5,710 matches
-
care își vând 104 serviciile) tariful de la adăpostul instituției gazdă. Presa literară va fi atunci o convenție a momentului, iar puterea va folosi cultura ca pe o unealtă de lux. Eu sunt din ce în ce mai revoltată de aceste evidențe, precum și de o tipologie nouă despre care au scris deja câțiva specialiști: scriitorul care se instalează tot mai confortabil în mediile literare de azi, hrănit cu lapte clientelar. Insul propulsat din spirit de gașcă, activistul adaptabil la relațiile nu tocmai transparente, cel cu elan
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
a fost acela care a vrut să se impună prin propria modalitate de expresie artistică. Eu cred în dramaturg, în rolul acesta pe care îl are dramaturgul care știe să construiască și care trebuie să demonstreze că știe să construiască tipologii, caractere, relații conflictuale firești, toată tehnica aceasta de a ține spectatorul în atenție. Eu cred în teatrul bine scris, în consistența replicii. Ceea ce fac regizorii în momentul de față, uneori mă amuză și observ că unora nu prea le stă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
care își vând 104 serviciile) tariful de la adăpostul instituției gazdă. Presa literară va fi atunci o convenție a momentului, iar puterea va folosi cultura ca pe o unealtă de lux. Eu sunt din ce în ce mai revoltată de aceste evidențe, precum și de o tipologie nouă despre care au scris deja câțiva specialiști: scriitorul care se instalează tot mai confortabil în mediile literare de azi, hrănit cu lapte clientelar. Insul propulsat din spirit de gașcă, activistul adaptabil la relațiile nu tocmai transparente, cel cu elan
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
problematica interdisciplinarității (UNESCO). O contribuție deosebită în literatura de specialitate o aduce profesorul ieșean George Văideanu care consideră educația un act coerent, unitar, unde „procesul de învățământ trebuie să valoralizeze întreaga realitate înconjurătoare a copilului (Fr. Best). Din această perspectivă tipologia de abordare a conținuturilor învățământului poate avea: a) o viziune intradisciplinară; b) o viziune tematică pluridisciplinară; M. Stanciu sugerează proiectarea curriculumului pentru ciclul primar tot în manieră pluridisciplinară dând exemple: „Întoarcerea fiului risipitor” (religie, limbă engleză, literatură, pictură, psihologie, teatru
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
desfășurării acțiunii, dialogul cu elevii clasei a VIII-a A. Spiritul de acțiune și capacitatea de a atinge obiectivele propuse: De asemenea, consemnăm feed-back-ul secvențial care informează despre modul concret de finalizare a unei activități. După cum putem constata, există o tipologie foarte variată a feed backurilor la care conducerea instituției școlare poate face apel, cu scopul cunoaște atitudinea, reacția, răspunsul elevilor și nu numai al lor. Este foarte important ca cei din conducerea instituției școlare să ofere un feed-back adecvat elevilor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
cel mai vizibil acest lucru este în cazul bibliotecilor. Mediul profesional și științific din domeniul Biblioteconomiei și Științelor Informării este preocupat de evoluția bibliotecii ca structură de informare și documentere, precum și de evoluțiile și transformările meseriilor din domeniul biblioteconomic. Diversificarea tipologiei documentare și a modalităților și tehnicilor de acces la resursele informaționale a făcut ca aceste structuri de informare și documentare să înceapă să piardă poziția lor de lider al furnizorilor de produse și servicii informative. Întrebarea corectă ar fi dacă
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
mai multor documente) * interactivitate (utilizatorul are posibilitatea de a face o alegere; lectura documentului este stabilită de utilizator) 3. Definiți hyperdocumentul ! R: Hyperdocumentul este (Jean Pierre Balpe) 4. Definiți documentul hypermedia! R: Un document hypermedia este (FRAISSEL, Sylvian) 5. Menționați tipologia documentelor electronice! R: Tipologia documentelor electronice cuprinde : * jurnale electronice științifice * documente pedagogice (cursuri, documentele de bibliotecă, colecții arhive, elemente de patrimoniu) * documente publice: documentele emise de administrația centrală sau locală * documente legislative (baze de date) * documente tehnice privind rețelele și
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
utilizatorul are posibilitatea de a face o alegere; lectura documentului este stabilită de utilizator) 3. Definiți hyperdocumentul ! R: Hyperdocumentul este (Jean Pierre Balpe) 4. Definiți documentul hypermedia! R: Un document hypermedia este (FRAISSEL, Sylvian) 5. Menționați tipologia documentelor electronice! R: Tipologia documentelor electronice cuprinde : * jurnale electronice științifice * documente pedagogice (cursuri, documentele de bibliotecă, colecții arhive, elemente de patrimoniu) * documente publice: documentele emise de administrația centrală sau locală * documente legislative (baze de date) * documente tehnice privind rețelele și informatică: programe informatice, manuale
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
activității desfășurate; * capacitatea de autoevaluare, de realizare a feedbackului în dezvoltarea profesională. Metodica predării biblioteconomiei și științei informării are în vedere stabilirea obiectivelor pedagogice generale și specifice disciplinei, elaborarea strategiilor și modalităților didactice, metodele de învățare, realizarea planurilor de lecție, tipologia lecțiilor în fiuncție de obiective și conținut, strategii și tehnici de predare învățare, evaluarea, etc. Obținerea gradului didactic I presupune, alături de evaluarea competențelor didactice și pedagogice prin inspecțiile de teren, realizarea unei lucrări de cercetare pe o temă prestabilită. Studii
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
a anunța evenimentul celui care era pe casă; acesta se apuca să observe animalul zodiacal care tocmai se pregătea să răsară, făcând astfel horoscopul." Pentru nașterile din timpul zilei, se cerceta starea cerului noaptea, după 12 ore, deducîndu-se astfel ușor tipologia comportamentală. Se înțelege de la sine, că pe vremea aceea, orice astrolog era dublat de un astronom veritabil. Cu timpul, pentru a ușura munca profesioniștilor, la configurarea unei teme natale diurne, sau al unei nașteri petrecute cu ani în urmă (ceea ce
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
foarte puține materiale scrise, destinate părinților. O altă limită a acestei perspective este aceea că ea ajută părinții să înțeleagă anumite aspecte ale vieții familiale și a relațiilor cu copiii, fără deprinderilor parentale. a se preocupa de formarea 1.4. Tipologii ale stilurilor educative Autorii care sintetizează studiile consacrate acestei teme constată că ele se organizează în jurul a două axe: (1) axa autoritate/ liberalism sau constrângere/ permisivitate și (2) axa dragoste/ ostilitate sau atașament/respingere. În primul caz, sunt utilizați indicatori
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
victimei, cât și evoluția sa psihologică : în plan cognitiv, autopercepția negativă, iar în plan emoțional, teama, depresia. Violențele verbale, psihologice, afectează în principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, își pierd încrederea în posibilitățile proprii, devin anxioase. O altă tipologie a conduitelor de violență în școală, care combină mai multe criterii -planul agresiunii (verbal/fizic), gradul de deschidere (directă/indirectă), și tipul de implicare a agresorului (activă/pasivă) -, a fost realizată de J. Hebert <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sa, care exprimă contrastul dintre un caracter ferm și unul oscilant, al unui om cu o conduită plină de contraste și surprize; acest aspect a fost îndelung cercetat (G. Allport, R. Cattel etc.), dar nu a fost inclus în nici o tipologie a personalității sau a caracterului construită pe baza acestui criteriu. Temperamentul S. Rubinstein considera temperamentul latura dinamico- energetică a personalității. Una și aceeași activitate poate fi desfășurată mai repede sau mai încet, cu mai puțină inerție și tensiune sau cu
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Interesul pentru ekphrasis în critica românească din perioada 1960-1995 / 19 Capitolul I. Ekphrasis și descriere. O introducere în teoria ekphrastică a secolului XX / 21 Capitolul II. Imagine și literatură în critica românească din perioada 1960-1995 / 51 Partea a II-a Tipologii ekphrastice în romanul românesc / 83 Capitolul I. Lumea într-o imagine / 85 Capitolul II. Un tablou din galerie. Inserția ekphrastică în romanele lui Constantin Țoiu / 111 Capitolul III. Refugiile ekphrastice și efectul Wang fo / 145 Concluzii / 181 Bibliografie / 199 Indice
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
tehnici mixte, 2007, Descrierea operei de artă în romanele lui Camil, 2009 sau Tabloul din cuvinte, 2010), Mihaela Mancaș (Tablou și acțiune: descrierea în proza narativă românească, 2005), Ileana Marin (Pictura prerafaelită sub semnul narativului, 2003). Partea a II-a Tipologii ekphrastice în romanul românesc Capitolul I Lumea într-o imagine 1 Opera literară a lui George Bălăiță, un prozator al cărui laborator de creație poartă amprentele talentului său pictural, totuși, discret în manifestări 2, oferă prin Lumea în două zile
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și-l ia și personajul lui Katie Ward pentru a citi și pe care pictorul flamand l-a imortalizat în tablou. Concluzii Analiza interferențelor între romanul lui Bălăiță și pictura lui Janssens impune câteva observații. Din punctul de vedere al tipologiei, este evidentă prezența a două tipuri de suprapuneri între imaginarul romanului și cel al picturii: referința ekphrastică și ekphrasis-ul. Referința ekphrastică implică citarea titlului sau a numelui autorului picturii. În prima parte, cele cinci referințe la tabloul Femeie citind presupun
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
nici un comentariu; se uita numai, scoțând din când în când exclamații de încântare, dar ea îl stimula să gândească repede și ușor, plin de o exaltare lăuntrică, (vezi nota 8). Acest pasaj al fragmentului ekphrastic este relevant și în ceea ce privește designul tipologiei ekphrastice. Secvența particularizează descrierea ekphrastică reflexivă. Aceasta se poate defini nu doar ca un simplu " schimb " între descriptor și descriptar, ci ca un transfer de opinii dinspre desciptor spre descriptar, în urma căruia cel care este invitat să contemple pânza asumă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pe deasupra, plini de tirani vederii, de elanul de a lua act imediat de mediul înconjurător, de a înainta în el până la granița vizibilului, de unde începe "invizibilul", teritoriu sacru și părăginit al culturilor vechi 44. Rolul inserțiilor ekphrastice - cu cele două tipologii ilustrate descrierea și, respectiv, referința ekphrastică - în construcția celor două romane trebuie apreciat având în vedere definiția picturii în formularea lui Țoiu. În interviul Proza este umbra umanității Doina Uricariu - pornind de la studiul lui Ortega y Gasset 45 despre Velsquez
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
descrierii unei opere de artă, descriere care influențează major și înțelegerea lui1. În cazul acestui tip de roman, ekphrasis-ul transferă textului literar și semnificația, subiectul, tema, structura, titlul sau personajele și devine generator și principiu structurant al ficțiunii literare 2. Tipologia pe care o dezvoltă cartea Alexandrei Vrânceanu indică două tipuri de roman ekphrastic în literatura contemporană. Primul tip se construiește, pe modelul Galeriei lui Philostratus, ca o înseriere de descrieri ekphrastice al căror rol este mai important pentru structura cărții
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
referințele ekphrastice din roman. Alteori, cum este cazul romanului Refugii, referințele ekphrastice pot evoca și altă operă de artă decât cea care constituie subiectul descrierii ekphrastice. Pe de altă parte, aceste romane nu verifică nici al doilea principiu structural din tipologia prezentată anterior. Descrierea ekphrastică nu se constituie într-un agent narativ, nu ascunde un mister a cărui descifrare să antreneze efortul personajelor din roman. Specificul construcției romanului ekphrastic românesc derivă dintr-o constantă a intenției auctoriale care face să existe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
câtorva mecanisme de citare a titlului tabloului, al numelui pictorului sau al amândurora deopotrivă (Lumea în două zile, Căderea în lume, Galeria cu viță sălbatică, Refugii.). În raport cu universul pictural evocat în roman și referința ekphrastică se poate clasa în două tipologii. Primul tip de referință este referința ekphrastică al cărei subiect pictural este comun cu cel al descrierii ekphrastice (cazul Galeriei cu viță sălbatică, al Lumii în două zile, în care în afara descrierii ekphrastice, Plata dijmei este evocată în roman de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pictural este comun cu cel al descrierii ekphrastice (cazul Galeriei cu viță sălbatică, al Lumii în două zile, în care în afara descrierii ekphrastice, Plata dijmei este evocată în roman de două ori, iar Femeie cititnd de cinci ori). A doua tipologie este cea a referinței ekphrastice prin care se face trimitere la o operă de artă al cărei subiect este diferit de cel al descrierii ekphrastice: Căderea în lume face apel de patru ori la Gioconda sau Mona Lisa, în timp ce referința
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acela de a construi un intertext pictural care poate centra sistemul de simboluri al romanului în care apare. Universul pictural invocat prin trimiterile ekphrastice prevalează în construcția romanescă, subliniind anumite elemente esențiale ale compoziției operei de artă. La rândul ei, tipologia descrierii ekphrastice conturează câteva categorii, puse în evidență dintr-o perspectivă structurală. Din punctul de vedere implicării personajelor narațiunii în construcția ekphrastică, am identificat două tipuri de pasaje ekphrastice: descrierea ekphrastică tranzitivă și descrierea ekphrastică reflexivă. Descriere ekphrastică reflexivă (Lumea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o provoacă. În descrierea ekphrastică tranzitivă descrierea tabloului este dublată de redarea "întâmplării" figurate de scenariul pictural, dezvoltarea unui detaliu - drumul orbilor și posibila lor destinație, dar și de explicitarea unor comparații cu alte opere literare inspirate de același tablou. Tipologia reflexiv/tranzitiv în clasificarea ekphrasis-ului demonstrează că problema centrală a descrierii ekphrastice în romanele analizate rămâne reprezentarea emoției provocate de contemplarea obiectului de artă vizuală. În descrierea ekphrastică reflexivă domină intenția scenică. În Lumea în două zile secvența ekphrastică are
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
8. Pompiliu Marcea fixează alte două criterii de construcție a romanului politic. Romanul politic reflectă actualitatea: "Or, este cazul să convenim că un roman politic se cere să-și plaseze acțiunea în plină actualitate"9; mai mult, tema, conflictul sau tipologia personajelor trebuie sa fie influențate politic sau ideologic: "Să convenim prin urmare că tema, conflictul și tipologia trebuie să fie predominant politice (În politic vom include, de asemenea, ideologicul)"10. În romanul politic unul din intrumentele predilecte de reflectare a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]