorporare și chiar singurul care a rămas în viață..." No hay mal que por bien no venga, zic spaniolii. Și nici fericire de o zi care să nu se transforme a doua zi în supărare. Povestea contemporană a poporului evreu ar putea și ea fi scrisă după această schemă valabilă oricând și întrucâtva pesimistă: catastrofa preschimbată în izbândă, victoria în înfrângere. Iată o vorbă care trebuie șoptită și la urechea generalului triumfător și la cea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
altă parte? Mesia a venit printre noi și Creația continuă să sufere pe alte meridiane, "în locuri binecuvântate între toate" unde "lupul va sta laolaltă cu mielul, iar leopardul se va culca lângă ied". Și unde, nu-i fie cu supărare lui Isaia, ei continuă să se mănânce ca mai înainte. Ruguri, ghetouri, torturi, veșmântul galben al celor condamnați să fie arși de vii: creștinătatea e un poncif, n-a făcut onoare doctrinei fondatorului său. Acestui "scandal" de care teologul îl
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mai firav și cel mai puțin convingător a fost plantat, cu solemnitățile de rigoare, în 1964, de către papa Paul al VI-lea. O atestă inscripția de pe o tăbliță. Este măslinul cel mai înalt în grad, dar nu-i fie cu supărare magisteriului, în materie de urme, verdeața e redhibitorie iar autoritatea inoperantă: numai fosilele anonime prezintă încredere, iar cele mai modeste sunt și cele mai convingătoare. Vreau adică să spun: semnele pe care pământul și timpul le-au exsudat trudnic din
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]