7,731 matches
-
texte sunt, În ordine, următoarele: a) Rex pacificus (un tratat conceput cândva, În intervalul dintre 1297 și 1302, dar cunoscut și sub titlul infinit mai semnificativ de Quaestio de potestate papae, al cărui autor, anonim, este un partizan convins al suveranității regale); b) De ecclesiastica potestate (o scriere din 1302 a lui Aegidius Romanus, alias Egidio Colonna sau Gilles din Roma, un binecunoscut, În epocă, jurist și apărător al intereselor pontificale) și c) De potestate regia et papali (un tratat datat
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
cealaltă. Din acest unghi, cele patru tratate politice sunt simetrice: dacă Rex pacificus și Defensor pacis Îmbrățișează În chip vădit cauza temporalului (a regelui Franței, respectiv a Împăratului), nelăsând loc nici unui echivoc, De ecclesiastica potestate, În schimb, apără, la fel de clar, suveranitatea Papei, ca și - dar cu atenuări semnificative - textul lui Jean de Paris (De potestate regia et papali), a cărui opțiune, cum am spus, pare una de mijloc, teologul dominican pledând pentru echivalența celor două sfere de competență. Compararea tuturor acestor
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
lapidar, cogniției decât În acest chip. Din perspectiva la care ne-am referit aici - aceea a corpului ca metaforă În gândirea teologico-politică medievală - acest lucru se Întrevede limpede și În textele pe care le-am analizat. Indiferent că pledează pentru suveranitatea spiritualului sau pentru autonomia temporalului, nici unul dintre autorii amintiți - cu excepția, poate, a lui Marsiglio din Padova - nu pune vreo clipă În discuție unitatea de principiu a Statului cu Biserica, ambele figurate, tocmai de aceea, ca un singur trup. Disputa lor
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
Mai exact, refuzul de a recurge la violență În caz de război devine un atentat la siguranța statului. Patriarhul mai condamnă dependența asociațiilor religioase, de natură morală și materială, de organizații similare din afara țării, dependență percepută ca o amenințare la adresa suveranității naționale. Pe de altă parte, suprapunerea conceptelor de stat, biserică, națiune, popor reprezintă o atitudine tipică intelectualilor români din perioada interbelică. Obsesia pentru „specificitatea (fie națională, fie religioasă)” explică această „confuzie conceptuală” Întâlnită În cercurile intelectuale. În sfârșit, la 10
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
Turciei, Austriei și Rusiei explică cuceririle care au urmat, Începînd cu cedarea către sultanul Baiazid al-II-lea În anul 1484 a sudului Basarabiei cu Chitila și Cetatea Albă. După anul 1513, situația Țărilor Române este profund tulburată urmare acceptării silite a suveranității otomane. Istoria consemnează condițiile stabilite dar este de Înțeles că multe influențe asupra teritoriilor Închinate nu au decurs din condițiile tratatelor : În schimbul unui tribut dat sultanului, Moldova are dreptul să se conducă după propriile legi, să promoveze o politică externă
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Cuhea ale lui Bogdan și se dăruiesc lui Balc, fiul lui Sas, și fraților săi Dragoș, Dragomir și Ștefan. Lipsit de perspective, Bogdan trece În Moldova, Însoțit de numeroși luptători credincioși lui, devine domnitor al Moldovei, În 1359, refuzând recunoașterea suveranității regelui Ungariei. El a stabilit hotarele spre nord și răsărit, cuprinzând cea mai mare parte a teritoriului etnic românesc dinspre răsărit. Bogdan a zidit la Rădăuți o biserică din piatră, În locul uneia mai vechi din lemn, unde mormântul său se
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Colonizările românești În Ucraina au constituit un proces continuu și Îndelungat determinat pe de o parte de politica rusească de colonizare a ținuturilor nepopulate din vestul imperiului rus, iar pe de altă parte de nemiloasa exploatare a Tărilor Române de către suveranitatea turcă și deselor incursiuni de jaf și silnicii din partea altor popoare. Istoricul roman Ion I. Nistor aduce În studiile sale date complete privitor la existența așezărilor românești dincolo de Nistru și condițiile istorice care au determinat exodul românesc În vastele
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
fluviului. În al doilea punct al programului se prevedea prelungirea sine die a activității Comisiei Europene a Dunării (CED), care se bucura de o deplină independență față de autoritățile statului român, pe teritoriul căreia se găsea delta fluviului, fiind astfel știrbită suveranitatea României. Punctul al treilea conținea un preconizat control al navigației fluviale, care s-ar fi efectuat pe baza unui regulament identic cu cel valabil pentru Dunărea maritimă, de către Comisia Europeană, prin intermediul unui comisar delegat, prevăzându-se totodată scutirea traficului de
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
din 1871, cu privire la dreptul de a percepe taxe destinate a acoperi cheltuielile lucrărilor, erau menținute în favoarea Austro-Ungariei23. Era cât se poate de clar că propunerile austro-ungare, în fapt o dezvoltare a programului în patru puncte elaborat la 27 aprilie, încălcau suveranitatea statelor riverane, mai cu seamă a României. Astfel, neutralitatea Dunării era prevăzută în exclusivitate pe porțiunea cuprinsă între Turnu Severin și Galați, nu și în zona superioară a fluviului care străbătea teritoriul Austriei. De asemenea, României i se interzicea indirect
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
București, reprezenta nici mai mult nici mai puțin decât un amestec flagrant în afacerile interne ale tânărului stat independent și suveran, România. Propunerile Austro-Ungariei - arată istoricii Iulian Cârțână și Ilie Seftiuc - echivalau cu una din cele mai grave atingeri aduse suveranității României și ele vor da naștere unor lungi și permanente conflicte între Comisia Europeană și România"24. Să urmărim în continuare reacțiile plenipotențiarilor Marilor Puteri. Secretarul de Stat la Foreign Office, lordul Salisbury, a lăsat să se înțeleagă faptul că
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
a corespunde principiilor de egalitate și echitate între state, normelor dreptului internațional. Prevederile Congresului de la Viena din 1815, referitoare la libertatea navigației pe fluviile declarate internaționale, se dovedeau, în cazul Dunării, literă moartă. Tratatul de la Berlin nesocotea cu bună știință suveranitatea statelor riverane mici și întărea poziția puterilor europene, care își asiguraseră astfel o bază juridică solidă pentru o intervenție directă în viața internă a acestor popoare. Putem astfel concluziona că reuniunea internațională a Marilor Puteri din vara anului 1878 a
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de trei ani toate dezbaterile din comisie. Corespondența dintre delegatul român la CED, colonelul Pencovici, și ministrul de externe Vasile Boerescu, de la finele anului 1879, scoate în evidență tocmai hotărârea fermă a autorităților de la București de a apăra dreptul de suveranitate al statului român asupra porțiunii Dunării pe care era riveran, opunându-se astfel oricărui proiect anexionist venit din partea unei Mari Puteri. La 1 decembrie 1879, colonelul Pencovici îi raporta șefului diplomației române faptul că CED "de curând întrunită, are la
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Europene a Dunării și că ea ar fi urmat a se realiza în urma unei înțelegeri prealabile între guvernele statelor interesate 39. Planurile Vienei de a obține controlul pe segmentul danubian cuprins între Porțile de Fier și Galați amenințau nu numai suveranitatea statului român, împreună cu a celorlalte două state riverane, dar ar fi adus și serioase prejudicii economiei românești, cu atât mai mult cu cât deja comerțul exterior al României fusese lezat, iar "începuturile existente de industrie mare reduse aproape la imposibil
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Pe 2/14 mai 1880 colonelul Pencovici anunța că "Comisia Dunăreană a elaborat și discutat un proiect de 124 de articole în privința navigației, conform articolului 55 al Tratatului de la Berlin 41". Articolele 3 și 4 ale sus-numitului act atingeau grav suveranitatea statului român asupra porțiunii de fluviu pe care era el riveran. Deoarece prin aceste discuții - sublinia delegatul român - se dă Austro-Ungariei supremație peste o parte din Dunăre, care nici nu atinge măcar teritoriul său, România protestează imediat 42". Vrând oarecum
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
erau cât se poate de largi. Inspectorii-șefi, subinspectorii și căpitanii de porturi îi erau subordonați. Problemele în litigiu sau contestațiile urmau a fi judecate, în ultimă instanță, de această comisie 45. Proiectul, sub formula în care fusese redactat, atingea grav suveranitatea statelor riverane, reprezentând o încălcare clară și gravă a legislațiilor publice în materie de navigație fluvială statuate în cadrul Congreselor de la Viena (1815) și Paris (1856). Cum era și firesc, guvernul român s-a opus acestui proiect. În aceeași ședință a
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
răspuns la circulara în care se pronunța cu fermitate împotriva Comisiei Mixte 54. Diplomatul român arăta că executarea regulamentelor alcătuite de CED trebuie să le fie încredințată în exclusivitate statelor riverane, acesta fiind, în concepția sa, "un drept inerent al suveranității statelor liberale și independente"55. Comandamentul suprem al guvernului român, care trebuia respectat neabătut, era sintetizat de Mihail Kogălniceanu în următoarele fraze: "Pe luciul Dunării, a cărei întindere este a se reglementa, suntem cu țărmurile cele mai întinse. Avem așadar
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
din delegații statelor riverane 72. * * * O poziție oarecum bizară a avut-o reprezentantul Marii Britanii, colonelul Siborne, care după ce acceptase inițial Comisia Mixtă în varianta austro-ungară, a sfârșit prin a se opune proiectului 73. Interesele comerciale și nicidecum grija pentru încălcarea suveranității statelor riverane erau cele care au motivat această atitudine de ultimă oră a Regatului Unit. De altfel, trebuie subliniată importanța poziției Marii Britanii în problema navigației danubiene, așa cum reiese ea din raportul din 11 decembrie 1880, înaintat de ministrul plenipotențiar al
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
ele stabilite anterior prin tratatele internaționale. Raporturile acestui organism cu statele riverane erau reglementate prin tratatele și documentele anterioare Tratatului de la Berlin, jurisdicția acestora urmând a se întinde până la Galați. Articolul 2 al documentului aducea însă atingeri grave independenței și suveranității României. În conținutul său se prevedea numirea inspectorului de navigație și a căpitanului portului Sulina direct de CED, și nu de autoritatea teritorială - care era România - în conformitate cu textul Actului public din 1865. "În acest fel - arată Iulian Cârțână și Ilie
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
administrarea fondurilor și a serviciului sanitar de către Comisia Europeană a Dunării în primul caz și de către Consiliul Internațional Sanitar, în colaborare cu CED, în al doilea. Articolul 8, cel mai dur dar și cel mai radical, lovind în mod flagrant suveranitatea statului român și încălcând cele mai elementare norme ale dreptului internațional, prevedea în mod expres că personalul, proprietățile și activitatea CED se bucurau de principiul neutralității. Comisia arbora pe stabilimentele sale propriul pavilion, nefiind obligată să arboreze și pavilionul țării
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
principiul neutralității. Comisia arbora pe stabilimentele sale propriul pavilion, nefiind obligată să arboreze și pavilionul țării de reședință. Cum era și firesc, autoritățile de la București, împreună cu delegatul român în CED, au protestat împotriva unui act arbitrar care încălca independența și suveranitatea dobândite atât de greu și cu un preț atât de dureros. Astfel, în Mesajul Tronului adresat corpurilor legiuitoare în ședința din 15 noiembrie 1881, se preciza: "Datoriile României au fost totdeauna și sunt strâns legate de independența Dunării. Libertatea Dunării
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
provizoriu și printr-un compromis, pe principala sa rivală, Rusia, Austro-Ungaria se vedea pusă față în față cu Marea Britanie, care se împotrivea tendințelor sale hegemonice nu pentru că ar fi ținut în mod deosebit la principiile dreptului internațional sau la păstrarea suveranității statelor riverane, ci pur și simplu deoarece își vedea amenințate pozițiile și interesele comerciale privilegiate la Dunărea de Jos, de data aceasta de Viena, după cum mai fuseseră și în 1878, atunci însă de Sankt Petersburg 99. Deoarece delegatul englez se
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
la lucrările Comisiei Mixte a unui delegat al CED ar fi constituit garanția aplicării unui regim de navigație danubiană unitar, de la Porțile de Fier și până la vărsarea în Marea Neagră 103. Proiectul Barrère, odată aplicat, nu numai că ar fi afectat suveranitatea statelor riverane, dar ar fi avantajat net Puterile Centrale, Germania și Austro-Ungaria, deoarece în primul an de activitate al Comisiei Mixte cele două state ar fi fost membre ale acestui organism, conform ordinii alfabetice în limba diplomatică universală, limba franceză
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
României la Roma, Obedenaru, la 3/15 decembrie 156 și la Constantinopol, Olănescu, la 4/16 decembrie 1881157. Cu toate acestea, România rămânea în continuare ferm hotărâtă a se opune proiectului care, la fel ca și cel austriac, atingea grav suveranitatea statelor riverane. Acest fapt reiese cu claritate din adresa și telegrama expediate de ministrul român al Afacerilor Străine, Eugeniu Stătescu, ministrului plenipotențiar al României la Londra, Ion Ghica, la 6 septembrie și 7 octombrie 1881, din care redăm două fragmente
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
toate aceste prerogative și atribuții ale Comisiei Mixte ar trebui menținute, această comisie, cu sau fără adăugarea unui membru al Comisiei Europene, nu ar fi diferită în mod sensibil de cea dintâi, ea deci nu ar recunoaște drepturile noastre de suveranitate teritorială, iar Guvernul Majestății Sale Regale nu s-ar asocia la ea. El s-ar vedea pus în necesitatea de a o combate în sânul Comisiei, ca aducând atingere demnității noastre de stat independent și ca impunând Statelor riverane sacrificii
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
pe care le are în această porțiune a fluviului"172. Concluzia autorului documentului este în consecință cât se poate de clară: Soluția propusă în anteproiectul prezentat de comitetul din făceau parte delegații Germaniei, Austro-Ungariei și Italiei aduce atingere drepturilor de suveranitate ale Statelor de la Dunărea de Jos și, mai mult, este primejdioasă deoarece compromite rezultatele uneia din operele cele mai importante și cele mai fericite ale diplomației europene"173. Între timp, răspunsurile venite de la diplomații români acreditați în marile capitale europene
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]