4,979 matches
-
a creării unui „om nou”, robotizat, mancurtizat și ușor de dominat. (Nu s-a demonstrat convingător că apa fluorizată și sarea iodată din odiosul capitalism ar fi parte a unui program de exterminare echivalent celor puse la punct în statele totalitare.) Poate ar trebui să ne întrebăm de ce aceste „bombe cu ghidaj electronic” (postate pe internet) sunt lansate în anumite momente, și în ce scop. De exemplu, recentul „material” despre „plagiatul” lui Einstein. Articolul semnat Emil Goga (12.08.2012) se
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ajuns, după o zbuciumată istorie, să se bucure doar pentru că i se dă (indiferent ce) și nu i se ia (puțina avuție și chiar viața!). Să perpetuezi în ziar mentalitatea păguboasă de a fi mereu la mila statului providențial (și totalitar!) sau a dictatorului văzut ca „tătuc” al națiunii și, desigur, mare „patriot” (când el se comporta, de fapt, ca „un fel de proprietar al întregii țări”, cum spune Ion Mihai Pacepa) înseamnă ori că ai intrat în sfera de influență
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
închipui un Valeriu Stoica electrizând masele printr-un discurs electoral ținut în piață. Nu e acesta un handicap pentru un om politic? V.S. Democrația liberală nu se bazează pe raportul dintre mase și personalități. Acest raport este specific sistemelor politice totalitare și celor autoritare. Democrația liberală se bazează pe cetățeni, pe cunoaștere, pe libertate, pe programe și pe politici publice. Dar mai presus de toate acestea se situează credibilitatea. Procesele electorale sunt esența democrației. Ele nu presupun însă un raport între
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Securității Statului, funcționau direcții de contraspionaj, antiterorism, contrainformații economice sau în domeniul comerțului exterior, contrainformații militare, ca să nu mai vorbim de unitățile de informații externe, existente în toate statele - mai mult sau mai puțin democrate, mai mult sau mai puțin totalitare -, direcții sau unități care se ocupau exclusiv de cunoașterea, prevenirea, descoperirea, contracararea și neutralizarea acțiunilor de trădare, spionaj, divulgare a secretelor de stat, a actelor teroriste, de atentat, diversiune, sabotaj și subminare a economiei naționale. Acțiuni care, de altfel, s-
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
la Brașov, al Revoluției române din decembrie 1989. Foarte mulți oameni însă - crudă ironie a sorții! - își amintesc, condamnându-le, de acțiunile minerilor din iunie 1990. În condițiile în care, în august 1977, minerii s-au ridicat împotriva unui regim totalitar, iar în iunie 1990, au acționat pentru apărarea unui regim democratic! Și fiindcă bănuiesc că această afirmație va da naștere la replici dure, o voi completa cu câteva precizări, ce țin și de caracterul memorialistic al cărții, dar sunt privite
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
révolution, 1969, și La France Intelectuelle, 1970. Este foarte greu de rezumat cercetarea de o viață a unui savant, cu atât mai mult cu cât preluarea fără citare i-a transformat ideile în locuri comune ale discursului analitic asupra fenomenului totalitar fascist, comunist și chiar islamist (el definea în 1949, comunismul drept "Islamul secolului XX", "o religie fără transcendență", "religia politică a secolului XX") în lucrările mult mai notoriilor Raymond Aron, François Furet, Jeanne Hersch, Hannah Arendt, Besançon, J-F. Revel, BH
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
studiat, cred, de istorici, politologi, psihologi, psihanaliști, jurnaliști (spun aceasta fiindcă eu însămi l-am cercetat cu asupra de măsură, considerându-l definitoriu pentru mentalitatea românească). Sindromul crizismului a apărut odată cu prestația lamentabilă a proaspătului regim Iliescu, marcat de sechele totalitare și de înălțarea în rang a noului organism politic, Frontul Salvării Naționale. De-a lungul destul de mulților ani care au trecut de la căderea comunismului în România, crizele s-au manifestat constant (chiar dacă au avut și un caracter aleatoriu). Iată câteva
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
periculoasă decât omul-ploșniță), apoi pesonajul Prisâpkin (proletar pe cale să devină om nou, însă doritor să-și uite originea, spălarea creierului fiind stopată în cazul său printr-un incendiu mortificator; resuscitat în viitor, el este perceput de creierele spălate ale regimului totalitar perfecționat ca fiind burta-verdis vulgaris); dar Ploșnița era mai ales uriașul Imperiu Sovietic (și Partidul unic), ce se înmulțise parazitar, vampirizând umanitatea. Acest sens exact și limpede (chiar dacă metaforic ori simbolic formulat în piesa lui Maiakovski) era bătător la ochi
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
apare o altă chestiune: este posibilă iertarea călăilor? Nu știu ce ar putea răspunde exact societatea civilă de astăzi din România (deși s-au dat destule răspunsuri în acest sens), studenții mei sau chiar președintele Băsescu. Referindu-se la călăii din regimurile totalitare, Hannah Arendt afirma, în Originile totalitarismului: „Există crime pe care oamenii nu le pot pedepsi și nici ierta. Când imposibilul a fost făcut posibil, el a devenit răul absolut, nepedepsibil tot pe atât pe cât de neiertat”. Foștii deținuți politici din
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mai acută, legată de deschiderea arhivelor fostelor poliții secrete din țările comuniste, a fost și ea respinsă. Pentru că trebuia, totuși, să se ofere ceva, niște firimituri, s-a adoptat doar o rezoluție de condamnare a violării drepturilor omului de către regimurile totalitare. De asemenea, s-a votat o altă nuanță minimalistă și festivistă, aceea ca victimele să fie omagiate. Ultimele două chestiuni nu sunt însă decât gesturi retorice și răsuflate din partea Consiliului Europei: mă îndoiesc că victimele vor fi omagiate în mod
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
despre „ocupația sovieto-comunistă”, care a fost determinantă pentru nașterea Securității, instituția de represiune din România fiind concepută ca „instrument al terorismului de stat” (p. 12) în virtutea dogmei dictaturii proletariatului. Analiza mecanismelor de administrare a actului de poliție politică în regimul totalitar comunist din România arată că brutalitatea a fost ridicată la rang de politică de stat, în numele „luptei de clasă” și a provocat un reflex de lungă durată, o „banalizare” a răului, întreținută cu ajutorul aparatului poliției politice (p. 14). Scopul era
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a drepturilor puse în practică atât pe cale legislativă, cât și pe cale judiciară este o caracteristică ulterioară a democrațiilor occidentale care s-a accentuat în a doua parte a secolului al XX-lea și ca o reacție față de experiențele autoritare și totalitare care au acționat asupra majorităților democratice la începutul secolului. În impunerea constituționalismului de după cel de-al Doilea Război Mondial, constituția nu mai este, așadar, un fapt inițial al procesului politic. Ea trebuie să fie, mai degrabă, înțeleasă ca un efect
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
epocii comuniste în ceea ce privește înțelegerea acestei perioade și ideologii. Nu vreau să fac prostia și să stabilesc o ierarhie sau un canon valoric, însă cred că acesta este romanul care povestește cel mai bine, mai ales la nivel de sens, elementul totalitar al comunismului. Firește că volume precum Maestrul și Margarita (Bulgakov), Viață și destin (Grossman), Noi (Zamiatin), Povestiri din Kolâma (Șalamov) sau O zi din viața lui Ivan Denisovici (Soljenițin) spun enorm de multe despre acea epocă. Acum însă sunt convins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
doi, pe care Stalin i-a „criticat“ de cea mai radicală manieră, au produs două romane considerate de aproape toată critica rusă ca fiind cele mai importante romane ale perioadei sovietice. Comunismul de tip stalinist a produs o politică totală (totalitară) care presupunea un limbaj total, iar el nu ar fi putut fi pus în pericol decât de o narațiune de același calibru. Stalin a înțeles perfect că nu Ilf și Petrov sunt marii dușmani ai „narațiunii“ lui politice, ci Platonov
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
de toate, notele veninoase ale Securității. După studiul plin de compasiune al omenirii care a traversat comunismul (figura complexă, de babă bârfitoare dar bine intenționată, a Vicăi Delcă e sugestivă), Gabriela Adameșteanu ne oferă în Întâlnirea un proces al infernului totalitar, ca loc de unde nu există scăpare. Sau, mai știi? Dacă Ulise s-a rătăcit în drumul spre Itaca, cel puțin un Telemah se află în căutarea lui... Drumul către Rai trece prin Iad Bogdan Romaniuc Fost boxer, Radu Aldulescu este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Amară E întotdeauna greu să vorbești despre propriile realizări, despre propriile visuri și idealuri. De ce oare? Uitându-te la poporul acesta, modestia nu prea pare a fi una din caracteristicile de bază. Și totuși, este. Sau a fost, cândva. Trecutul totalitar a șters din caracterul colectiv această trăsătură, așa cum a șters și altele. Și poate că unul din lucrurile pe care LUNA AMAR| a încercat să le facă a fost să readucă în discuție practica acestor trăsături de caracter. Modestia, demnitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
profesorul meu, Șerban Papacostea, care dădea și o explicație într-un interviu acum câțiva ani, în revista „Memoria“, vorbind de anacronismul mișcării românești de extremă dreaptă, prin dimensiunea sa religioasă, în raport cu alte forme contemporane ale acestui tip de de sistem totalitar. Cel de tip comunist este o altă discuție, iar de o dimensiune religioasă a stalinismului contemporan legionarismului nu se poate vorbi. Mântuirea nu se dorea spirituală, se făcea direct prin Gulag. Într-un mod ce ar putea părea paradoxal azi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
și jumătate de regim comunist sovietic avangardismul, curentul muzical consonant cu cel central european, a fost permis, dacă nu chiar încurajat prin vizitele la Moscova ale unui Alban Berg, Hindemith sau Krenek. În a doua parte a anilor ’30, cleștele totalitar s-a strâns, Pravda a incriminat „noroiul în muzica“ lui Șostakovici, dar regimul nu a reușit performanța de a stopa compoziția unor capodopere, transformând muzica exclusiv în imnuri ale Sfintei Tinereți staliniste. Aspiranți la mântuire spirituală au existat, desigur, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
timp foarte naiv, pentru că mai departe În manifest era scris că această acțiune defăimează socialismul În toată lumea și face trimitere la momentele din 1939, vina germană fiind Încă neuitată În CSSR (fosta Cehoslovacie). Astfel aici se observă discrepanța Între sistemul totalitar est-german și naivitatea școlărițelor. Acest manifest are În spatele lui actele care au fost Întocmite de securitatea est-germană (STASI) pentru prinderea și pedepsirea fetelor. Documentele atârnă de țeava unui tanc sovietic T54 În miniatură, pe un soclu. Aceasta este prima parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
muzeul STASI din Leipzig. Am pus această lucrare față În față cu actele distruse de securitatea est-germană pentru că am făcut un schimb cu muzeul STASI. În schimbul lucrării mele am primit o geantă plină cu niște bolovani din celuloză. Când sistemul totalitar a căzut În 1989, securitatea est-germană a Început să distrugă documentele: a modificat mașini agricole, care puteau amesteca și distruge aceste documente. Au ieșit niște bolovani cenușii, un pic roz și albastru deschis, după culorile dosarelor de atunci... uneori mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
lui Iulius Cezar, a lui Otto I, Carol Quintul, Napoleon I, Adolf Hitler și Iosif Stalin. Comunitatea europeană se diferențiază, de asemenea, de imperiile multinaționale construite în secolul al XX-lea prin cucerire militară și menținute în viață prin regimuri totalitare sau autoritare: a fost cazul Imperiului Turc înainte de 1914, al Imperiului Țarist în 1917, al Imperiului Austro-Ungar în 1918, al efemerului al III-lea Reich în 1945 și apoi al URSS în 1991. Europa cimitirelor militare, a crucilor de lemn
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
elevă la Liceul de Filologie-Istorie Zoia Kosmodemianskaia din București (actualmente Școala Centrală), am beneficiat de o educație umanistă care punea accentul pe istoria și cultura națională. Deși la vremea aceea învățământul era penetrat de ideologia comunistă și era aservit sistemului totalitar, totuși am avut profesori care au inclus în expunerile lor aspecte legate de trecutul istoric și literar care nu se conformau în totalitate cu directivele Partidului Comunist Român de a aborda perioada pre-comunistă ca fiind exclusiv marcată de "exploatarea omului
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
o restaurare a regimului autoritar. În iunie 1990, în cursul primei mineriade în București, atunci când fostul președinte Ion Iliescu a încurajat comportamentul violent al forțelor de ordine și al minerilor împotriva intelectualilor, studenților și partidelor de opoziție, despărțirea de trecutul totalitar părea a fi cel puțin incertă. De asemenea, în perioada alegerilor din 2000, când un segment important al electoratului părea a adera la discursul antisemit, antieuropean și anticapitalist propagat de Partidul România Mare, pericolul transformarii României într-o Iugoslavie părea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
sunt simbolice și practice. Dacă ne amintim că imediat după 1989 una dintre sintagmele cele mai des folosite de clasa politică din Europa Centrală și de Est era "întoarcerea la Europa", pentru aceste țări aderarea înseamnă despărțirea definitivă de trecutul totalitar și de dominația fostei Uniuni Sovietice. Dat fiind faptul că apartenența la Europa a Bulgariei și României a fost privită cu scepticism și incertitudine de Europa de Vest pentru mult timp, simbolismul integrării este și mai puternic. Pe de altă parte, noua
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
a fost el însuși un semn că în România o răsturnare pașnică a dictaturii era imposibilă. Dacă Ceaușescu reușise să-i unească pe români în opoziția față de el, căderea lui a azvârlit populația într-o stare de confuzie. Moștenirea regimului totalitar din România a fost, prin urmare, foarte diferită de a altor țări din regiune. Excesele ultimilor ani ai regimului Ceaușescu, cuplate cu caracterul represiv al Securității, au dus la frică, neîncredere și suspiciune. Deși Partidul Comunist a fost declarat "mort
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]