8,137 matches
-
mulțimea te primește, Cu lauri te-ncunună... O ginte ce se-nalță Pe spatele altora e mare - și cu cât Mai mult se ține-n locu-i prin rău și prin asprime Cu-atîta e mai mare. Dreptate-universală E-aceea ce-o urăște puterea brută. Peste Tărie nu decide nimic. La bine ne-i putea S-aduni doi oameni; răul l-urmeaz-întregi popoare; Căci răul este colțul vieții. Vecinic răul Întâiul rol îl joacă - e colț în orice cuget, În orcare voințe, în orce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
idealuri, Ce noată-n a lui suflet cum noată-n mare valuri, Și-n creierii[-i] aleargă de gânduri vijelii, Cum ginii se sfaramă-n ruinele pustii. 3 2257 [MUREȘANU] Cu cât mai îngust capul, cu cât mai prost, mai rău, Cu cât urăște mai mult meritul și virtutea, Cu cât își râde mai mult d-ideile mărețe A geniilor nebune, cu-atît mai mult merită Să bage -ngusta-i glavă-ntr-a globului coronă Pîn' gloria-i măreață, Crescând ș-aruncînd umbra-i între pământ și soare, Va
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zic să-ți iei vecinul: Ia-l cu mînile-amîndouă. [ANA] Toată ziua se închide Prin autori mâncați de molii Și îl vezi întotdeuna Cumu-i plin de colbul școlii. [MĂTUȘA] Dar nu vine-n toată sara? [ANA] Vine. Poate i-i urât. Ș-apoi nu știi cumcă fusta Femeiască-o au... urît? [MĂTUȘA] Pentru? [ANA] Știu eu care-i cauza? [MĂTUȘA] Pentru că în lumea toată Numai una-i este dragă - Vezi așa... așa e, fată. {EminescuOpVIII 346} [ANA] Ș-acea una? [MĂTUȘA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
oameni, care s-amuză, răcesc și apoi râd de artea noastră. Astăzi încă te-nneacă în admirațiunea lor, astăzi, astăzi încă cască gura și urechile la fiecare gest al tău, la fiecare notă a sufletului [tău], mâne pare a li [se] urî, poimîne te uită. Cine te-ntreabă ce simți tu, tu care ți-ai pus inima în zâmbetul lor diafan și viața ta în privirile lor. O nebun ce sunt!... Aplaudă ei artea, nu aplaudă ei numai zdrențele strălucite și împestrițate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sili, S-ar putea ca rău să-ți pară după cîte-oi dezvăli. LAIS Totuși spune-mi... CHALKIDIAS De ce stărui? O s-o fac. LAIS Ci fă-o dar, Nu încunjura atâta, ci vorbește-odată clar. CHALKIDIAS O voiești? Ei fie dară. Te urăsc. LAIS Pe mine? Însă Pentru ce? CHALKIDIAS Aveam dorința să revărs durerea strânsă Care inima-mi apasă, scânteind ca o furtună Când pe ceruri nouri negri se alungă și s-adună. Numai dorul libertății m-a gonit din țara mea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
De o clipă, iar pe scurta degustare-a fericirii Să-mi arunc tot restul vieții în noianul nimicirii. Atunci mă-ntîlni vătaful de la Psamis. Ce-a urmat Știi și tu, iar din acele ce am spus, vei fi aflat De ce te urăsc. LAIS Dar singur îmi ziceai cu stăruință Cumcă nu regreți nimica și nu ai nici o căință. CHALKIDIAS Da, vorbea mîndria-n mine și-ai crezut-o pe cuvânt. Fericit de a mea soarte eu m-aș duce în mormânt De te-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
scoate inelul repede și-l aruncă departe) Dar nimeni. CHALKIDIAS Cum, tu plîngi? (aparte) Ea plînge-acum? SCENA A ȘAPTEA CHALKIDIAS, LAIS, BOMILKAR BOMILKAR (în fund, încet cătră LAIS) Cum stau lucrurile aicea? LAIS Mai rău nu se poate cum. Mă urăște fără margini și mă mustră cu dispreț. BOMILKAR (încet) Aș, ce vorbă... (pentru sine) Să respingă el atâtea frumuseți? LAIS (încet) Am să-ți spun ceva. BOMILKAR Chalkidias, fii așa de bun și du-te, Căci am de vorbit cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
jurământul și fu fericită și eu, care-l ținui, am fost nefericit. Am început atuncea a crede într-o soartă, și nu într-o providență, și am învățat a desprețui pe oameni spre a nu fi silit de a-i urî. Te găsii pe domnia-ta și pe Iulia, soția d-tale... era fiica ei; ea era frumoasă și încă neci o tentațiune n-o pusese în lumina-i adevărată. Atunci se deșteptară pentru un moment vechile mele visuri de un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și de aceea, temîndu-se să nu pață ceea ce am pățit eu, nu s-au aruncat în apă să se răcorească și s-au mulțumit numai să-și spele fețele și brațele. Din toate cîte-mi spuse, văzui curat că arabii, deși urăsc electricitatea s-o simță asupră-le, le place însă să o studie asupra unui european, dar, slavă Domnului!, că până să mi se facă tălmăcirea îmi trecu și durerea, și brațul și piciorul [î]și luară iar întrebuințarea. {EminescuOpVIII 579
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și pentru a subjuga pe ceilalți români, împăratul plecă la orașul și castelul Kypsella, strânse acolo o oaste numeroasă și dispuse toate cele trebuincioase pentr-o campanie cu izbândă; dar, după o pregătire numai de două luni, i se și urî, se sătură de toate gândurile războinice și se-ntoarse fără nici o ispravă în capitală, după care se risipi și oastea adunată degeaba. Necredința conjugală și neapărata condamnare a soției sale Eufrosina, îi părea împăratului un lucru mult mai important și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de datoria ei de-a realiza această înrudire și de-a [o] manifesta. Primul despărțământ are așa dar de a dezvolta cultura tonului și spiritualizarea sunetului ca material al artei. Momentele spiritualizărei. 1. Va să zică sunetul are corp (care poate fi urât sau frumos) (timbrul? sufletul acestui corp e espresiunea doar? După ce tonul a fost pus în drepturile sale, adică după ce a fost făcut capabil de-a fi o copie (Abbild) a spiritului, vine și cealaltă cerință, mai adâncă, aceea de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se-ntoarcă iarăși la neștiința de la care ar fi purces. Trebuie însă de dinainte să întrevadă clar și dificultatea neapărată, ca să nu se tânguiască asupra obscurității, {EminescuOpXIV 402} când obiectul însuși e atât de adânc învăluit, nici să i se urască prea de vreme la înlăturarea piedicelor, fiindcă chestiunea e ca sau să renunțăm cu totul de a mai pretinde cunoștințe asupra rațiunei pure, ca terenul predilect a cărui hotară întrec toată experiența posibilă, sau să aducem la capăt această cercetare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că se trage și și-a activat dreptul. Atâta poate nașterea, daca e vorba ca ea să nu fie totul. ) Conchid dar că puțin are a se teme un principe de conjurațiuni daca poporul îi e favorabil. Când însă e urât de popor are a se teme de toate și de fiece om. State bine organizate și principi înțelepți au evitat pururea cu cea mai mare îngrijire ca cei mari să n-ajungă la desperare, iar poporul să fie mulțumit, căci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asuprirea poporului. Era neapărat. Căci, daca principii nu pot evita de-a încărca asupră-le ura unei părți sau a celeilalte, trebuie să-și dea măcar toată silința de-a nu nemulțumi pe amândouă părțile. Daca e inevitabil ca să fii urât de-o partidă, încalte să nu fii urât de cei mai puternici din ele. Împărații care ajungeau la domnie din proaspăt și cari aveau deci nevoie de-o favoare extraordinară preferau să-si facă mai bine un partid între soldați
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pot evita de-a încărca asupră-le ura unei părți sau a celeilalte, trebuie să-și dea măcar toată silința de-a nu nemulțumi pe amândouă părțile. Daca e inevitabil ca să fii urât de-o partidă, încalte să nu fii urât de cei mai puternici din ele. Împărații care ajungeau la domnie din proaspăt și cari aveau deci nevoie de-o favoare extraordinară preferau să-si facă mai bine un partid între soldați decât între popor, ceea ce le ajuta însă numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în Franța și-i luă demnitate și viață. Cine cumpănește bine istoria aceasta va recunoaște și pe leul cel mai viteaz și pe cea mai vicleană vulpe; va vedea cum era temut și onorat de toți și cum nu era urât de oaste. Nu trebuie deci să ne mirăm că acest principe nou a știut să se mențină în domnie, căci, prin marea sa faimă, a știut să se apere necontenit contra urei ce-ar fi putut-o excita în popor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bucatele gustoase și alte voluptăți, ceea ce-i câștigă afecțiunea oștirilor. Dar sălbătăcia și cruzimea sa erau atât de neauzite încît în mai multe ocazii a ucis o parte mare a poporului din Roma și pe toți locuitorii Alexandriei. Astfel era urât de toată lumea și inspira frică și celor dimprejurul lui, încît un sutaș îl ucise în mijlocul armiei sale. Observ aci că principii nu pot evita defel moartea silnică de mâna unui om hotărât. Căci oricine poate comite fapta, numai daca ia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de ură și frică din cauza sălbătăciei sufletului său, Senatul, Roma toată și-n fine toată Italia conspirară în contra lui. În fine oștirea lui proprie, întîmpinînd greutăți la împresurarea 343 r Aquileei, săturîndu-se de cruzimea lui și văzând că toată lumea îl urăște, îl ucise. Nu voi vorbi nici despre Heliogabal, nici despre Macrin, nici despre Iulian, cari erau creaturi atât de înjosite încît pieriră numaidecât, ci închei zicând că principii din vremea noastră nu se află în încurcătura de-a trebui să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne învățăm a ne smeri. 4. Pentru ca, după ce am fost ispitiți de păcat, să-l urâm cu ură desăvârșită. 5. Iar a cincea, care-i mai presus de toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 67
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
pentru realizarea lui pe felii sau în mozaic. Teroriștii nu-și propun (cel puțin cei care au acționat până acum) să distrugă planeta. Ei nu au nimic cu planeta. Ei își propun să-i distrugă pe cei pe care-i urăsc, pe cei care le stau în cale, să realizeze, într-o anumită regiune (țară etc.) ordinea (sau dezordinea) pe care ei o doresc, să impună, adică, prin forță o stare, un regim, o conduită. După atacurile din 11 septembrie 2001
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
2 mai, un lucru nu i-l poate contesta nimenea: claritate de vederi, judecată cuprinzătoare, sigură și fără șovăire; o mare inteligență unită cu talentul de-a se manifesta cu toată viociunea în scris și prin viu grai. D. Kogălniceanu urăște fraza, pune pe cititor totdeauna și fără încungiur in medias res sâmburul cestiunii apare clar și dezbrăcat de subtilități. Izvorul său nu e nici limonada dulcie a notelor Stătescu, nici subțietățile de stil și logică ale notelor Boerescu; e apă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
douăzeci de ani de atuncea, dar martorul ocular trăiește. Ceea ce ni se povestește cu ceea ce afirmă d. I. Brătianu despre amicul său se potrivește de minune una cu alta. Dar să nu crează că amăgește pe cineva. Precum d-sa urăște pe român, așa românul [î]l urăște pe el. "Hidoasa pocitură" zice Alecsandri, "spirit infernal" zic marginile Bucureștilor, și, daca țăranul n-a ajuns să zică nimic, e că nici știe de existența acestei caricaturi. 50 {EminescuOpXIII 51} Crede poate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ocular trăiește. Ceea ce ni se povestește cu ceea ce afirmă d. I. Brătianu despre amicul său se potrivește de minune una cu alta. Dar să nu crează că amăgește pe cineva. Precum d-sa urăște pe român, așa românul [î]l urăște pe el. "Hidoasa pocitură" zice Alecsandri, "spirit infernal" zic marginile Bucureștilor, și, daca țăranul n-a ajuns să zică nimic, e că nici știe de existența acestei caricaturi. 50 {EminescuOpXIII 51} Crede poate d. C. A. Rosetti că-l urâm
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
urăște pe el. "Hidoasa pocitură" zice Alecsandri, "spirit infernal" zic marginile Bucureștilor, și, daca țăranul n-a ajuns să zică nimic, e că nici știe de existența acestei caricaturi. 50 {EminescuOpXIII 51} Crede poate d. C. A. Rosetti că-l urâm pentru aceasta? Nu, ne-ar fi rușine să-l urâm. Ura presupune oarecare respect, pe care nu l-am simțit niciodată pentru d-sa. Ne e scârbă și rușine. Scârbă a vedea pe un om străin ca origine și apucături
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
marginile Bucureștilor, și, daca țăranul n-a ajuns să zică nimic, e că nici știe de existența acestei caricaturi. 50 {EminescuOpXIII 51} Crede poate d. C. A. Rosetti că-l urâm pentru aceasta? Nu, ne-ar fi rușine să-l urâm. Ura presupune oarecare respect, pe care nu l-am simțit niciodată pentru d-sa. Ne e scârbă și rușine. Scârbă a vedea pe un om străin ca origine și apucături conducând destinele celui mai numeros și mai cuminte popor de lângă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]