4,773 matches
-
ar fi reușit. Încercările au fost multiple și, uneori, chiar cu efecte, dacă vom lua în considerare multitudinea de comportamente umane deviante înregistrate în societățile post - comuniste. Una dintre marile iluzii ale socialismului a fost aceea de a crede, prin teoreticienii lui, că omul poate munci pentru societate, cu gândul la ceilalți, la binele comun, la binele tuturor 1140. Ori, așa ceva este de-a dreptul utopic. Omul nu va munci decât gândindu-se la sine, la bunăstarea sa personală și la
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
veneau înapoi în licee pentru a-și termina și studiile liceale și a-și lua examenul de bacalaureat. Se întâmpla asta pentru că tovarășii nu aveau soluții. Nu puteau construi lumea "dreaptă" a socialismului cu oameni care aparțineau orânduirii capitaliste "putrede". Teoreticienii socialismului, mai ales Marx, au fost geniali în a dezbate și a analiza mecanismul capitalist, liber, al producției și reproducției. Problema lor este lipsa de soluții pentru lumea "dreaptă" a socialismului 1179. A institui rolul fundamental al statului prin revoluție
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bine. Deceniile de după au confirmat că așteptările pot fi înșelate și că privirea înapoi este acum justificată sau poate fi justificată. Spuneam că organizarea socială și economică de tip capitalism nu este o doctrină, tocmai pentru a demonta tendința unor teoreticieni de la noi care au impresia și o spun cu convingere că "avem ceva de construit". Nu avem nimic de construit, dar avem totul de apărat. Hayek spune că doctrina, singura care teoretizează existența capitalismului în lume, este liberalismul. Autorul vorbește
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Bunul simț public nu greșește și nici nu poate fi contrazis atunci când este dispus să renunțe la libertate pentru bunăstare. De altfel, în întreaga istorie umană, suma tuturor experiențelor și experimentelor au stat sub această alegere. Numai în ultimele decenii, teoreticieni ai economiei de piață au încercat și au reușit să demonstreze o corelație directă și esențială între libertatea umană și nivelul de prosperitate al omului, în sensul în care statele cele mai prospere ale lumii sunt tocmai cele democratice, adepte
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
poate fi obținută în nici un caz pe cale administrativă. Nimeni, niciodată, nu a putut da o lege care să poată obliga oamenii să fie "mai morali" începând de mâine. Ilie Bădescu ne ajută în înțelegerea unei situații nedeslușite de mii de teoreticieni socialiști: Această protoînclinație de esență și natură spirituală pură spre pozitivul moral, nedatorată vreunui determinism genetic ori vreunei experiențe prealabile, este nucleul sinelui sau sinele latent și este sădită în persoana umană, odată cu ivirea embrionului uman, ca latență spiritual-morală a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în care se formaseră oameni precum N. Ionescu, A. Pascal, G. Mârzescu, I. Strat, ca să cităm doar pe câțiva dintre acei lideri politici foarte vocali în timpul dezbaterilor. Invocarea în timpul intervențiilor din plen sau din cadrul comisiilor de către deputații amintiți a unor teoreticieni precum Royer Collard, Benjamin Constant, Guizot, Tocqueville, John Stuart Mill, Adams, Livingstone 607 dovedea foarte clar că fiecare dintre aceștia avea imaginea exactă asupra direcției în care trebuia să se îndrepte societatea românească. Privind cu atenție, putem observa că există
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
-ți amintești de volumul meu de debut, apărut la Nemira, în 1995. Din punctul meu de vedere (dacă-i îngădui și autorului un punct de vedere) "Evenimentul zilei..." este un poem de dragoste. Discuția despre "estetica urâtului" o las pe seama teoreticienilor. Eu mă uit și mă întreb: este poezie sau nu este poezie? Restul e teorie. V.P.: Comentând volumul amintit mai sus, Cristian Popescu, un remarcabil poet, spunea următoarele: "Personajul care "vorbește" poemele lui Lucian Vasilescu este un Golan trist. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nu mai era la nivelul așteptărilor. În timp ce, în benzile desenate, un Superman lupta pentru ,,adevăr, justiție și calea americană", adversarii noștri internaționali ne etichetau drept lacomi și rasiști. Nu negam întru totul aceste afirmații. Superioritatea modului nostru de viață", scria teoreticianul politic Hans Morgenthau, ,,nu mai este la fel de evidentă nici pentru noi, nici pentru restul lumii așa cum era odată. Pentru sute de milioane de oameni, modul comunist de viață pare să fie mai atractiv decât al nostru"10. Pe plan intern
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
pentru că nu luau cele mai bune decizii. Când am ajuns secretar de stat, m-am întâlnit cu profesori care m-au învinovățit că nu luam cele mai bune decizii. În administrarea afacerilor lumii există o prăpastie imensă de perspectivă între teoretician, oricât de sofisticat ar fi, și practicant. Chiar și aceia dintre noi care au slujit anterior uită adesea cât de complicate sunt funcțiile cele mai înalte. Nimic din ce citești nu te poate pregăti corespunzător pentru a lua decizii bune
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
a tranzacțiilor imobiliare. Așa cum am afirmat, numai corelând rolul și modul de acțiune al diverșilor factori se poate ajunge la o concluzie mai realistă asupra manifestării crizelor economice. Aspectele care nu și-au găsit încă o explicație completă din partea economiștilor teoreticieni se referă la următoarea idee: De ce în perioada de dinaintea declanșării unei crize economice, când se remarcă existența unei bune stări generale, apare o creștere a prețurilor, dacă, de fapt, pe piață există o supraabundență de produse? Putem oare considera (din
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
poate fi considerat ca instrumentul fundamental al vieții economice, politice și sociale. Acestei societăți îi devin specifice noțiunile de salariu și profit. În același timp, în cadrul societății capitaliste, au fost create unele instituții, la care nici Marx și nici alți teoreticieni socialiști nu au făcut prea multe referiri. Este vorba, de exemplu, despre instituțiile patronale, care aveau drept scop asigurarea unor condiții de muncă și viață pentru muncitori (asigurarea locuințelor pentru lucrători, crearea cartierelor muncitorești, a economatelor, crearea sistemului de pensii
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
au putut ajunge la o concluzie falsă, conform căreia supraproducția este o formă de manifestare seculară care are la bază greșelile pe care le practică un producător capitalist care nu ține seama și nu urmărește nevoile pieței.38 Opinia acestor teoreticieni marxiști era că "anarhia" (ce se manifestă de sute de ani în sistemul capitalist și care ia amploare, extinzându-se de la nivelul unei întreprinderi la nivelul întregii economii) poate fi considerată ca un factor declanșator al unei crize economice. În
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
sistem manual), reducându-i efortul fizic. Desigur, în spatele oricărei investiții există, în principal, ideea profitului, dar niciun capitalist nu neglijează aspectul calificării muncitorului, care va lucra cu o mașină perfecționată și care, în final, marchează caracterul social al "ușurării" muncii. Teoreticienii marxiști preferă să "uite" felul în care era condusă, de exemplu, o locomotivă care trebuia tot timpul alimentată cu cărbuni, față de o locomotivă modernă, electrică, ce poate porni și funcționa numai prin apăsarea a unui buton, conducătorul trenului urmărind pe
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ajuns la o concluzie reală și, ca atare, nu au venit cu un răspuns adecvat care să lămurească unele dintre contradicțiile (susținute de către teoria marxistă) care se manifestă în producția și comercializarea mărfurilor. De fapt, în concepția economică a acestor teoreticieni se manifestă un întreg lanț de contradicții, din care amintim unele. Astfel: În procesul de producție capitalist în care se creează supraproducția (și, odată cu ea, plusvaloarea, care este "principalul" obiectiv al capitalismului, ca sursă a profitului, după afirmația lui Marx
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
a mașinilor, ci la deprecierea (uzura lor morală), aflată în directă legătură cu revoluționarea constantă a tehnologiei mijloacelor de producție, de unde, în final, trage concluzia că durata medie a unui ciclu de reînnoire este de 10 ani. Opinia altor economiști teoreticieni este aceea că principala cauză a crizelor economice trebuie căutată într-o supracapitalizare, care ar fi mult mai reală decât supraproducția. Considerăm că problema supracapitalizării este discutabilă, în special în condițiile specifice economiei capitaliste avansate și a unei producții moderne
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
neproductivi". Iată de ce operele lui Marx, Engels și ulterior ale lui Lenin 87, referitoare la diferențierea claselor sociale și la necesitatea continuă a "luptei de clasă", au excelat mai mult prin caracterul lor propagandistic, și nu prin unul științific. Acești teoreticieni propagandiști "abuzau" pur și simplu de marea masă a populației prin afirmațiile (expuse de zeci și sute de ori), prin care își susțineau opiniile referitoare la necesitatea ajungerii clasei "muncitoare" la poziția de clasă conducătoare, la necesitatea "luptei de clasă
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
muncă ar fi vrut să se angajeze un muncitor (salariat), remunerarea muncii era stabilită pe baza criteriilor amintite; ca atare nu exista niciun fel de diferențiere și niciun fel de stimulent al muncii. Astfel, se poate confirma opinia multor economiști teoreticieni, după care întreaga teorie marxistă a "exploatării omului de către om" și a nevoii de lichidare a acesteia printr-o revoluție de tip socialist aparține unei adevărate fantasmagorii, atât din punct de vedere economic, cât și social și juridic. Conform literaturii
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
total dezavantajată de apariția și extinderea revoluției tehnice. Aceste conflicte sociale și-au găsit suporteri din rândul unor intelectuali cu idei progresiste, entuziasmați de concepțiile egalității între clasele sociale. Ele au fost ca niște incendii puse la cale de către unii teoreticieni socialiști care, prin discursuri și tot felul de pamflete distribuite muncitorilor, înflăcărau mințile acestora, chemându-i la lupta împotriva burgheziei "exploatatoare" (vezi și "Adnotări" despre Robert Owen p. 268). Cei mai mulți dintre cei cărora li se adresau socialiștii nu înțelegeau prea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
schimbărilor de prețuri în perioada iunie 1973 și iunie 1974 Sursa: National Institute Economic Review, 1974, OECD Fenomenului inflației, ca și cel al recesiunii economice, i s-au atribuit diferite definiții de către diverși specialiști în domeniul finanțelor și de economiștii teoreticieni; iată unele dintre definiții. Revista The Economist, într-un articol apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, definea inflația ca o discrepanță între prea mulți bani lichizi și prea puține bunuri de cumpărat. În 1920, Profesorul de științe economice
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
catastrofe și reîntoarcerea la o stare ce a fost depășită, prin ciclicitatea vieții. Doar pe această cale se va putea confirma, încă o dată, că mișcările populare și revoluțiile nu au avut loc împotriva unei anumite clase sociale, așa cum au suținut teoreticienii adepți ai marxism-leninismului, ci împotriva unei pături conducătoare abuzive și despotice, împotriva unor guverne risipitoare sau care nu au știut să asigure o viață confortabilă poporului țării respective. Așa se va obține dovada faptului că ciclicitatea crizelor economice nu are
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
făcute de Marx, privind destrămarea sistemului capitalist și cucerirea puterii politice de către clasa muncitorilor proletari au găsit răsunet în activitatea politică a lui V. I. Lenin și a celorlați socialiști revoluționari care au declanșat Revoluția din 1917. Friederich Engels (1820-1895) Teoretician politic și filozof, Engels a fost unul din creatorii teoriei comuniste, alături de Karl Marx. S-a născut la Bremen, provincia Rhine din regatul Prusiei (în prezent parte din Wuppertal Westfalia, Germania). Tatăl lui Friederich era un cunoscut industriaș, având câteva
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Adnotări" despre John Atkinson Hobson (pp. 265-266). 34 Mihail Ivanovici Tugan Baranovski (1865-1919), economist ucrainean, tutor al lui Nikolai Kondratiev. Fondator al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei și Ministru de Finanțe al Republicii Populare Ucraina. 35 Eduard Bernstein (1850-1932), teoretician, filozof și politician german. Memebru al PSD, fondatorul concepției socialismului evoluționist și al revizionismului. 36 Gheorghi Valentinovici Plehanov (1857-1918), revoluționar rus, teoretician marxist, fondatorul mișcării social-democrate în Rusia. Primul marxist rus. 37 Karl Kauțki (1854-1938), filozof marxist, născut la Praga
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Academiei Naționale de Științe a Ucrainei și Ministru de Finanțe al Republicii Populare Ucraina. 35 Eduard Bernstein (1850-1932), teoretician, filozof și politician german. Memebru al PSD, fondatorul concepției socialismului evoluționist și al revizionismului. 36 Gheorghi Valentinovici Plehanov (1857-1918), revoluționar rus, teoretician marxist, fondatorul mișcării social-democrate în Rusia. Primul marxist rus. 37 Karl Kauțki (1854-1938), filozof marxist, născut la Praga. Emigrează încă din copilărie cu părinții, în Austria, unde studiază istoria și filozofia. În 1883, se stabilește la Stuttgard (Germania), unde conduce
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
rezistă într-un context mai larg și, invers, alte ambiguități sînt generate de țeserea progresivă a semnificației pe firul textului" (1985: 20-21). Această poziție este prelungită în aceeași măsură de către un filosof specialist în argumentare, M. Meyer, și de către un teoretician al literaturii, T. Pavel. Primul definește textul ca pe un tot: "și nu o simplă ordonare de propoziții independente (și analizabile ca atare) care ar fi fost puse cap la cap", și adaugă: "sensul unui text se determină din componentele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
larg al analizei practicilor discursive. Dăm o reprezentare în schema 2. Începînd de aici, cîmpul "translingvisticii textelor, operelor" lui Benveniste poate fi precizat. Nu este surprinzător să vedem cum, într-un alt domeniu al științelor limbajului, cel al poeticii, alți teoreticieni au spus aproape același lucru: "Orice proprietate verbală, facultativă la nivelul limbii, poate deveni obligatorie în discurs. [...] Anumite reguli discursive au ceva paradoxal în ele, și anume faptul de a-și însuși o regulă luată din limbă" (Todorov 1978: 23-24
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]