5,827 matches
-
determinantă pentru mecanismul lui Simon și al colegilor săi. Căci, dacă Chomsky și Turing sînt inspiratori direcți, marii strămoși rămîn Descartes și La Mettrie. II. Dezbaterea Descartes-La Mettrie Problema automatului Un pasaj celebru al Discursului este cel în care Descartes trasează o frontieră, rigidă, între oamenii și animalele cele mai perfecționate sau automatele cele mai reușite. Această frontieră este componenta facultății de a vorbi, facultate care lipsește altor creaturi 20. La Mettrie vede problema diferit: animalul este o mașină, în măsura în care omul
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
decît o parte a activităților umane: mașina care gîndește și vorbește, sau terapia transformatoare a energiilor. Știința cognitivă, în ce o privește, înțelege să însumeze ansamblul tehnologiilor spiritului, să capteze toate procedeele cunoașterii, în vederea unei cunoașteri a cunoașterii cunoscîndu-se, să traseze o buclă definitivă în jurul unui obiect, centru al acestei circularități: gîndirea ordinatorului. Și ea "merge", "prinde" în rîndul cercetătorilor informați de pe cele două maluri ale Atlanticului sau ale Pacificului. Știință autistă, ea este surdă la evenimentele lumii exterioare. Tautologică, ea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și de ce Danemarca și Ungaria sunt țări mici. Știm cum Imperiul Roman s-a prăbușit și cum Imperiul Rus a fost construit. Știm rolul marilor râuri în condiționarea dimensiunii societăților umane și știm cât sânge a fost vărsat pentru a trasa frontierele naționale. Știm că există frontiere naționale și frontiere artificiale și că toate sunt permeabile. Dar mai avem multe de învățat pentru a fi capabili să înțelegem regruparea statelor-națiune potrivit mărimii acestora. Capitolul 4 Patru sute de megaorașe Dacă lumea din
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în descendența celei interbelice, căreia însă îi perpetuează și alte trăsături. În felul acesta, nume ale unor personalități ale artei, ale filosofiei, discuții în care se fac referiri, de pildă, la metafizica neoscolastică ori la o sofistică a iubirii etc. trasează imaginea unei umanități pentru care contează substanțial și lăuntrul a individului, nu doar viața din afară, din societate. De aici derivă, organic, apoi, existența în roman a unor pagini sau pasaje eseistice, spre exemplu despre raportul dintre lașitate și vinovăție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
singuratic de la Bacău, fiindcă așa a vrut el să fie un solitar, a meditat profund la destinul său de om, de poet, de "ființă" întru moarte, rezultatul fiind o operă capitală, căreia, cu un talent literar excepțional, Theodor Codreanu îi trasează harta aproximativă de univers necunoscut. Câteva coordonate ale acestui nou, pentru descoperitori, univers, fac obiectul celor 5 capitole și 49 de subcapitole. Cel dintâi, "Complexul Cenușăresei" decriptează aparenta, trucata, mascata umilință a operei bacoviene, dar și a omului, dispus să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Mihail Diaconescu nu sunt atestate documentar. Sunt însă ușor de imaginat ca posibile și necesare în procesualitatea evenimentelor istorice, care evenimente se generează prin autenticitatea atitudinilor și a conflictelor exprimate în spectrul social-politic al epocilor. Fenomenologia conflictuală și dialectică narativă trasează cu exactitate principalele momente istorice, zonele liniștite de acumulare, dar și gurile vulcanice fierbinți, care marchează plenar existenta unui popor în istoria universală. Cred că ne lipsesc punctul arhimedic, siguranța, altitudinea de lectură și ne excedează unitatea de perspectivă pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
transmodernismului", între care el a găsit 25. Și transmoderniștii vestici ne oferă o tablă de distincții între valorile moderniste/ postmoderniste și cele transmoderniste" (p. 184-185). Este, firesc, o capcana de genul celei în care a picat în 1978 Ihab Hassan, trasând cele 11 caracteristici postmoderne și pe care a conștientizat-o abia în 2002, când le-a redus la două, dinamice și autocontradictorii, posibil de grupat chiar în spatele unui mixonim: indermanence = indeterminacyțimmanence. "Legiferarea" cadrului transmodern fluid nu este eroare decât privind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
barbiene, urmată de decantarea firească a acestor informații, trecute prin filtrul gândirii și al sensibilității proprii. De altfel, volumul este structurat în două părți, fiecare urmărind cele două etape enunțate mai sus. În prima parte, intitulată sugestiv Înfruntând critica, autorul trasează într-o manieră obiectivă și strălucit documentată, toate direcțiile exegezei barbiene de la apariția poetului în peisajul liricii românești și până la cele mai recente studii consacrate acestuia. Așa cum însuși criticul mărturisește în Argument, această primă parte a eseului despre Ion Barbu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sistematic, din care s-au ridicat „eminenți colaboratori” ce au oferit date utile privind armatele inamice. Produsele școlilor de spionaj din Rusia sovietică aveau menirea „de a explora” armatele inamice și de a se ocupa „cu stăruință” de atingerea obiectivelor trasate de superiori. În același an, Biroul D.P.S.G. din Viena a transmis în centrală o analiză asupra Misiunii sovietice din capitala Austriei, devenită un „adevărat Quartier General de Război” prin activitatea extradiplomatică depusă în Balcani și, mai ales, în România. O dată cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din județele Brăila și Galați, precum și propaganda printre locuitori, mai ales în mediul rural și muncitoresc. În perioada 5-19 decembrie 1926, Ceadar a fost plecat la Chișinău, pentru a aduce instrucțiuni, bani și materiale de propagandă. La întoarcere, el a trasat ca sarcină grupului „Iaceica” să execute recunoașterea podurilor de cale ferată din județele Brăila și Galați în scopul minării și distrugerii acestora, la un moment care va fi indicat ulterior de eșaloanele superioare. Pe 22 decembrie 1926, Ceadar și curierul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a întors la Brăila cu Flor Ivanovici Kirciuc (Ceadar Mic) care i-a comunicat că documentele trimise de el au fost apreciate de organele superioare și i-a destăinuit, printre altele, informații despre ramificațiile mișcării comuniste din Dobrogea, i-a trasat noi sarcini și i-a oferit circa 1000 de dolari pentru cheltuieli. A doua zi, 9 aprilie 1927, Ceadar și Svirepui s-au dus la Galați, după care s-au îndreptat către Tulcea, de unde au cumpărat câteva sute de cartușe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
străinătatea privind Dobrogea. După arestare, în timpul cercetărilor, Cozaroff a recunoscut că chestionarul de spionaj militar găsit la domiciliul său „i-a fost dictat de colonelul Crozdanoff, atașatul militar bulgar din București”, iar Asparuch Aidemirski, președintele Consiliului Suprem Dobrogean, i-a trasat sarcina de a organiza nuclee V.D.R.O. în județul Durostor. Din punct de vedere statistic, în perioada 1932 - 1938, infracțiunile contra siguranței statului judecate de instanțele civile au crescut „destul de îngrijorător”, de la 934 la 1716. Numărul de autori ai infracțiunilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
variind după nevoile polițienești ale infrastructurii feroviare din regiunea în care își desfășurau activitatea. Între atribuțiile jandarmilor specializați pe acest domeniu s-au numărat prevenirea și reprimarea infracțiunilor și controlul persoanelor suspecte din aria de responsabilitate. Alături de acestea, I.G.J. a trasat Legiunii de Jandarmi C.F.R. îndatorirea de a preveni și acțiunile îndreptate contra siguranței de stat și a ordinii publice, prin organizarea unui serviciu de informații „atât de necesar”, căruia i s-a simțit lipsa până atunci. Scopul acestuia s-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Apărării Naționale; 8. Serviciul Contencios; 9. Serviciul Emisiunii Monetei Apărării Naționale. Celelalte opt servicii își desfășurau activitatea în ministerele care erau incluse în Consiliul Suprem al Apărării Naționale, sub denumirea de Serviciul Apărării Naționale, având sarcina să urmărească executarea obiectivelor trasate de factorii decizionali ai statului. Motivele, pentru care Dimitrie Rantea a propus înființarea Consiliului Suprem al Apărării Naționale, erau determinate de accentuarea „mizeriei sociale”, care s-a datorat atât unor cauze externe, cum a fost criza economică mondială, dar și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
armonizare în instituțiile statului. Totodată, Rantea a apreciat că, în istorie, de câte ori nu s-a ținut seama de principiul de armonizare al forțelor de producție s-a ajuns la o mizerie socială „crescândă din zi în zi”, fapt care a trasat drumul nemulțumirilor către instaurarea dictaturilor sau izbucnirea revoluțiilor. Îndreptarea situației nu se mai putea face doar prin simpla schimbare a cabinetelor - „răscolite de pasiuni politice și posedate de ambiții” - ci prin continuitatea unui program de guvernare coerent, aplicat pe termen
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
data respectivă se afla în desfășurare faza subversivă, în vederea subminării autorității statului, cu rolul de a crea o atmosferă favorabilă loviturilor în forță ale grupurilor paramilitare. În colaborare cu organele similare din armată și Serviciul Secret de Informații au fost trasate sarcini clare de combatere, în mediul rural, a propagandei, alarmismului, defetismului și terorismului. Conducerea Corpului de Jandarmi a atenționat că autoritatea statului trebuie marcată „prin atitudine demnă și energia necesară”, pentru că altfel se pierde prestigiul și încrederea populației, iar apoi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
A. Vișinescu, până la începutul anului 1940, iar apoi căpitan Gheorghe Pricop de la Centrul 5 Instrucție Jandarmi. Prin Ordinele Circulare nr. 1439/15 mai 1939 și 1628/22 mai 1939, respectiv Ordinul Circular Secret nr. 364/12 iulie 1939, au fost trasate direcțiile informative generale, care cuprindeau probleme politice, sociale, religioase și administrative. Din punct de vedere politic F.R.N. reprezenta singura organizație politică admisă a activa, iar în rest trebuia împiedicată „nașterea” și activitatea altor mișcări/organizații. Pe plan social, agenții F.R.N.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din 1941. B.2. Evoluția activității informative Palierul informativ al Secției a II-a a fost deservit prin înființarea altor Centre de Informații, cu un număr variabil de subcentre în subordine, care să asigure o bună cunoaștere a domeniilor/obiectivelor trasate de conducerea armatei și a statului. Centrul de Informații „A” (Cernăuți, str. Iancu Flondor nr. 44) a fost condus de maior Dionisie Bădărău și apoi de maior Xenofon Tarnavschi. Acesta din urmă a fost înlocuit, la 14 august 1944, cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu acte de terorism asupra ofițerilor români observați singuri pe linia de frontieră. În plus, noile instrucțiuni au prevăzut și memorarea podurilor, fotografierea acestora și utilizarea pentru transport numai a căruțelor, pentru a nu atrage atenția santinelelor. Li s-a trasat să nu se cazeze la hoteluri sau case particulare, ci „numai” la locuințe de femei de moravuri ușoare, care să fie plătite bine pentru găzduire. Ordinul Marelui Stat Major nr. 223.322/1941 a semnalat unele cazuri de propagandă comunistă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
militară va fi condusă de un ofițer în rezervă. S-a cerut constituirea a două organizații - T.E.S.Z. și T.V.S.Z. - ambele cu caracter secret și care „se pretează” la spionaj, sabotaj și asasinate. Pentru obținerea de date au fost trasate și norme pentru recrutare de informatori, exploatare și transmiterea produselor analitice. Tot în 1942 a fost obținut și tradus materialul Funcționarea Serviciului de Informații ungar din Ministerul Apărării Naționale în Transilvania. Organizația pentru România. Centrala Secției de informații militare ungare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prin informații oportune și măsuri imediate, orice încercări din partea inamicului de a executa, prin agenți sau partizani, acte de terorism în spatele frontului. c. A cunoaște în orice moment starea de spirit a trupelor proprii. Pentru realizarea acestor deziderate au fost trasate următoarele linii principale de acțiune, fiecare fiind divizată în mai multe mijloace de acțiune: 1. Împiedicarea inamicului de a culege informații. 2. Asigurarea spatelui contra oricăror încercări de a se săvârși acte de terorism. 3. Cunoașterea stării de spirit a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice și ale altor instalații portuare permanente. ... (3) Coordonatele geografice ale punctelor între care sunt trasate liniile de bază drepte sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. În cazul unor evoluții obiective de natură să influențeze punctele între care sunt trasate liniile de bază drepte, coordonatele noilor puncte sunt stabilite prin hotărâre
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106811_a_108140]
-
instalații portuare permanente. ... (3) Coordonatele geografice ale punctelor între care sunt trasate liniile de bază drepte sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. În cazul unor evoluții obiective de natură să influențeze punctele între care sunt trasate liniile de bază drepte, coordonatele noilor puncte sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. ... (4) Limita exterioară a mării teritoriale este linia care are fiecare punct situat la o distanță de 12 mile marine, măsurată de la punctul cel mai apropiat al
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106811_a_108140]
-
2005/35/ CE privind poluarea cauzată de nave și introducerea unor sancțiuni în caz de încălcare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 280 din 27 octombrie 2009. Anexa COORDONATELE GEOGRAFICE ale punctelor între care sunt trasate liniile de bază drepte, de la care este măsurată lățimea spațiilor maritime ale României Segmentul
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106811_a_108140]
-
fost făcute, prezintă propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate Senatului, efectuează apelul nominal, notează rezultatul votului, țin evidență hotărîrilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor și proceselor-verbale, asista președintele în realizarea atribuțiilor ce-i revin și îndeplinesc orice alte sarcini trasate de acesta. Articolul 22 Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Senatului proiectul de buget și încheierea exercițiului bugetar anual, asigură menținerea ordinii în localul Senatului și îndeplinesc alte atribuții, în conformitate cu dispozițiile
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]