7,094 matches
-
conștiință ? Răutatea nu are puncte cardinale, nu face deosebire de cetățenie, sex, religie. Înțelepții se laudă cu ce citesc, ceilalți - cu ce scriu. Nu adulterul în sine ar fi de condamnat, cât ipocrizia care îl acompaniază. Prostituatele - aceste flori de trotuar. Unii au ajuns miliardari pentru că și - au întrerupt la timp studiile. Cu pistolul la tâmplă poate fi semnată orice adeziune. Prin degradare, curajul devine tupeu. Bârfa - acest sos picant al vieții noastre cotidiene. Există indivizi care acaparează cu lăcomie toate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ar putea scrie oricând un eseu despre rolul cârciumii în literatură. Cel mai rapid liant între oameni rămâne viciul. Și desfrânații și - au bătut joc de plăcere. Dar și asceții. Au existat întotdeauna scriitori mari, mediocri și cei care fac trotuarul literaturii. Mascota haitei este ciolanul. Secretul viciului : știe să - și aleagă ambalajul. La rădăcina adulterului nu stă calitatea, ci varietatea. Nu plăcerile ne epuizează, ci goana după ele. Plătește un critic să te înjure. Altfel, mori anonim. A ajuns sărmana
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
vere. Am glumit. Pe mâine! Dimineața, soarele primenit de roua dimineții îmi dă binețe, zâmbindu-mi galeș. Hodorogit de căruțe împietează gingășia aerului înrourat. Până să mă obișnuiesc cu răcoarea de afară, mă trezesc salutat de ieșean, aflat pe celălalt trotuar. Bună dimineața, vere! Ai făcut ochi? Dacă da, fă-te-ncoa’! Când ne-am văzut față în față, ne-am strâns mâna cu putere, ceea ce m-a făcut să remarc: Cum văd eu, nu ai fost scos din porție, dragă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fost cândva în această clădire... Cam așa ceva. Dacă nu ți-i greu, hai să trecem ulița și să citim ce scrie pe acea placă turnată în bronz, așezată dincolo de gardul Spitalului. Zis și făcut. Într-o clipită, suntem pe celălalt trotuar. -Ia să-ți aud glasul, vere - mă îndeamnă ieșeanul. Mă apropii de gard și citesc: “În această clădire a funcționat Liceul Militar G-ral de divizie G.V.Macarovici, prima instituție de învățământ militar din Țările Române, care, prin eminenții săi comandanți
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
te așteaptă când s-o întoarce acasă taică-tu! Ajuns afară, am pășit în plin tărâm al fanteziei: în lumea simplă a unui orășel de la sfirșitul veacului trecut. Un câine a început să latre și s-a luat după mine. Trotuarele erau de lemn iar pe străzi galopau cai. Eu crescusem înconjurat de automobile somptuoase și călătorisem cu autobuzul. Nu puteam accepta schimbarea. Următoarele ceasuri mi s-au șters complet din minte. Știu doar că, la un moment dat, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
prea departe, se vedea întinderea preeriei. Adevărata dezvoltare încă nu începuse și nici un semn nu prevestea orașul de astăzi. După toate probabilitățile, era anul 1904. Plutind pe un nor de emoții contradictorii, am început să mă plimb de-a lungul trotuarului de lemn. Am trecut pe lângă câțiva oameni, mai întâi un bărbat, apoi o femeie... S-au uitat la mine cu o privire plină de uimire. Acum sunt conștient de asta, dar atunci abia dacă i-am băgat în seamă. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
uimire. Acum sunt conștient de asta, dar atunci abia dacă i-am băgat în seamă. N-am coborât cu picioarele pe pământ decât în clipa când m-am întâlnit cu două doamne care veneau din direcție opusă, pe același îngust trotuar de lemn. Abia atunci mi-am dat seama că aveam în fața ochilor, în carne și oase, persoane care trăiseră la începutul secolului. Purtau fuste lungi până în pământ, care foșneau la fiecare pas. Era o zi caldă, dar se vede treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
traverseze, un mecanism monstruos s-a năpustit asupra ei și, apoi, s-a oprit cu un scârțâit puternic. Un bărbat furios a scos capul pe fereastră și a luat-o la zor. Tremurând din tot corpul, a ajuns iar pe trotuar, mai mult moartă decât vie de spaimă. A început să devină mai precaută și a învățat foarte repede să se descurce. După nici jumătate de ceas, a ajuns în dreptul unei vitrine pline de rochii. A intrat în magazinul cu pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
GOGU PINTENOGU Puișorii de găină mici și drăgălași, ca niște gogoși de borangic stăteau pe trotuarul din spatele casei lăsând razele soarelui să le încălzească trupurile mici și firave. Cocoșul Gogu Pintenogu era permanent în preajma lor având grijă să nu le lipsească nimic și nici să se atingă cineva de ei să le facă vreun rău. Prin
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
cu ea așa, în spate, mi-era imposibil, orice flexare m-ar fi lăsat de tot la pământ și nu cred că aș mai fi avut puterea să o mai ridic de jos încă o dată, iar de lăsat mărcile pe trotuar nu mă înduram, să le găsească orice fraier cu privirea mai ageră. Mă vezi cum dau cu piciorul, discret, mărcuțele înspre iarbă? (Poate se confundă cu ea și le mai găsesc când mă întorc, să i le dau fetei înapoi
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
câmpurile dintre Făurei și Buzău. Cobor printre primii, mă arunc în Orlybus, îmi potrivesc ceasul cu ora Franței și admir câmpurile înverzite bine de soarele cald, care a făcut să nu vezi nici un loc liber pe terasele ce împînzesc toate trotuarele. Cobor în Place de la Concorde pentru că sânt atât de convins că put groaznic a transpirație și nu vreau să am pe conștiință pe nici unul din colegii mei de autobuz, nu uita că n-am făcut duș de două zile și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Mă relaxez prima dată după nu știu câte ore, cel puțin douăzeci și patru. Stau și privesc mașinile care se înghesuie să intre în piață și mă încîntă până și mirosul de gaze de eșapament. Parcă și ăsta-i mai bun. Cobor privirea pe trotuar admirând curățenia și încă o dată mă minunez cât poate fi de neted pe jos. Ceva mă deranjează însă. În cadru mi-au apărut două chestii oribile. Nu te speria, îmi spun mie de data asta, mai ales că mă prind
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
scot. Mă chinui puțin, căci mi-e lene să mă aplec și atunci încerc în mod repetat să agăț cu vârful celuilalt pantof ce dracu' se ascundea în adăpostul dintre toc și talpă. Și reușesc. Ce crezi că zace pe trotuarul din fața cafenelei din Place de la Concorde, adus cu mare sacrificiu, pe blat, fără taxe vamale, și foarte proaspete? Câteva fire de paie, care, nici mai devreme, nici mai târziu de azi-dimineață, erau în mijlocul Bărăganului, pe o vreme cumplită, s-au
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
proaspete? Câteva fire de paie, care, nici mai devreme, nici mai târziu de azi-dimineață, erau în mijlocul Bărăganului, pe o vreme cumplită, s-au agățat temeinic de talpa pantofioritor mei ca să ajungă ilegal la PARIS. Le-am împins puțin mai în mijlocul trotuarului, ca să le admir mai bine. Aceleași paie care acum câteva ore așteptau să putrezească în mijlocul nicăieriului stăteau întinse la soare în cea mai frumoasă capitală din lume, călcate în picioare de tocuri de damă sau pantofi bărbătești, fărîmițîndu-se și devenind
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
scaune, în timp ce persoane în vârstă, sau chiar vizibil suferinde, își mențin cu greu echilibrul stând în picioare, cu bagaje în mâini. Carență în eficiența „celor șapte ani de acasă” manifestă și acei tineri care, mergând în grupuri gălăgioase ocupă întregul trotuar, fumează de-a valma, băieți și fete, scuipă, aruncă la întâmplare ambalajele și capetele de țigări, se înghesuie înaintea femeilor și a persoanelor vârstnice la urcarea în mijloacele de transport, nu știu să salute politicos, poartă uneori îmbrăcăminte indecentă, își
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
la întâmplare ambalajele și capetele de țigări, se înghesuie înaintea femeilor și a persoanelor vârstnice la urcarea în mijloacele de transport, nu știu să salute politicos, poartă uneori îmbrăcăminte indecentă, își consumă ardentul sentiment de dragoste prin săruturi prelungite în mijlocul trotuarului sau în mijloacele de transport ori în parcurile publice. Încerc un sentiment de nemulțumire, de durere chiar, când văd ce se petrece cu actualul tineret, pe care îl pândesc cele două mari nenorociri ale prezentului: virusul HIV și drogurile, cărora
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
în lumea culturală românească. Prin câte sacrificii au fost posibile traducerile marilor scriitori și publicarea autorilor români contemporani. Căci, mistuit de dorința de a scrie poezie, eu, copilul cartierelor muncitorești, al magazinelor goale și-al caroseriilor de Wartburguri abandonate pe trotuare, am urmat apoi Facultatea de Litere, unde am început să-i cunosc pe mulți dintre cei care au rămas liberi, în ciuda opresiunii, în marele ghetou românesc. Am început să scriu, ca întreaga mea generație, o poezie a străzii, a realului
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
orice rafală de vânt. Cât de mult m-a emoționat cîte-o lumină la etaj, filtrată prin hârtia veștedă ce acoperea o fereastră! Sau hăinuțele de copil puse pe sârmă într-un balcon strâmb. Bătrâna care zace o zi-ntreagă, pe trotuar, cu un săculeț de semințe de floarea soarelui în față. Fetele îndrăznețe și vulgare, cu părul vopsit roșu, strigîndu-și ceva de la un geam la altu-n amurg. Droaia de lume în haine pestrițe socializând zgomotos într-o curte a unei ruine
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ca el, perora ca el... Știa și volumele de versuri ale lui Matei Călinescu, își bătuse capul și cu critica lui. Cred că dacă l-ar fi întîlnit cu adevărat pe criticul nostru din State s-ar fi prosternat, pe trotuar, în fața lui. Niciodată n-am întîlnit atî-ta devoțiune însoțită (să fie o marcă a idolatriei?) de atât de puțină înțelegere pentru textele reale. Dincolo de "Zacharias Lichter" nu prea-l interesa literatura. Nu-nțeleg cum Dumnezeu îi căzuse romanul lui Matei Călinescu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
starea aceea lipsită de grație a cuiva care știe că este categoric pe ducă, și mă trezesc că-mi pierd echilibrul În pantofii aceia incomozi și mă redresez, mă Întorc și o iau pe vechea scară până În stradă. Afară pe trotuar e foarte frig și complet pustiu. Mă uit la o cutie din carton Învelită În staniol, cu niște resturi de mâncare rămasă Înăuntru. Cineva s-a pișat pe resturile alea, iar orezul plutește Într-un mic bazin Înghețat de urină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
E exact ca... pizda măsii... Mă mișc repede Într-acolo și Îi Întind o mână. — Poți să te descurci? Uite, dă-mi voie... — Mersi... O ajut să se ridice În picioare, iar Gus Îi aranjează cârjele și o ducem pe trotuar. Mireasma parfumului ei Îmi umple nările. Sunt lipit de ea și-i simt căldura gingașă. Aș putea s-o țin așa o eternitate. Doamne, Îmi aduc aminte... era atât de demult... Apoi se Întâmplă. O Învârtoșare În chiloți și șliț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Aș putea s-o țin așa o eternitate. Doamne, Îmi aduc aminte... era atât de demult... Apoi se Întâmplă. O Învârtoșare În chiloți și șliț și trebuie să adopt vechea poziție aplecare-și-ultimul-dans-În-discotecă pentru a o masca. — Ai mult de mers... trotuarul e foarte alunecos. — No, doar până la scara aia, arată ea spre ușa unei scări de bloc. — Îți dau o mână de ajutor, zâmbesc eu luând-o de braț. — Mulțumesc foarte mult... e foarte amabil din partea ta, zice ea când ajungem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mulțimea. Văd că e ceva pe jos. Când mă apropii mi se pare c-ar fi rămășițele unui animal, dar a fost atât de nasol spintecat și zdrobit Încât nu se mai poate recunoaște nimic, e Împrăștiat peste tot pe trotuarul plin de zloată. Mă uit la cer, suspectând vechiul nostru amic gravitatea și apartamentele. Ăsta a fost probabil modelul de anul trecut a cărui zgardă a devenit puțin cam strâmtă și care a fost aruncat peste bord pentru a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
imaginii de pacifiști sensibili puțoilor ăstora hippy și care stau ilegal În casă. L-au ucis pe sărmanul animal! Ha! V-am prins! Ray dă din cap spre George Mackie, cel care se ocupă de câini, care stă jos pe trotuar, iar o polițistă-l consolează. Îl știu pe George de la masoni. Loja St John, Corstophine. — Bruce... șuieră el... s-a prăpădit, Bruce... Pedro-i mort... Pedro al meu... cel mai bun cățel din poliție la detectat droguri... s-a prăpădit... — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
plină de amărăciune smiorcăită În vreme ce-o duc acasă. Bruce Robertson rămâne până la sfârșit un gentleman. — Ne mai vedem păpușă, flutur eu un adio tandru Înspre spatele ei acoperit cu o haină lungă În timp ce tocurile ei țăcăne pe dalele trotuarului. Însă ea nu se uită Înapoi. Suntem dați de gol Avionul. Peters și Lee. Lenny Peters a avut niște cântece minunate despre aviație. Avioane cu reacție zburând sus, deasupra mea. Curcubeul pe cer. Dar mă fut În asta. Urăsc avioanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]