13,539 matches
-
din această cauză mulți dintre ei au câine: ceva urât dacă ești bărbat, ceva drăguț dacă ești altceva. Bărbații își piaptănă părul mai mult decât femeile și își mai lasă și mustăți în care ai putea să vânezi un mistreț. Turiștii cred că mulți dintre bărbații din Berlin se îmbracă în haine femeiești, dar de fapt nu sunt decât femeile urâte din oraș, care dau astfel bărbaților o faimă proastă. Nu că ar mai fi prea mulți turiști în vremurile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
vânezi un mistreț. Turiștii cred că mulți dintre bărbații din Berlin se îmbracă în haine femeiești, dar de fapt nu sunt decât femeile urâte din oraș, care dau astfel bărbaților o faimă proastă. Nu că ar mai fi prea mulți turiști în vremurile astea. Naționalsocialismul i-a făcut o priveliște la fel de rară ca și Fred Astaire în bocanci militari. Oamenii din orașul ăsta pun smântână în aproape orice, inclusiv în bere, iar berea e ceva ce iau într-adevăr foarte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
către intrarea principală a Grădinii Zoologice din Berlin, care e doar un pic mai la sud față de Planetariu. Mi-am cumpărat un bilet care includea și accesul la Acvariu și un ghid care să facă mai plauzibilă calitatea mea de turist, după care m-am dus întâi la Cușca Elefanților. Un bărbat ciudat care desena acolo și-a acoperit secretos mapa și s-a tras îndărăt când m-am apropiat. Sprijinindu-mă de bara țarcului am observat acest comportament bizar repetându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pe una din ele. Noi n-avem nume fixe, ciripi ea. — Cum n-aveți? făcu Dromiket. De ce n-aveți? — Ca să nu ne individualizăm, să fim toate egale. Numele ni se schimbă periodic, prin rotație. Suntem, la Centrul de Primire pentru turiști, 120 de femeiuști. Pe lângă faptul că semănăm între noi, ni se schimbă săptămânal numele. — Totuși nu înțeleg, zise Dromiket 4. De ce? Păi să zicem că dumitale eu îți provoc acum o anumită afecțiune. Data viitoare când vei veni pe stația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
vei vrea să mă întâlnești tot pe mine. — Normal! întări Dromiket 4. — Păi vezi? Nu e corect, răspunse femeiușcă. Căutându-mă tot pe mine, îi furi pâinea de la gură unei colege de-a mea desemnată în ziua respectivă să însoțească turiștii. Eu aș da randament mai mare, iar colega mea randament mai mic. S-ar crea disensiune. Pe când așa, dăm toate același randament. — Bine, bine - zise Dromiket 4 -, dar acum cum te cheamă? — Azi nu mă cheamă nicicum, că am ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
cu lanț îi amintea de copilărie, de satul din Teleorman cu fântâna din centru, unde era tot așa, o cană cu lanț căreia el, spirit inventiv de mic, îi dăduse la fund niște găurele aproape de neobservat, în așa fel încât turiștilor care mergeau spre București sau Alexandria (Alexandria din Teleorman) și se opreau însetați la fântână, să le curgă apa pe haine când duceau cana la buze. Fusese atunci o epocă frumoasă, cu mulți oameni care nu-și dădeau seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Prin anii '70, bulevardul Magheru era locul unde puteai să îți petreci frumos o zi, o dimineață, o după-masă sau o seară plăcută. Dacă începeai de la Piața Romană, colț cu strada Mendeleev, dădeai de Barul Turist... unde veneau să își bea cafeaua, în general înainte de masă, scriitorii și artiștii, iar după-amiaza studenții de la ASE (Academia de Științe Economice) care se afla în apropiere. În interiorul arcadei din fața florăriei de peste drum își aveau „scena în aer liber” studenții
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
Petrică era un fel de instructor-maistru la un centru școlar industrial, dar seara se metamorfoză într-un gigolo de mare calitate. Un alt fante era Mr. Senti, un băiat simpatic, subțirel ca o ața, cu părul lung, veșnic în preajma unor turiști italieni. Își ducea veacul pe la Lido... Avea un costum caffe au lait cu umerii ridicați... așa cum purtau broscarii care invadaseră „piața bucureșteană” și ne furau fetele. Deseori era însoțit tovarășul de promenadă, Gigi Cheschese... primul dându-se italian, al doilea
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
Îi vedem pe toate ecranele! Deși comunismul a fost înfierat cu mânie proletară de însuși președintele-jucător. Sau asta a fost parola pentru declanșarea de spălare a ciruitului? Dacă tot s-a ajuns să se facă muzeu președintelui-criminal Ceaușescu, la cererea turiștilor din străinătate(!?!), de ce nu-i fac muzeu și generalului Antonescu? Asta, ca să știm că între criminalii națiunii nu se face nicio discriminare! Bine că s-a făcut grâul! De colivă pentru cei peste 200.000 de români anticomuniști uciși tot
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
mi-a atras atenția este legat de modul în care, dintre sutele de mii de români plecați de pe băncile școlii românești în „lumea nouă”, nu s-a găsit o singură persoană, dintre cei realizați profesional și material, să îndrume pașii turiștilor români spre locuri ce poartă amprenta unor mari învățați români care au dus faima țării dincolo de granițe, și mă refer aici la o mare personalitate de talie mondială care a slujit la Universitatea din Chicago, Mircea Eliade, ale cărui locuință
VENI, VIDI, VICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364523_a_365852]
-
Doamnei, Cernat, Vâlsan, Topolog, Valea lui Stan și Limpedea, totul în 870 de hectare, cu lungimea de 14 kilometri și lățimea de 2,2 kilometri în zona Valea Lupului - Călugărița. Vestit punct turistic care număra anual zeci de mii de turiști din țară și străinătate ce veneau să se bucure de priveliștile deosebite. Am prezentat până acum partea frumoasă a tabloului pictat cu greutate, cu penelul muncii istovitoare a oamenilor, în puțuri, galerii, excavând milioane de metri cubi de pământ, spărgând
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
și atât! - Și atât?! Mde, ce să zic?! Și dacă, de exemplu, ele sunt mai multe? - Rămân de o parte ălea mai urâte. - Ehe, asta să o crezi tu! În preajma Sfintelor sărbători Pascale, stațiunea aproape că s-a umplut. Printre turiști, chiar și români. M-am bucurat când i-am auzit vorbind. Îi șimțeam de-ai mei. Mami, la bar, glumea în românește și primea zilnic de la compatrioți tot felul de complimente. Chiar și Tabitha era destul de admirată. Pentru români, părea
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
săi din toată lumea, să le cunoască preocupările, să se îmbogățească spiritual din creațiile de pretutindeni. - Stimate Domnule Dan Brudașcu, ne-am cunoscut la Muzeul ”Octavian Goga” de la Ciucea, județul Cluj, prin anul 1985, când eu eram cu un grup de turiști (colegi de serviciu din Iași) iar dumneavoastră erați în concediu de odihnă și v-a făcut plăcere să ne prezentați Casa memorială și să ne vorbiți cu mare sensibilitate despre scriitorul Octavian Goga și soția sa, Veturia Goga. Ce amintiri
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
tot lupte pentru ceva anume. Ideea nu a fost susținută de autorități și cred, nici de cetățeanul de rând. Asimilarea lui Dracula cu duhul rău este încă evidență, nu este doar literatura. Totuși, turismul zonei Bistrița mai atragecâteva duzini de turiști cu apetenta pentru legendă, ei vin de peste Ocean dar și din opulenta, bătrână și plictisita Europa. Mi-aș fi dorit să traduc această carte, s-o adpatez. Cine știe, poate viitorulva fi de partea ei. Până atunci, să nu uităm
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
-se pe un loc liber de lângă ușă, citise automat afișele de pe pereți care anunțau concerte de blues, reggay, muzică punk și soul. Volumul asurzitor anihila orice urmă de gând din mintea Florindei. Privi în jur. Marea majoritate a consumatorilor erau turiști străini, se auzeau toate limbile pământului. Atmosfera era prietenoasă, tinerii guralivi râdeau cu gurile până la urechi dezvelind dinți puternici și albi. Bău un whisky fără gheață. Alcoolul tare se îmbibă numaidecât în pereții stomacului ei gol și o ameți. Nu
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
În primul rând cei care nu erau membrii de partid. Printre aceștia mă număram și eu! Rămas fără slujbă m-am înscris de necaz într-o grupare de răzvrătiți. Colegi de la Ministerul Turismului, Agenția Comturist, ITIA și complexul hotelier Parc-Turist. Cu toții am cerut „plecarea din țară”. Asta se întâmpla prin 1979. După multe peripeții, restricții și șicanări, prin luna ianuarie 1980 am primit mult-doritul pașaport. Am aplicat apoi pentru o viză australiană. Sa ajung la capătul pământului! Când m-am
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
descopereai lucruri noi și necunoscute țâncilor din gașcă. Numai că puii de munteni nu prea erau interesați pe la vârsta lor ce ascund fetițele sub chiloți și maieuri. La scăldat nu se prea foloseau costume de baie de către săteni. Doar pe la turiști mai vedeai câte unul - două, când se aventurau să se răcorească în undele Florei sau în lacul Paltinu, sosiți la vreun grătar pe malul apei. Anul 1984 a fost marcat de mai multe evenimente: - Deschiderea Jocurile Olimpice de iarnă de la Sarajevo
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
fenomenului arată în continuare că .... Pentru interesul științific, al acestui tip de produse, ....meșterii olari care le modelează, ar trebui încurajați în valorificarea produselor prin centrele de desfacere....astfel aria de răspândire s-ar largi .....obiectele constituind o atracție pentru turiștii români și străini 14. În perioada 1982-1985, ocupându-se de meșterii populari contemporani,15 și de Olăritul în Argeș în general, Doamna Filofteia Pally, a realizat un dens studiu 16, în care a exemplificat procesul de dispariție al unor centre
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
au început-o cu achiziționările: au achiziționat 78% din totalul proprietăților rezidențiale din zona industrială a proiectului - așa scrie în proiectul lor. Nu au restaurat nici măcar clădirea centrului lor de propagandă, doar au bandajat-o iar pe unii roșieni și turiști îi îmbrobodesc cu palavre! „Vino în”, în cazul acesta, sună ca la tavernele cu băutură proastă și scumpă ocolite de clienți sau ca la bordelurile cu curve bolnave și bătrâne. Eu am intrat ca să înțeleg, cum scrie afară și bine
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
sfătuindu-i să se hrănească cu fructe proaspete, evitându-le pe cele de la supermarket-uri, ofilite și fără gust. Lia le-a insuflat curajul reînvierii tradițiilor și a purtării costumelor populare la aniversări și sărbători. Lucrul acesta a atras mulți turiști străini, ceea ce a adus belșug în viața sătenilor, dar și un schimb cultural între etnii. Pentru că verile erau foarte călduroase, prințesa i-a îndemnat pe săteni să-și facă iazuri în fundul curților pentru pești, dar și pentru scalda copiilor. În
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
râu și până la hotarul cerului de un albastru rece. Verdele brazilor, galbenul, ruginiul sau pe alocuri un roșu aprins al foioaselor, cenușiul stâncilor ce-și scot pe alocuri frunțile printre arbori și albastru cerului creează o imagine ireală, de basm. Turiști din toate colțurile țării dar și din străinătate adoră Apusenii atât pentru frumusețea lor cât și pentru numeroasele peșteri, dintre care cele mai vizitate sunt Scărișoara, unde se află al doilea ghețar subteran ca volum din Europa și Urșilor, unde
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
cum adânc reflectează autoarea în "Nebănuitele provocări ale scenei". Am citit, încărcat de emoție (am și eu suflete dragi plecate în Lume), segmentul din carte dedicat călătoriei autoarei la Roma, Cetatea eternă a Latinității. Ce frumos e împletit aici entuziasmul turistului cultivat, cu receptivitatea sensibilă față de drama dezrădăcinării românilor ce-și croiesc destinele pe meleagurile fostului Imperiu al originii noastre! (daca nu cumva sunt de făcut aici, de către istorici, câteva corecturi). Un exod al băștinașilor nostri, în “contrapartidă”, peste timp, căci
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
Pe baza unui legământ, / Ne scoate FMI din criză / Ca să ne bage în pământ...»; Cătălina Orșivschi - Secetă mare: «Rămas-am fără apă-n sat, / Demult fântânile-au secat; Boi mulți avut-am de-adăpat / Și vin destul de „botezat“»; Eugen Albu - Turist: «Luai moața cu mașina / Să o duc pan' la Găină, / Însă m-am oprit din cale, / De cum am ajuns la poale.»; Constantin Mîndruță - Paternitate: «Copiii mi-au plăcut întotdeauna, / Vorbindu-se de ei, nu pot să tac, / Iar după mame
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
artă răsărea din munți. Pe ,,gâtul" lui Decebal este scrisă inscripția latină Decebalus Rex-Drăgan Fecit, ceea ce înseamnă Regele Decebal - făcută de Drăgan, ca semn de recunoștință față de omul de afaceri și pasionat de istorie. Al doilea punct de atracție pentru turiști, este tabla de ciment, montată pe un caldarâm pietros, de pe marginea podului. Pe ea scrie SPOR DACIA 107 DECEBAL 98-106 DACIA FED DRAGAN 2001. Este înconjurată de două rânduri de lanț gros de fier, care sunt prinse de niște piloni
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
o tufă de mărimea unui copăcel. Datorită acestei sculpturi uriașe și magnifice, sătucul de vacanță Mraconia, unde s-au construit în ultimii ani multe vile, câteva pensiuni de referință și niște cabane superbe de lemn, este vizitat de foarte mulți turiști din întreaga țară și din lume. Unii dintre ei vin și cu rulotele. Majoritatea turiștilor care vin, sunt interesați de construcția Capului lui Decebal sau de istoria întregii zone, și atunci leagă prietenii cu localnicii și cu pescarii din Orșova
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]